Actualitate
Alianța NATO la răscruce
Un angajament costisitor
În timpul Summit-ului NATO din această vară, aliații NATO au convenit să își mărească ținta de cheltuieli pentru apărare la 5% din PIB până în 2035, cu 3,5% concentrați pe securitatea dură și 1,5% alocați factorilor de susținere a apărării, cum ar fi infrastructura critică și securitatea cibernetică. Potrivit lui Kristen Taylor, asistent director la Atlantic Council’s Transatlantic Security Initiative, această inițiativă, impulsionată de Casa Albă, reprezintă o creștere mult necesară a cheltuielilor pentru a face față provocărilor tot mai mari la adresa securității internaționale. Aliații semnalează deja progrese considerabile în direcția acestui obiectiv. După anunțul Summit-ului, Berlinul a dezvăluit un plan ambițios de a-și dubla cheltuielile militare până la sfârșitul unui deceniu – un angajament binevenit, deși întârziat, din partea celei mai mari economii a Europei.
Costul ascuns al promisiunilor
Cu toate acestea, cifra de 5% ascunde costul real. Produsul intern brut al țărilor aliate eclipsează cheltuielile naționale anuale. Așadar, deși o creștere de la 2 la 5% din PIB poate să nu pară mult la prima vedere, ca pondere din cheltuielile naționale, este o solicitare masivă și una pe care oamenii ar putea începe să o simtă mai devreme decât mai târziu. Dacă națiunile NATO doresc cu adevărat să își stimuleze investițiile în apărare, ele trebuie să își aducă propriii oameni alături, iar acest lucru va necesita o campanie coordonată de sprijin public, ținând cont de lecțiile din inițiativele de succes de până acum din Norvegia și Marea Britanie.
Matematica din spatele angajamentelor
Pentru a înțelege amploarea noii cereri de cheltuieli, să ne uităm la Berlin. În 2024, Germania a cheltuit 2,12% din PIB-ul său pentru apărare, alocând puțin peste 97 de miliarde de dolari pentru cheltuielile de apărare. În același an, Germania a cheltuit aproximativ 485 de miliarde de dolari pentru cheltuielile naționale totale. În total, ca pondere din cheltuielile naționale, aceasta reprezintă aproximativ 20% din cheltuielile naționale ale Germaniei. Toate celelalte fiind egale, dacă Germania ar crește cheltuielile pentru apărare până la noua țintă convenită, mai mult de 47% din cheltuielile bugetare totale ale Germaniei ar merge către apărare. Unii aliați, în special cei care cheltuiesc cu întârziere și care nu îndeplinesc în prezent obiectivul de 2%, se confruntă cu proiecții și mai accentuate.
Factori de atenuare și provocări viitoare
Acum, aceasta este o măsură imperfectă. Aceste promisiuni au un orizont de timp de peste un deceniu; PIB-ul cu siguranță nu va rămâne stagnant pentru aliați în această perioadă; condițiile economice și cererile fiscale vor fluctua; țările ar putea să poată include dezvoltarea infrastructurii deja planificate în procentul de 1,5% pentru factorii de susținere a apărării; iar guvernele și electoratele lor vor ajusta cheltuielile în funcție de starea mediului de securitate internațională, echilibrată cu prioritățile interne.
De asemenea, unele națiuni ar putea fi pregătite să aștepte o administrație Donald Trump eurosceptică. Nu este o coincidență faptul că aliații au convenit să revizuiască progresele în direcția obiectivului de 5% în 2029, la un an după ce se termină mandatul lui Trump.
Schimbări drastice necesare
Dar pentru viitorul previzibil, ideea principală rămâne. Aceasta nu este doar o realocare a bugetelor, ci mai degrabă o revizuire substanțială a priorităților guvernamentale și o schimbare fără precedent în mentalitatea societăților aliate care s-au bucurat mult timp de beneficiile dividendului transatlantic al păcii. Reprezentarea creșterii cheltuielilor ca pondere din PIB este o inducere în eroare politică – una care ar putea să nu funcționeze bine odată ce publicul începe să simtă efectele.
Decizii dure și soluții inovatoare
Pentru a realiza această schimbare, guvernele vor trebui să ia decizii dificile. Capitalele vor trebui să ia în considerare creșteri de taxe sau reduceri ale programelor sociale pentru a contabiliza delta cheltuielilor pentru apărare. Cele mai multe țări vor căuta să aibă deficite bugetare pentru a contabiliza disparitatea în resurse. Punerea în comun a resurselor și opțiunile de finanțare inovatoare, de la obligațiuni de apărare euro la instituții financiare guvernate la nivel internațional, ar putea oferi o cale de urmat. Dar întrebările legate de implementare și viabilitatea pe termen lung rămân deschise.
