Connect with us

Actualitate

Alianța NATO la răscruce

Publicat

pe

Un angajament costisitor

În timpul Summit-ului NATO din această vară, aliații NATO au convenit să își mărească ținta de cheltuieli pentru apărare la 5% din PIB până în 2035, cu 3,5% concentrați pe securitatea dură și 1,5% alocați factorilor de susținere a apărării, cum ar fi infrastructura critică și securitatea cibernetică. Potrivit lui Kristen Taylor, asistent director la Atlantic Council’s Transatlantic Security Initiative, această inițiativă, impulsionată de Casa Albă, reprezintă o creștere mult necesară a cheltuielilor pentru a face față provocărilor tot mai mari la adresa securității internaționale. Aliații semnalează deja progrese considerabile în direcția acestui obiectiv. După anunțul Summit-ului, Berlinul a dezvăluit un plan ambițios de a-și dubla cheltuielile militare până la sfârșitul unui deceniu – un angajament binevenit, deși întârziat, din partea celei mai mari economii a Europei.

Costul ascuns al promisiunilor

Cu toate acestea, cifra de 5% ascunde costul real. Produsul intern brut al țărilor aliate eclipsează cheltuielile naționale anuale. Așadar, deși o creștere de la 2 la 5% din PIB poate să nu pară mult la prima vedere, ca pondere din cheltuielile naționale, este o solicitare masivă și una pe care oamenii ar putea începe să o simtă mai devreme decât mai târziu. Dacă națiunile NATO doresc cu adevărat să își stimuleze investițiile în apărare, ele trebuie să își aducă propriii oameni alături, iar acest lucru va necesita o campanie coordonată de sprijin public, ținând cont de lecțiile din inițiativele de succes de până acum din Norvegia și Marea Britanie.

Matematica din spatele angajamentelor

Pentru a înțelege amploarea noii cereri de cheltuieli, să ne uităm la Berlin. În 2024, Germania a cheltuit 2,12% din PIB-ul său pentru apărare, alocând puțin peste 97 de miliarde de dolari pentru cheltuielile de apărare. În același an, Germania a cheltuit aproximativ 485 de miliarde de dolari pentru cheltuielile naționale totale. În total, ca pondere din cheltuielile naționale, aceasta reprezintă aproximativ 20% din cheltuielile naționale ale Germaniei. Toate celelalte fiind egale, dacă Germania ar crește cheltuielile pentru apărare până la noua țintă convenită, mai mult de 47% din cheltuielile bugetare totale ale Germaniei ar merge către apărare. Unii aliați, în special cei care cheltuiesc cu întârziere și care nu îndeplinesc în prezent obiectivul de 2%, se confruntă cu proiecții și mai accentuate.

Factori de atenuare și provocări viitoare

Acum, aceasta este o măsură imperfectă. Aceste promisiuni au un orizont de timp de peste un deceniu; PIB-ul cu siguranță nu va rămâne stagnant pentru aliați în această perioadă; condițiile economice și cererile fiscale vor fluctua; țările ar putea să poată include dezvoltarea infrastructurii deja planificate în procentul de 1,5% pentru factorii de susținere a apărării; iar guvernele și electoratele lor vor ajusta cheltuielile în funcție de starea mediului de securitate internațională, echilibrată cu prioritățile interne.

De asemenea, unele națiuni ar putea fi pregătite să aștepte o administrație Donald Trump eurosceptică. Nu este o coincidență faptul că aliații au convenit să revizuiască progresele în direcția obiectivului de 5% în 2029, la un an după ce se termină mandatul lui Trump.

Schimbări drastice necesare

Dar pentru viitorul previzibil, ideea principală rămâne. Aceasta nu este doar o realocare a bugetelor, ci mai degrabă o revizuire substanțială a priorităților guvernamentale și o schimbare fără precedent în mentalitatea societăților aliate care s-au bucurat mult timp de beneficiile dividendului transatlantic al păcii. Reprezentarea creșterii cheltuielilor ca pondere din PIB este o inducere în eroare politică – una care ar putea să nu funcționeze bine odată ce publicul începe să simtă efectele.

