Europarlamentarul Victor Negrescu a transmis că, în urma ultimelor comunicări și recomandări ale Comisiei Europene, România se confruntă atât cu vești bune, cât și cu provocări semnificative pe termen scurt. Acestea trebuie gestionate cu prioritate de către viitorul guvern pentru a asigura stabilitatea financiară și buna implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Progrese și soluții concrete

Negrescu a evidențiat că propunerea sa privind transferul proiectelor din PNRR către alte programe europene a fost oficial acceptată. Astfel, există soluții clare pentru finalizarea proiectelor și salvarea miliardelor de euro investite deja. De asemenea, a subliniat importanța simplificării și prelungirii procedurilor de modificare a PNRR-urilor pentru o implementare mai rapidă.

Situația fondurilor europene: riscuri și răgaz

Comisia Europeană nu a recomandat suspendarea fondurilor europene pentru România, ci a acordat țării noastre un răgaz de câteva luni pentru a prezenta un plan credibil pentru reducerea deficitului excesiv. În trecut, România a reușit, în ciuda skepticismului, renegocierea traiectoriei bugetare, iar acum are ocazia să revină pe linie dreaptă.

Simplificări și investiții în situații de urgență

Negrescu a menționat că, în urma demersurilor realizate inclusiv în Parlamentul European, Comisia a adoptat reglementări simplificate pentru politica de coeziune, facilitând absorbția fondurilor și în situații de urgență, precum Salina Praid sau investiții în domeniul apărării, inclusiv pentru finalizarea proiectelor din PNRR.

Prelungirea termenelor și monitorizarea progresului

Sindicatul în raportul pe care l-a coordonat în Parlamentul European, Negrescu a solicitat și a obținut o prelungire parțială a termenului de implementare a PNRR. Astfel, se permite depunerea cererilor de plată până la sfârșitul lunii septembrie 2026 și decontarea facturilor până la finalul anului 2026. Aceasta este o măsură crucială, dat fiind că până acum, plățile au ajuns doar la 49% din total, iar doar 31% din ținte și jaloane au fost evaluate ca fiind îndeplinite.

Situația în contextul aderării la politica fiscal-bugetară europeană

De asemenea, 16 state membre vor putea temporar să crească deficitul pentru investiții în apărare, însă România nu face parte din această categorie, ceea ce a fost clarificat oficial.

Un apel la strategie și profesionalism pentru România

Negrescu subliniază că aceste evoluții confirmă necesitatea unei abordări profesioniste și strategice în relația cu instituțiile europene. El avertizează că România nu-și poate permite amatorism și întârziere, fiind momentul unei resetări rapide și lucide în modul în care ne raportăm la Europa pentru a evita riscuri majore de corupție, ineficiență sau pierdere a fondurilor europene.