Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a recunoscut că noile măsuri adoptate în domeniul Educației nu reprezintă o reformă, ci sunt măsuri de supraviețuire într-o situație de criză fiscală. Declarațiile au fost făcute la Euronews, unde ministrul a subliniat că datoria sa este să gândească aceste măsuri „într-o logică de reformă, nu de austeritate”.

Măsuri impuse de criză, nu de viziune

„Acestea nu sunt măsuri de reformă, acestea sunt măsuri de supraviețuire în situații de criză”, a afirmat Daniel David, referindu-se la reglementările recente din Educație. Ministrul a explicat că încearcă să găsească mecanisme pentru a implementa planul de guvernare și legea fiscal-bugetară, astfel încât să asigure salariile profesorilor și bursele în limitele permise de situația actuală.

Reformă în timp de criză: O misie complexă

„Misiunea oricărui ministru, inclusiv a mea, este ca după sau în timp ce trecem de această criză fiscal-bugetară, să aducem resursă în sistem și să gândim într-o logică de reformă, nu de austeritate și de criză toate aceste măsuri în acest moment”, a declarat David.

Bugetul pentru burse, mai mare decât în 2022-2023

Ministrul a reiterat că, deși bugetul pentru burse a scăzut față de ultimii doi ani școlari, acesta este mai mare decât cel din 2022-2023. „Atât este bugetul pe care l-am putut primi pentru a mai oferi un anumit sistem de burse. Atenție, să știți că oricât a scăzut față de ultimii 2 ani școlari, acesta este un buget mai mare față de ce am avut în 2022-2023”, a repetat el.

Măsuri fiscale: Salvarea pozițiilor, nu eficientizarea educației

Pe 21 iulie, Daniel David a afirmat că „Măsurile fiscale asumate de Guvern nu sunt măsuri care eficientizează Educația. Sunt măsuri care nu ies din niște practici europene, însă ne salvează pozițiile pe care le avem, salariile și bursele din toamnă”.

Redefinirea meritului și combaterea „bursiadei”

Declarațiile ministrului vin în contextul în care atât el, cât și președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan au motivat tăierea burselor prin nevoia de „a redefini ce înseamnă meritul”. David a mai declarat că s-a creat „o bursiadă” în școli și că „dacă nu interveneam acum, am fi pierdut această bătălie în preuniversitar, iar copiii n-ar fi înțeles că școala este obligatorie”.

Măsurile din Educație și Cultură, anunțate prin Legea Bolojan

Legea Bolojan introduce o serie de măsuri controversate în domeniul educației și culturii:

• Creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână pentru profesorii din învățământul preuniversitar
• Creșterea TVA-ului la cărți de la 5% la 11 %
• Reducerea la jumătate a valorii plății cu ora și tăierea a jumătate din numărul de norme lăsate la plata cu ora
• Reducerea degrevărilor pentru directorii de școli și CCD, CJRAE și Centre de activități extrașcolare
• Desființarea burselor de reziliență și performanță
• Acordarea burselor de merit doar elevilor cu media peste 9,00, si doar pentru 15% din clasa
• Creșterea numărului maxim de elevi per clasă
• Condiționarea personalității juridice a unităților de învățământ de atingerea unor praguri mai mari de elevi
• Reorganizarea rețelei școlare, lăsată la latitudinea Ministerului Educației și Cercetării
• Reducerea valorii bursei pentru studenții înmatriculați la programe didactice de dublă specializare sau la master didactic
• Plafonarea fondului total alocat burselor universitare
• Amânarea acordării a două salarii compensatorii la pensionare pentru cadrele didactice universitare universitare