Decizii dure și soluții inovatoare

Pentru a realiza această schimbare, guvernele vor trebui să ia decizii dificile. Capitalele vor trebui să ia în considerare creșteri de taxe sau reduceri ale programelor sociale pentru a contabiliza delta cheltuielilor pentru apărare. Cele mai multe țări vor căuta să aibă deficite bugetare pentru a contabiliza disparitatea în resurse. Punerea în comun a resurselor și opțiunile de finanțare inovatoare, de la obligațiuni de apărare euro la instituții financiare guvernate la nivel internațional, ar putea oferi o cale de urmat. Dar întrebările legate de implementare și viabilitatea pe termen lung rămân deschise.

Rezistența publicului și provocările politice

Și va fi greu pentru public să înghită astfel de schimbări bugetare. Aliați, precum Spania și Slovenia, trag deja semnale de alarmă cu privire la astfel de creșteri. Multe țări ar putea pur și simplu să decidă să nu adere la noul angajament de apărare. La urma urmei, nu toți aliații îndeplinesc în prezent pragul anterior de 2% din PIB convenit la Summit-ul din Țara Galilor în 2014 – chiar și după primul mandat al lui Trump și invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia.

Capacitatea industrială și mesaje politice coerente

Sprijinul public pentru aceste creșteri de cheltuieli nu ridică doar întrebări politice, ci și practice. Aliații de pe ambele părți ale Atlanticului se luptă să potrivească cheltuielile crescute cu capacitatea industrială. Iar industriile de apărare este puțin probabil să accepte riscul necesar pentru a extinde capacitatea dacă cred că politicienii sau publicul ar putea da înapoi în fața unui preț abrupt în anii următori.

Atât pentru a consolida sprijinul politic, cât și pentru a calma preocupările industriei, Alianța va avea nevoie de o strategie de mesaje eficientă, care să susțină un sprijin politic puternic și durabil în cadrul unei coaliții de părți interesate societale, pe care politicienii să o poată folosi pentru a aduce banii necesari pentru a finanța o astfel de transformare a apărării.

Lecții din Norvegia și Marea Britanie

Acest lucru va necesita un mesaj consecvent și durabil pe un spectru de voci politice. Aliați, precum Norvegia, care a adoptat în unanimitate un angajament istoric de apărare în 2024, care a prezentat creșteri abrupte ale cheltuielilor pentru apărare până în 2036, pot servi drept pionieri. Lucrând îndeaproape cu partidul de opoziție, conducerea Stortinget a reușit să elaboreze un plan bipartizan care să transmită urgență și unitate publicului larg. O astfel de coeziune politică este convingătoare pentru majoritatea cetățenilor și necesită, de asemenea, o informare consecventă către o gamă vastă de circumscripții cu o multitudine de priorități interne, pentru a consolida importanța unor astfel de măsuri.

În plus, aceste mesaje trebuie să atingă nevoile și prioritățile publicului individual. De exemplu, sprijinul public în Regatul Unit pentru cheltuielile pentru apărare este în creștere, deoarece politicienii britanici subliniază importanța acestor inițiative pentru crearea de locuri de muncă interne, stimularea inputului industrial și provocările tot mai mari reprezentate de atacurile cibernetice hibride. Subliniind beneficiile societale ample ale creșterii cheltuielilor pentru apărare a permis Marii Britanii să reducă decalajul dintre opinia publică și măsurile de descurajare sporite – și o astfel de strategie ar fi probabil bine primită în întreaga Alianță.

Infrastructura cu dublă utilizare: O cale de urmat

Ca atare, aliații ar trebui să își bazeze mesajele pe procentul de 1,5% din angajamentul total de cheltuieli programat să meargă către articole cu dublă utilizare, care pot spori rezistența la securitate și pot oferi beneficii civile materiale. Deși aceste proiecte de îmbunătățire a infrastructurii vor avea aplicații militare tangibile, ele vor îmbunătăți, de asemenea, condițiile societale, de la investiții în tehnologie la inițiative de rezistență. Este posibil ca cetățenii din întreaga Alianță să nu sprijine astfel de creșteri drastice în domeniul apărării (în special pentru aliații în care amenințarea rusă nu este la fel de palpabilă), dar majoritatea cetățenilor vor înțelege importanța dezvoltării infrastructurii cu capacități cu dublă utilizare.

Concluzie: O necesitate politică

Cu siguranță, aliații trebuie să cheltuie mai mult pentru apărare. Dar Alianța nu este într-un loc politic pentru a atinge această țintă. Guvernele trebuie să facă mai bine în ceea ce privește sensibilizarea publicului și campaniile de mesaje acum pentru a menține sprijinul necesar pentru a îndeplini eforturile susținute de creștere a cheltuielilor pentru apărare în următorul deceniu.