Rezistența publicului și provocările politice
Și va fi greu pentru public să înghită astfel de schimbări bugetare. Aliați, precum Spania și Slovenia, trag deja semnale de alarmă cu privire la astfel de creșteri. Multe țări ar putea pur și simplu să decidă să nu adere la noul angajament de apărare. La urma urmei, nu toți aliații îndeplinesc în prezent pragul anterior de 2% din PIB convenit la Summit-ul din Țara Galilor în 2014 – chiar și după primul mandat al lui Trump și invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia.
Capacitatea industrială și mesaje politice coerente
Sprijinul public pentru aceste creșteri de cheltuieli nu ridică doar întrebări politice, ci și practice. Aliații de pe ambele părți ale Atlanticului se luptă să potrivească cheltuielile crescute cu capacitatea industrială. Iar industriile de apărare este puțin probabil să accepte riscul necesar pentru a extinde capacitatea dacă cred că politicienii sau publicul ar putea da înapoi în fața unui preț abrupt în anii următori.
Atât pentru a consolida sprijinul politic, cât și pentru a calma preocupările industriei, Alianța va avea nevoie de o strategie de mesaje eficientă, care să susțină un sprijin politic puternic și durabil în cadrul unei coaliții de părți interesate societale, pe care politicienii să o poată folosi pentru a aduce banii necesari pentru a finanța o astfel de transformare a apărării.
Lecții din Norvegia și Marea Britanie
Acest lucru va necesita un mesaj consecvent și durabil pe un spectru de voci politice. Aliați, precum Norvegia, care a adoptat în unanimitate un angajament istoric de apărare în 2024, care a prezentat creșteri abrupte ale cheltuielilor pentru apărare până în 2036, pot servi drept pionieri. Lucrând îndeaproape cu partidul de opoziție, conducerea Stortinget a reușit să elaboreze un plan bipartizan care să transmită urgență și unitate publicului larg. O astfel de coeziune politică este convingătoare pentru majoritatea cetățenilor și necesită, de asemenea, o informare consecventă către o gamă vastă de circumscripții cu o multitudine de priorități interne, pentru a consolida importanța unor astfel de măsuri.
În plus, aceste mesaje trebuie să atingă nevoile și prioritățile publicului individual. De exemplu, sprijinul public în Regatul Unit pentru cheltuielile pentru apărare este în creștere, deoarece politicienii britanici subliniază importanța acestor inițiative pentru crearea de locuri de muncă interne, stimularea inputului industrial și provocările tot mai mari reprezentate de atacurile cibernetice hibride. Subliniind beneficiile societale ample ale creșterii cheltuielilor pentru apărare a permis Marii Britanii să reducă decalajul dintre opinia publică și măsurile de descurajare sporite – și o astfel de strategie ar fi probabil bine primită în întreaga Alianță.
Infrastructura cu dublă utilizare: O cale de urmat
Ca atare, aliații ar trebui să își bazeze mesajele pe procentul de 1,5% din angajamentul total de cheltuieli programat să meargă către articole cu dublă utilizare, care pot spori rezistența la securitate și pot oferi beneficii civile materiale. Deși aceste proiecte de îmbunătățire a infrastructurii vor avea aplicații militare tangibile, ele vor îmbunătăți, de asemenea, condițiile societale, de la investiții în tehnologie la inițiative de rezistență. Este posibil ca cetățenii din întreaga Alianță să nu sprijine astfel de creșteri drastice în domeniul apărării (în special pentru aliații în care amenințarea rusă nu este la fel de palpabilă), dar majoritatea cetățenilor vor înțelege importanța dezvoltării infrastructurii cu capacități cu dublă utilizare.
Concluzie: O necesitate politică
Cu siguranță, aliații trebuie să cheltuie mai mult pentru apărare. Dar Alianța nu este într-un loc politic pentru a atinge această țintă. Guvernele trebuie să facă mai bine în ceea ce privește sensibilizarea publicului și campaniile de mesaje acum pentru a menține sprijinul necesar pentru a îndeplini eforturile susținute de creștere a cheltuielilor pentru apărare în următorul deceniu.