Actualitate

Apărarea antiaeriană americană, pusă la încercare de atacurile cu drone și rachete

Publicat

pe

De

Interceptoarele se consumă rapid, iar rezervele sunt tot mai greu de refăcut

Sistemele de apărare aeriană și antirachetă s-au dovedit eficiente în conflictele recente, reușind să respingă valuri de rachete de croazieră și roiuri de drone cu rate ridicate de succes. Performanța are însă un preț: interceptoarele sunt utilizate într-un ritm îngrijorător.

Situația este complicată și de pierderea unor radare THAAD/TPY-2, ceea ce a obligat Statele Unite să ia măsuri urgente pentru protejarea propriilor capabilități militare din Orientul Mijlociu.

Refacerea stocurilor actuale reprezintă deja o provocare, iar pregătirea pentru conflictele viitoare este și mai dificilă. Pentru a răspunde ambelor obiective, sistemele de apărare trebuie să se adapteze rapid tacticilor adversarilor și diversității amenințărilor.

Iranul a combinat rachete, drone și atacuri coordonate

Atacurile iraniene au demonstrat capacitatea de a lansa simultan mai multe tipuri de amenințări din domenii diferite: rachete de diverse categorii și vehicule aeriene fără pilot.

Un număr semnificativ de arme a fost lansat în același timp, cu obiective programate să fie lovite într-un interval scurt. Strategia a pus apărătorii în fața unei dileme complexe: amenințările ieftine trebuiau contracarate cu mijloace defensive accesibile, în timp ce rachetele mai rapide și mai sofisticate necesitau interceptoare avansate.

Pentru viitorul apărării antiaeriene și antirachetă, trei probleme sunt esențiale: costul, eficiența și capacitatea industriei de a produce rapid echipamentele necesare.

Gestionarea acestor factori va necesita un efort coordonat între Pentagon și companiile din industria de apărare.

Costul interceptării poate depăși valoarea țintei

Radarele, lansatoarele și interceptoarele sunt sisteme scumpe și dificil de fabricat. În multe situații, ele sunt folosite pentru distrugerea unor ținte mult mai ieftine, în special în cazul dronelor produse în masă și lansate în roiuri.

Totuși, prețul unei ținte nu este singurul criteriu. Valoarea obiectivului protejat trebuie inclusă în calcul, fie că este vorba despre o bază militară, infrastructură critică sau teritoriul național.

Apărarea unor obiective importante justifică utilizarea unor sisteme costisitoare, însă problema accesibilității nu poate fi ignorată. Statele Unite trebuie să stabilească cât sunt dispuse să cheltuiască pentru apărarea teritoriului și pentru menținerea capacității de a proiecta forță la mii de kilometri distanță.

Costurile interceptoarelor reprezintă doar una dintre componentele acestei ecuații, dar au devenit tot mai greu de susținut pe măsură ce atacurile folosesc un număr tot mai mare de drone ieftine.

Roiurile de drone schimbă regulile jocului

Dronele iraniene Shahed, al căror cost este estimat la câteva zeci de mii de dolari pe unitate, pot fi lansate în formații numeroase și pot parcurge distanțe de sute sau chiar mii de kilometri.

Folosirea unor interceptoare tradiționale împotriva acestor aparate este eficientă din punct de vedere militar, însă dezechilibrul financiar devine problematic. Distrugerea unei drone relativ ieftine cu o rachetă de milioane de dolari poate epuiza rapid stocurile defensive.

Există deja sisteme antidronă mai accesibile, dar pentru ca acestea să fie produse și introduse în număr suficient este nevoie de o schimbare a priorităților și a comenzilor militare.

Soluția nu constă doar în criticarea diferenței de preț dintre țintă și interceptor, ci în achiziționarea accelerată a echipamentelor antidronă care sunt deja disponibile și operaționale.

Apărarea trebuie să facă față mai multor amenințări simultan

Sistemele americane de apărare aeriană și antirachetă au avut o evoluție solidă, inclusiv începând cu primul război din Golf, când bateriile Patriot au fost folosite împotriva rachetelor Scud.

Amenințările actuale sunt însă mai variate și se deplasează cu viteze diferite. Dronele zboară la altitudini reduse și pot efectua manevre dificile, armele hipersonice se deplasează cu viteze foarte mari, iar rachetele balistice urmează traiectorii care pot fi anticipate într-o anumită măsură.