Actualitate
Parteneriat istoric pentru apărarea națională: Rheinmetall semnează un contract de 5,7 miliarde de euro cu România
Gigantul industrial Rheinmetall a anunțat astăzi finalizarea unui pachet masiv de contracte cu statul român, marcând cea mai mare comandă internațională din istoria recentă a companiei. Acordul, evaluat la 5,7 miliarde de euro (aproximativ 6,6 miliarde de dolari), vizează dotarea forțelor armate cu tehnologie de ultimă generație, de la vehicule de luptă blindate și sisteme de apărare aeriană, până la muniție și nave militare.
Blindate Lynx și sisteme Skyranger: Coloana vertebrală a noii înzestrări
Comanda record include livrarea a 298 de vehicule Lynx, majoritatea fiind configurate ca transportoare blindate de trupe. Pachetul este completat de variante specializate pentru recunoaștere, posturi de comandă și misiuni medicale. Totodată, România va primi un număr nespecificat de sisteme de apărare aeriană Skyranger, împreună cu muniția de calibru mediu aferentă, necesară atât pentru protecția spațiului aerian, cât și pentru dotarea blindatelor.
Dincolo de componenta terestră, acordul consolidează și capacitățile maritime ale țării. Contractul prevede achiziția a patru nave noi: două nave de patrulare în larg și două nave destinate suportului pentru scafandri, diversificând astfel răspunsul defensiv al României în regiunea Mării Negre.
Investiții masive și transfer de tehnologie: România devine hub industrial pentru Rheinmetall
Pentru a onora această comandă monumentală, Rheinmetall a confirmat că va extinde semnificativ capacitățile de producție deja existente pe teritoriul României. Compania germană estimează investiții de câteva sute de milioane de euro la nivel local, procesul fiind însoțit de un transfer tehnologic esențial către industria națională de apărare.
Livările echipamentelor sunt programate să înceapă în anul 2028 și se vor întinde până în 2030. Prin această mișcare, România devine al doilea operator de vehicule Lynx de pe flancul estic al NATO, după Ungaria, confirmând tendința de reînarmare accelerată a regiunii.
Programul SAFE: Motorul financiar din spatele modernizării militare
Această achiziție gigant este finanțată prin programul Security Action for Europe (SAFE) al Uniunii Europene, un mecanism de 150 de miliarde de euro creat pentru a sprijini statele membre în consolidarea bugetelor de apărare. România ocupă o poziție strategică în acest mecanism, fiind al doilea cel mai mare beneficiar al programului, după Polonia.
Decizia de a accesa aceste fonduri a fost anticipată încă din toamna anului trecut, când oficialii de la București au anunțat o alocare de peste 16 miliarde de euro pentru proiecte eligibile. Fondurile sunt direcționate către o gamă largă de dotări, de la radare de supraveghere și sisteme antiaeriene, până la rachete și drone, repoziționând România ca o forță militară relevantă în estul Europei.
Actualitate
Scutul orbital prinde contur: Northrop Grumman și Apex Space accelerează programul de interceptoare spațiale pentru 2027
Într-o mișcare strategică menită să revoluționeze apărarea antirachetă a Statelor Unite, gigantul Northrop Grumman a anunțat un parteneriat cu firma comercială Apex Space. Obiectivul central al acestei alianțe este demonstrarea capacităților interceptoarelor bazate în spațiu (SBI) în cadrul inițiativei de apărare „Golden Dome”, un pilon al strategiei de securitate a administrației Trump, cu termen de implementare în anul 2027.
Un parteneriat pentru viteză și scară industrială
Colaborarea dintre cele două entități vizează transformarea rapidă a conceptelor teoretice în realități operaționale. Northrop Grumman a finalizat deja teste critice la sol în cursul acestui an, poziționându-se, alături de Apex, pentru a accelera producția de serie a acestor sisteme de apărare. Miza este clară: protejarea teritoriului național prin soluții tehnologice accesibile și ușor de multiplicat la scară industrială.
Proiectul este susținut printr-o modalitate inedită de finanțare. Northrop Grumman își autofinanțează demonstrația planificată, participând astfel la competiția de tip „premiu” lansată de Space Force. Acest program mai larg a atras deja investiții masive, serviciul militar acordând anterior contracte în valoare totală de 3,2 miliarde de dolari către diverse firme din domeniu.
Investiții masive și baze tehnologice solide
Efortul Northrop Grumman nu pleacă de la zero. Demonstrația programată pentru 2027 se bazează pe o investiție proprie de un miliard de dolari în tehnologii de apărare antirachetă. Succesul testelor la sol din acest an confirmă faptul că gigantul aerospațial este în grafic pentru a livra capacități orbitale funcționale în mai puțin de trei ani.
Rolul vital al startup-urilor în noua cursă spațială
Apex Space, un startup din Los Angeles fondat în 2022, aduce în ecuație agilitatea și specializarea în construcția de platforme satelitare (buses) modularizate. Acestea sunt concepute special pentru a susține constelații vaste pe orbita joasă a Pământului (LEO), fiind infrastructura ideală pentru proiectul „Golden Dome”.
Conducerea Apex subliniază că parteneriatul va permite o apărare antirachetă la scară de constelație, răspunzând unei nevoi urgente de securitate. Deși Apex anunțase anterior un proiect propriu, denumit „Project Shadow”, care viza testarea unui interceptor până la finele anului 2026, rămâne de văzut cum va fi integrată acea inițiativă în noua arhitectură comună cu Northrop Grumman.
Actualitate
ANUNȚ DE PARTICIPARE ȘI CALENDARUL DE DESFĂȘURARE PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ
România
Consiliul Județean Prahova
Serviciul Resurse Umane
Compartiment Sănătate, Cultură, Învățământ
Mas-Media, Sport-Tineret, Ong-Uri, Turism Aprobat,
Nr. 15194/ 27.05.2026
PREȘEDINTE
Virgiliu Daniel Nanu
ANUNȚ DE PARTICIPARE ȘI CALENDARUL DE DESFĂȘURARE PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ
Consiliul Județean Prahova, Bdul Republicii, nr. 2-4, Municipiul Ploiești, Județul Prahova, telefon: 0244.514.545, fax: 515.816, email: cons._jud@cjph.ro, codul fiscal 2842889.
Consiliul Județean Prahova invită persoanele fizice şi juridice fără scop patrimonial, respectiv asociaţiile şi fundaţiile constituite conform legii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 350/2005, să depună propuneri de proiecte în scopul atribuirii contractelor de finanţare nerambursabilă, pentru domeniile: cultură și învățământ, sănătate, social, tineret, protecția mediului, – sport de performanță, sportul pentru toți.
Proiectele din fonduri publice pentru activități nonprofit de interes general (județean), depuse în baza Legii 350/2005, vor fi finalizate de către potențialii beneficiari, conform termenelor stabilite în cererea de finanțare, fără a depăși data de 25.11.2026.
1.Procedura aplicată pentru atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă a proiectelor din domeniile: cultura și învățământ, sănătate, social, tineret, protecția mediului, – sport de performanță, sportul pentru toți, pe anul 2026, este prevăzută în Legea nr. 350/2005, privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general.
2.Sursa de finanţare a contractului şi valoarea:
Suma totală aprobată a finanțărilor nerambursabile este de 2.300.000 lei, din bugetul județului.
Domeniile pentru care se acordă finanțări nerambursabile și sumele aprobate pentru anul 2026, conform: Hotărârii Consiliului Județean Prahova nr. 67/29.04.2026, privind aprobarea Bugetului propriu al județului și al bugetelor instituțiilor de sub autoritatea Consiliului Județean Prahova pe anul 2026 și estimări pe anii 2027-2029; Hotărârii Consiliului Județean Prahova nr. 69/14.05.2026, privind modificarea și completarea Ghidurilor solicitantului referitoare la regimul finanțărilor nerambursabile acordate din bugetul propriu al Județului Prahova pentru activități nonprofit de interes județean, aprobate prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 92/30.04.2024, modificată și completată prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 171/2025; Hotărârii Consilului Județean
Prahova nr. 70/14.05.2026, privind aprobarea Programului anual de finanţări nerambursabile din fondurile publice ale județului Prahova pentru activităţi nonprofit de interes judeţean pe anul 2026, sunt:
– Cultură și învățământ, Sănătate, Social, Protecția mediului cu 230.000 lei:
– Tineret – 230.000 lei;
– Sport de performanță, – 1.472.000 lei;
– Sportul pentru toți în sumă de 368.000 lei;
- Durata proiectelor: până în data de 25.11.2026
- Data limită pentru depunerea propunerilor de proiect: 04.07.2026, ora 23:59
- Propunerile de proiect vor fi depuse online pe Platforma digital.cjph.ro.