Modelul tradițional — detectarea țintei și distrugerea ei — nu mai este suficient. Sistemele defensive trebuie să urmărească și să neutralizeze simultan obiective multiple, provenite din direcții diferite și utilizând profiluri de zbor distincte.

Atacurile recente au confirmat că scenariul cel mai dificil nu este reprezentat de o singură rachetă, ci de o ofensivă coordonată, desfășurată în mai multe domenii și îndreptată asupra unor obiective diferite.

Finanțarea apărării apropiate rămâne insuficientă

Una dintre problemele majore este percepția potrivit căreia apărarea antiaeriană începe și se termină cu sistemul Patriot.

În realitate, există mai multe categorii de sisteme, de la apărarea aeriană cu rază scurtă până la echipamente specializate pentru combaterea dronelor. Aceste programe au fost relansate în ultimii ani, însă finanțarea lor nu a ținut pasul cu amploarea amenințărilor.

Creșterea numărului de atacuri cu drone și rachete a determinat acum autoritățile americane să trateze problema cu un grad sporit de urgență. Pentagonul și industria trebuie să accelereze dezvoltarea și desfășurarea sistemelor capabile să protejeze simultan mai multe tipuri de ținte.

Industria de apărare nu poate crește producția peste noapte

Capacitatea industrială a Statelor Unite a fost afectată de semnale de achiziție fluctuante, care au determinat reducerea treptată a producției de sisteme și componente pentru apărarea antiaeriană.

Motoarele cu combustibil solid utilizate de interceptoare presupun procese de fabricație complexe. În cazul radarului THAAD/TPY-2, construcția unui singur sistem necesită o perioadă îndelungată și investiții de ordinul miliardelor de dolari.

Aceste dificultăți au contribuit la diminuarea stocurilor și la apariția unei presiuni pentru extinderea rapidă a capacității de producție.

Nevoia de a înlocui munițiile consumate în operațiunile împotriva Iranului, combinată cu noile priorități ale administrației în domeniul apărării, poate transmite industriei semnale mai clare pentru creșterea producției și atragerea de investiții.

Producția la scară largă devine decisivă

Strategiile naționale de apărare, ordinele executive și inițiativele de reformare a achizițiilor militare indică o orientare tot mai clară către apărarea teritoriului și modernizarea bazei industriale.

Pentagonul și companiile de profil par să aibă o viziune comună asupra principalelor nevoi. Totuși, această convergență trebuie transformată în contracte predictibile și comenzi constante, fără de care fabricile nu pot investi în linii de producție suplimentare.

Tehnologiile viitoare trebuie nu doar să fie performante, ci și suficient de simple și accesibile pentru a putea fi produse în număr mare. Conflictele recente au arătat că apărarea aeriană ar putea fi nevoită să oprească roiuri de atacatori concepute special pentru a suprasolicita și satura sistemele existente.

Refacerea stocurilor nu mai poate fi amânată

Problema și direcțiile de acțiune sunt deja cunoscute. Statele Unite trebuie să investească simultan în refacerea rapidă a stocurilor de interceptoare și în dezvoltarea unor sisteme capabile să răspundă amenințărilor viitoare.

Extinderea producției de muniții ar fi trebuit să înceapă înainte ca rezervele să fie consumate într-un ritm atât de accelerat. În prezent, nevoia este și mai urgentă: fără o creștere rapidă a producției și fără o combinație mai inteligentă între sisteme scumpe și soluții antidronă accesibile, apărarea aeriană riscă să fie copleșită de atacuri numeroase și coordonate.

Citeste in continuare

Actualitate

Traficul online din România își încetinește scǎderea, iar AI accelerează: ce arată datele actualizate pe trafic.dwf.ro

Publicat

pe

Prima actualizare a dashboard-ului public trafic.dwf.ro aduce și primele date comparabile de la lansare și arată cum a evoluat piața digitală românească într-o singură lună.

București, 10 septembrie 2026 – Lansat de DWF în august 2026, dashboardul agregă anonim date din proprietăți Google Analytics 4 monitorizate direct de agenție. Datele actualizate acoperă 784 de site-uri românești, cu 145,7 milioane de sesiuni și 829.000 de tranzacții pe luna august. Dashboardul este disponibil gratuit, fără cont.

Ce s-a schimbat față de luna anterioarǎ

Primul set, bazat pe datele lunii iulie, arăta o scădere a tuturor canalelor clasice, în timp ce traficul din asistenți AI era singurul aflat pe creștere. O singură lună nu confirmă un trend, dar datele din august arată că ipoteza „toate canalele clasice scad” nu mai descrie piața la fel de clar.

Paid și Social au revenit pe creștere, scăderea Search s-a temperat, iar traficul din asistenți AI a crescut cu 154% într-un an. În eCommerce, veniturile sunt cu 17,7% mai mari. 

 

Canal Sesiuni (August) Evoluție YoY (Iulie) Evoluție YoY (August)
Trafic total 145,7 mil. −10,7% −7,1%
Search 39,3 mil. −20,0% −18,3%
Paid 44,0 mil. −1,7% +7,0%
Social 3,5 mil. −1,0% +9,8%
Direct 27,3 mil. −12,9% −10,9%
Asistenți AI 995.000 +47,6% +154,4%

Notă metodologică: cohorta se recompune la fiecare ediție, iar variațiile year over year sunt calculate pe luni calendaristice complete. Volumele absolute din fiecare lunǎ nu sunt comparabile direct de la o ediție la alta; procentele de evoluție sunt.

AI: creșterea s-a triplat între două ediții consecutive

Traficul din asistenți AI a ajuns la 995.000 de sesiuni în august, în creștere cu 154,4% YoY față de 47,6% în primul set de calcul pe iulie. Este a 14-a lună consecutivă în care canalul depășește nivelul anului anterior.

Ponderea AI a crescut de la 1,43% la 2,53% din traficul Search, dar rămâne la doar 0,68% din traficul total. Canalul este dominat de ChatGPT, care generează acum 98,5% din traficul AI, față de 97,1% în ediția precedentă. Claude și Gemini au câte 0,6%, iar Copilot 0,2%.

„AI-ul înseamnă 0,7% din tot traficul și 0,8% din veniturile magazinelor. Dacă te uiți doar la volum, nu e nimic de discutat. Eu mă uit și la rata de creștere, și la ce face vizitatorul acela când ajunge pe site: convertește de 1,3 ori mai des decât cel din Google organic și lasă un coș cu 28% mai mare. Iar banii aduși de AI magazinelor din studiu sunt de peste trei ori mai mari decât anul trecut, în fiecare dintre ultimele șase luni.” – Radu Mărcușu, Search Director DWF

Scade interesul informațional, dar crește e-commerce-ul

Piața digitală se împarte în două direcții: traficul total din august 2026 este cu 7,1% sub nivelul din august 2025, în timp ce traficul către magazinele online din cohortă este cu peste 19% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile eCommerce cresc cu 17,7%, comenzile cu 13,2%, iar valoarea medie a coșului cu 4%.

Față de iulie, lunǎ  în care traficul total era cu 10,7% sub nivelul aceleiași perioade din 2025, scăderea s-a temperat. În eCommerce, creșterea veniturilor s-a accelerat de la 9,8% la 17,7%

SEO: mai puține vizite, mai mulți bani

Decuplarea dintre trafic și valoare se vede cel mai clar în traficul organic către magazinele online: sesiunile scad cu 15,9% față de anul trecut, dar veniturile cresc cu 6,9%, față de -0,7% în prima ediție.

Diferența vine din calitatea traficului: rata de conversie a crescut cu 13,5%, iar valoarea medie a comenzii cu 12%. Cu alte cuvinte, SEO aduce mai puține vizite, dar un trafic mai orientat spre cumpărare.

Paid crește mai repede decât investiția

În eCommerce, Paid a adus cu 24,2% mai multe sesiuni și cu 24,8% mai multe venituri față de anul trecut, în timp ce investiția în Google Ads a crescut cu 17,6%. Veniturile au crescut, astfel, mai repede decât bugetele.

Și costul traficului s-a redus: CPC-ul mediu a scăzut cu 8,6%, la 0,69 lei, față de o creștere în prima ediție. Pe doi ani, CPC-ul rămâne însă cu aproximativ 10% peste nivelul din 2024, ceea ce arată că scăderea recentă corectează doar parțial creșterea anterioară.

Ce se întâmplă la checkout

Comparate pe aceleași magazine, canalele se comportă diferit în momentul cumpărării:

Canal Rată de conversie Coș mediu Valoare / sesiune
Paid 2,44% 264 lei 6,4 lei
Asistenți AI 2,35% 377 lei 8,9 lei
Organic 1,81% 293 lei 5,3 lei
Direct 1,15% 411 lei

 

Traficul din AI convertește de 1,3 ori mai des decât Google organic și generează un coș mediu cu 28% mai mare. Față de iulie, avantajul de conversie s-a redus de la 1,5x, pe fondul îmbunătățirii conversiei în organic.

AI rămâne canalul cu cea mai rapidă creștere și una dintre cele mai mari valori per vizită. Veniturile atribuite AI au ajuns la 2,1 milioane de lei în august, dintre care 97,5% provin din ChatGPT.

Rezerva de măsurare

GA4 identifică doar o parte din traficul AI. Estimări independente indică faptul că aproximativ 70% rămâne neatribuit (sursa: Loamly.ai, februarie 2026), ceea ce ar însemna, pentru august, circa 3 milioane de sesiuni AI și o pondere estimată de 7,6% din traficul Search, față de 4,29% în prima ediție. 

Este o estimare, nu o măsurătoare directă.

Cifre cheie, pe scurt

  • Piața pierde trafic mai lent: −7,1%, față de −10,7% în iulie.
  • Paid și Social au revenit pe creștere, după o perioadă de scădere ușoară.
  • AI-ul și-a triplat ritmul, de la +47,6% la +154,4%, rămânând sub 1% din traficul total.
  • Veniturile din SEO au trecut de la stagnare la creștere, deși traficul organic continuă să scadă puternic.
  • Volumul și valoarea nu se mai suprapun. Un canal poate pierde vizite și câștiga bani în același timp – sau invers.

Pentru companii, concluzia practică ține de instrumentarul de raportare: câtă vreme cele două curbe merg în direcții diferite, un singur indicator de volum nu mai poate descrie performanța unui cana

DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.

trafic.dwf.ro este gratuit, nu necesită înregistrare și se actualizează lunar. Cifrele prezentate sunt aferente lunii august.

Citeste in continuare

Actualitate

Angola primește șase elicoptere navale fără pilot pentru misiuni de supraveghere maritimă

Publicat

pe

De

Livrarea face parte dintr-un contract de peste un miliard de euro

Grupul de apărare EDGE din Emiratele Arabe Unite a livrat Marinei angoleze șase elicoptere autonome HT 100 NAVAL. Transferul face parte dintr-un acord în valoare de aproximativ un miliard de euro, semnat în 2023.

Aeronavele fără pilot au fost predate după finalizarea testelor de acceptanță din fabrică, desfășurate la sfârșitul lunii august în Elveția, la facilitățile companiei ANAVIA. Producătorul de elicoptere este o subsidiară a grupului EDGE.

Toate sistemele au trecut testele operaționale

Evaluările au inclus primele teste de zbor operaționale pentru toate cele șase elicoptere HT 100 NAVAL. Finalizarea cu succes a acestor verificări a deschis calea livrării către Marina angoleză.

Potrivit companiei, transferul reprezintă un moment important pentru integrarea sistemelor cu corvetele BR71 MK II și pentru consolidarea capacităților Angolei în domeniul supravegherii și recunoașterii maritime.

Câte două elicoptere pentru fiecare corvetă

Contractul semnat în 2023 de Abu Dhabi Ship Building, o altă companie din grupul EDGE, include trei corvete BR71 MK II, fiecare cu o lungime de 71 de metri. Navele reprezintă componenta principală a acordului încheiat cu autoritățile navale angoleze.

Cele șase elicoptere sunt destinate operării de pe aceste corvete, câte două pentru fiecare navă. Sistemele fără pilot urmează să fie integrate complet în sistemele de management al luptei instalate la bord.

HT 100 NAVAL sunt echipate cu senzori electro-optici și infraroșii, care vor extinde raza de supraveghere și recunoaștere a corvetelor și vor sprijini identificarea și monitorizarea țintelor maritime.

EDGE mizează pe o soluție navală complet integrată

Khaled Al Zaabi, președintele diviziei de platforme și sisteme din cadrul EDGE, a declarat că proiectul reunește platforme navale și sisteme autonome într-o soluție adaptată cerințelor operaționale ale Angolei.

Colaborarea dintre EDGE, Abu Dhabi Ship Building și ANAVIA urmărește să ofere marinei angoleze nu doar nave de luptă, ci un ansamblu integrat de platforme, senzori și sisteme fără pilot.

Corvetele sunt construite în Franța și Emirate

Abu Dhabi Ship Building a subcontractat compania franceză CMN Naval pentru construcția primei și celei de-a treia corvete. Lucrările pentru aceste nave se desfășoară la șantierul naval din Cherbourg, Franța.

A doua corvetă este construită în Abu Dhabi, în cadrul capacităților industriale ale companiei emirateze.

Compania urmărește extinderea pe piețele externe

Angola nu este singura piață vizată de Abu Dhabi Ship Building. Conducerea companiei a anunțat planuri de extindere în Asia, Africa de Vest și de Est, precum și în Brazilia.

Pentru următorii ani, compania estimează că peste jumătate din portofoliul său de comenzi va proveni din contracte internaționale.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv22 de minute ago

Nicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore

Cotroceniul, birou de ștampilat pe nevăzute: cum a semnat Nicușor Dan, cu ochii închiși, execuția Articolului 550 România lui 2026...

Exclusiv23 de minute ago

Comisarul de 3,80 la teorie, 10 la împuternicire: șef peste IPJ Cluj, corigent la competență

De la „împuternicit etern” la „picat rușinos” Ce funcție mai poate ocupa în cadrul IPJ Cluj comisarul-șef Moșuțan Radu după...

Exclusiv22 de ore ago

Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc

La TCE Ploiești, sindicatul lui Suditu semnează „de acord” cu Organigrama lui Nae, coordonatorii sunt scoși la liman, iar Dinu...

Exclusiv22 de ore ago

„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri

Când poliția circulă cu mașina-n pioneze prin centru, dar te amendează pe tine pentru un bec ars, nu mai vorbim...

Exclusiv23 de ore ago

Ministerul „Reglementărilor Fantomă”: cum decide o structură fără chip cât merită oamenii la leafă

Diamantul lovește: de la Tribunalul București, direct la Curtea Constituțională O nouă excepție de neconstituționalitate pleacă din sala Tribunalului București...

Exclusiv2 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului

Când ți se cântă prea mult la ureche, la un moment dat nu mai poți sta în banca ta. Când...

Exclusiv2 zile ago

MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI.  „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă

Remember: cum s-au distrus Neoplan-urile și s-au umflat kilometrii Înainte să ajungem la „organigrama cu chiloți”, merită un mic remember:...

Exclusiv2 zile ago

MAI adună date sensibile, ANSPDCP ridică din umeri: cazul procedurii PS-MAI-DGMRU-125

ANSPDCP și marele miracol administrativ: când dosarul cu date personale se lovește de ușa competenței Procedura MAI care a pus...

Exclusiv2 zile ago

La Arad, programul de 8 ore bate infractorul la scor: 1–0 pentru hoți

Dacă te-ai întrebat vreodată cum poți crește infracționalitatea fără să dai o singură palmă legii, răspunsul vine de la Arad:...

Exclusiv3 zile ago

STATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.

Cum și-au tras Bolojan și Abrudean Zonă de Securitate Clasa I „la cheie”, pe încredere și fără acte Când credeai...

Exclusiv4 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi

„Grădinița de Cadre din IPJ Prahova” nu mai e doar o metaforă. Este un manual de proastă guvernare, ediție ilustrată,...

Exclusiv4 zile ago

Bâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională

Există popoare care construiesc rachete. Altele, care ridică zgârie-nori. România a reușit performanța unică de a bloca securitatea națională într-un...

Exclusiv4 zile ago

Argint în nori, aur la Electromecanica, plumb în buget. Fermierii întreabă, Mafia Antigrindină se ascunde după gardul de beton

Asociația fermierilor din Prahova trimite o adresă‑dosar către AASNACP și lovește direct în inima combinațiilor cu puncte de lansare, contracte...

Exclusiv5 zile ago

Veteranii de dinainte de 2017 – sponsorii oficiali ai bugetului prin CASS

Cum să-i prostești pe rezerviști în trei pași simpli: tai, declari neconstituțional, apoi tai din altă parte – Când ‘plafonarea’...

Exclusiv5 zile ago

„Poliția Rutieră 4.0” – tableta la șosea, pixul în epoca de piatră

Dacă te uiți la conferințele de presă ale MAI, ai zice că Poliția Rutieră trăiește deja în viitor: „digitalizare”, „aplicații...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

www.softpas.com

Top Articole Incisiv