- Selecţia şi evaluarea proiectelor în vederea obţinerii finanţării nerambursabile se va face de către comisia de evaluare, în perioada: 06. 07 – 13.07.2026
7.Transmitere clarificări către aplicanți: 14.07-15.07.2026
8.Primirea răspunsurilor la clarificări: 16.07-21.07.2026
- Afișarea rezultatelor evaluării proiectelor depuse: 22.07.2026
- Perioada de depunere a contestaţiilor: 23.07-27.07.2026
- Soluţionarea contestaţiilor depuse: 28.07– 30.07.2026
- Afişarea pe site-ul instituției a rezultatelor finale:31.07.2026.
- Semnarea contractelor de finanțare: 13-15.08.2026
- Derularea proiectelor: până la data de 25.11.2026
Ghidurile care stau la baza finanțării acestor proiecte sunt postate pe site-ul Consiliului Județean Prahova: www.cjph.ro
| Compartiment Sănătate,Cultură,Învățământ, Mass – Media, Sport-Tineret, ONGuri, Turism | |||
| Nume și prenume | Semnătura | Data: | |
| Întocmit: | Cons.Moșu Răzvan | 27.05.2026 | |
| Verificat: | Șef serviciu Ioan Elena | 27.05.2026 | |
Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
„Bariera rușinii”: Dacia Duster de serviciu, taxi de familie pentru șeful IPJ Prahova În dimineața zilei de azi, 04.06.2026, la...
Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără...
Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii
„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct...
O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie
O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a...
ANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp
„Milioane de hectare protejate” – slogan oficial, nu realitate agricolă În România, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor...
BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
PRAHOVA, MOȘIE DE PILE ȘI ÎMPUTERNICIȚI PE VIAȚĂ De mai bine de un deceniu, IPJ Prahova arată ca o casă...
PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
DICTATURA CIORBEI LA BOLDEȘTI-SCĂENI: REPUBLICA BANANIERĂ UNDE LEGEA E PREȘ, IAR NEPOTISMUL E SPORT NAȚIONAL! Măcelul de la stadion: Cum...
EXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
DICTATURA BULELOR ȘI REȚETA SCLAVIEI: CUM SE MULGE PROFITUL LA COCA-COLA PLOIEȘTI PRIN TEROARE, NEPOTISM ȘI LOBBY TRANSFRONTALIER În timp...
CIRCUL FOAMEI DE SECURITATE: Cum să privești dronele ca la cinema pe banii proștilor și să vinzi suveranitatea la tarabă în Washington
Factura de 565.000 de dolari: Diplomația română, pusă pe liber de o firmă de lobby Într-o țară în care spitalele...
OASTEA ORBILOR CU EPOLEȚI: CUM SE SCHIMBĂ ONOAREA PE VRAJEALA LUI SIMION ȘI O PENSIE ZĂCUTĂ ÎN SERTAR
În timp ce „patrioții” de serviciu bat toba suveranismului prin piețe, mii de rezerviști români au fost transformați în masă...
Epoleții muți și „Sindicatul Tăcerii”: Cum se ascunde vârful IGPR în timp ce Justiția face scut în jurul grefierilor
Fantezii cu șefi solidari și alte basme de adormit agenții Într-o lume paralelă, unde onoarea se poartă pe umeri, nu...
AMNEZIE GENERALĂ ÎN CASA POPORULUI: CUM SE JOACĂ „DE-A DEBILAȚII” PARLAMENTARII CU PENSIILE MILITARE
În timp ce aleșii neamului se înghesuie la bufetul Parlamentului, proiectul PLx 540/2024 zace într-un sertar cu miros de trădare....
Permisul de conducere, „zălog” pentru amenzile neplătite: Noua regulă care ar putea lăsa zeci de mii de români fără dreptul de a sofa
O schimbare radicală de paradigmă în legislația rutieră și fiscală din România se pregătește să intre în vigoare, vizând direct...
Sărbătoare încheiată în spatele gratiilor: Drumul spre casă al unui șofer băut s-a oprit în arestul poliției
O seară care trebuia să fie marcată de liniștea sărbătorii de Rusalii s-a transformat într-o cauză penală pentru un bărbat...
FESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
După două decenii în care au privit spre cer ca la un spectacol de artificii de prost gust, plătit scump...
-
Exclusivacum 11 ore
Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 2 zile
BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 5 zileMĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
-
Exclusivacum 4 zile
FESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 2 zile
PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 4 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Administratieacum 5 zilePerformanță de calibru european pentru poliția brașoveană: Alexandru Garoafă, dublu medaliat la Kempo
-
Exclusivacum 16 ore
Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție