Exclusiv
Pensionarii militari, victorioși! ÎCCJ le deschide calea spre recuperarea drepturilor salariale pierdute.
Decizia ÎCCJ care le poate aduce bani înapoi de la data pensionării!
Emil Păscuț, de la Sindicatul Diamantul, analizează implicațiile Deciziei nr. 44/2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și dezvăluie modul în care aceasta poate afecta pozitiv pensionarii militari. O decizie crucială, care vine să clarifice aspecte importante privind pensiile militare de stat, reglementate de Legea nr. 223/2015.
Contextul Deciziei: Ce a pus pe jar Curtea de Apel Ploiești?
Decizia nr. 44/2025, pronunțată de ÎCCJ în data de 24 februarie 2025, vine ca răspuns la o sesizare formulată de Curtea de Apel Ploiești în Dosarul nr. 118/120/2023. Curtea a solicitat o interpretare clară a art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 privind revizuirea drepturilor de pensie. Problema? Aplicabilitatea acestor articole în cazul unui fost magistrat care a obținut, ulterior pensionării, o hotărâre judecătorească ce îi recunoștea dreptul la o valoare a punctului de referință sectorial (VRS) mai mare, cu efect retroactiv.
Povestea din spatele deciziei: Un judecător luptă pentru drepturile sale
Reclamanta, un fost judecător (MM), a obținut în instanță o sentință definitivă care îi acorda o indemnizație de încadrare calculată pe baza unei VRS de 605,225 lei, începând cu data de 6 iulie 2017, adică înainte de pensionare. Angajatorul a eliberat adeverința cu noul cuantum, iar reclamanta a solicitat Casei Județene de Pensii (CJP) Dâmbovița actualizarea pensiei. Surpriză! CJP a decis că plata drepturilor recalculate se va face doar începând cu data de 1 iulie 2022, nu de la data pensionării, 2 octombrie 2018. Inacceptabil pentru reclamantă, care a contestat decizia, solicitând retroactiv drepturile.
ÎCCJ tranșează problema: Revizuire vs. Recalculare – două fețe ale aceleiași monede?
Înalta Curte a analizat în profunzime diferența dintre revizuirea și recalcularea pensiei, două mecanisme cu efecte diferite:
- Revizuirea (art. 107 alin. 1-2 din Legea nr. 263/2010): Se aplică atunci când se constată erori la stabilirea inițială a pensiei. Efectele sunt retroactive, sumele acordându-se de la data constatării diferențelor, în limita termenului de prescripție.
- Recalcularea (art. 107 alin. 3-5 din Legea nr. 263/2010): Se aplică atunci când se adaugă venituri sau stagii de cotizare nevalorificate inițial. Efectele sunt limitate, sumele acordându-se doar începând cu luna următoare solicitării.
Decizia ÎCCJ: O victorie pentru cei nedreptățiți!
ÎCCJ a stabilit fără echivoc: „Dispozițiile art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind revizuirea drepturilor de pensie sunt aplicabile cererii formulate de un pensionar (fost magistrat), în situația în care, ulterior stabilirii drepturilor sale de pensie, acesta obține o hotărâre judecătorească definitivă de recunoaștere a unor drepturi salariale începând cu o dată anterioară pensionării, precum și adeverința eliberată de angajator cu mențiunea în acest sens.”
Argumentele cheie ale ÎCCJ au fost:
- Eroarea avută în vedere de legiuitor nu se limitează la erori tehnice, ci include și erori juridice.
- Adeverința nou-emisă nu atestă venituri suplimentare, ci corectează o eroare în stabilirea veniturilor inițiale.
- Hotărârea judecătorească definitivă este o împrejurare obiectivă, independentă de voința reclamantului.
- Baza de calcul pentru pensia magistraților este „indemnizația avută în drept”, nu veniturile efectiv încasate, conform art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004.
Efectul domino: Drepturile se acordă retroactiv, de la data pensionării!
Conform deciziei ÎCCJ, „Consecința incidenței art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 o reprezintă acordarea diferenței dintre drepturile de pensie stabilite prin decizia anterioară și cele stabilite prin decizia de revizuire începând cu data pensionării și cu respectarea prevederilor art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.” Așadar, drepturile rezultate din revizuire se acordă retroactiv, de la data pensionării, în limita termenului de prescripție.
Cum afectează această decizie pensionarii militari?
Legea nr. 223/2015 reglementează pensiile militare de stat pentru militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare. Art. 65 din această lege conține prevederi similare cu cele din art. 107 din Legea nr. 263/2010, referitoare la revizuirea pensiilor.
Argumente pentru aplicarea deciziei și la pensionarii militari:
- Principii comune: Legea nr. 223/2015 se bazează pe principiile unicității, egalității și recunoștinței față de militari, polițiști și funcționari publici cu statut special.
- Bază de calcul similară: Baza de calcul pentru pensia militară este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, conform art. 28 din Legea nr. 223/2015. Drepturile salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești ar trebui incluse în această bază de calcul.
- Mecanism similar de revizuire: Atât art. 107 din Legea nr. 263/2010, cât și art. 65 din Legea nr. 223/2015 utilizează aceeași terminologie și structură pentru revizuirea pensiilor, stabilind același efect juridic: acordarea drepturilor în limita termenului de prescripție.
Situații concrete în care pensionarii militari pot invoca decizia:
- Obținerea unei hotărâri judecătorești care recunoaște drepturi salariale suplimentare, cum ar fi drepturi de soldă/salariu neacordate corect, sporuri omise sau indexări stabilite prin hotărâri judecătorești.
- Recunoașterea unor condiții speciale de muncă prin hotărâri judecătorești, conform art. 9 din Legea nr. 223/2015, care pot influența baza de calcul și sporul de vechime.
- Corecții ale vechimii în serviciu, conform art. 3 lit. e) și art. 23 din lege.
Ce trebuie să facă un pensionar militar pentru a beneficia de această decizie?
- Obținerea unei hotărâri judecătorești definitive împotriva fostului angajator, care să recunoască drepturile salariale pentru perioada anterioară pensionării. Se poate introduce o acțiune în contencios administrativ la secția „litigii de muncă” (dacă reclamantul a fost cadru militar) pentru obligarea angajatorului la recalcularea și plata drepturilor salariale neacordate.
- Obținerea adeverinței din partea unității militare/de poliție care să ateste drepturile salariale recunoscute prin hotărârea judecătorească.
- Formularea cererii de revizuire. Acțiunea în instanță se poate declanșa și mai rapid, în paralel cu acțiunea împotriva angajatorului, solicitând suspendarea acțiunii în revizuire până la soluționarea primului proces.
Concluzii: Un precedent important pentru pensionarii militari
„Decizia nr. 44/2025 a ÎCCJ reprezintă un precedent juridic important cu potențial de aplicare extinsă în domeniul pensiilor militare,” subliniază Emil Păscuț. „Principiile juridice stabilite prin această decizie pot fundamenta cererile de revizuire ale pensionarilor militari care obțin hotărâri judecătorești pentru drepturi salariale anterioare pensionării.”
Decizia vine într-un moment oportun, în contextul numeroaselor litigii privind drepturile salariale ale bugetarilor, inclusiv militari, putând ajuta la clarificarea unor concepte juridice importante în aceste procese. (Cristina T.).
Exclusiv
Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
„Bariera rușinii”: Dacia Duster de serviciu, taxi de familie pentru șeful IPJ Prahova
În dimineața zilei de azi, 04.06.2026, la bariera de ieșire din sediul IPJ Prahova, scena era demnă de o caricatură cu iz penal: o Dacia Duster nouă, mașina de serviciu a inspectorului-șef împuternicit Mihai-Ginel Preda, staționa „gătită” de drum, cu șoferul instituției la volan și șeful în dreapta.
În spate, ca într-un microbuz de excursie familială, s-au urcat soția și băiatul lui Ginel Preda. Nu pentru vreo misiune operativă, nu pentru vreo deplasare oficială, ci pentru ceea ce arăta, din orice unghi l-ai privi, a drum strict personal, făcut „pe banii proștilor”.
Cireașa de pe tort: numărul de înmatriculare al mașinii de serviciu – de tipul GYG sau GIC – pare croit după numele șefului, nu după vreo logică administrativă. Să înțeleagă tot poporul că Duster-ul e „mașina lui Ginel”, nu autospecială a statului, plătită din taxele tuturor.
În timp ce Poliția Română se plânge de lipsă de resurse, iar agenții de rând merg în intervenții cu rable „de epocă”, la Prahova, șeful împuternicit își transformă Duster-ul de serviciu în limuzină de familie, cu șofer la dispoziție și escortă până la barieră.
„Împuternicit pe viață, mașină pe persoană fizică”: cum se confundă funcția cu proprietatea
Incisiv de Prahova a arătat, în numeroase investigații, cum IPJ Prahova a devenit „grădinița de cadre” a lui Bogdan Despescu: ani întregi de împuterniciri, aceiași oameni rotiți pe funcții, niciun concurs real pentru inspector-șef din 2012 încoace. Ginel Preda este unul dintre simbolurile acestui sistem: venit, plecat, iar venit, împuternicit de mai multe ori, ca într-o telenovelă administrativă.
Acum îl vedem și în rolul clasic de „baron local cu girofar”:
– mașina de serviciu tratată ca bun personal;
– șoferul instituției transformat în șofer de casă;
– familia urcată în spate, ca la transfer privat spre concediu.
Nu vorbim de o „mică scăpare”, ci de reflexul tipic al împuternicitului care nu se simte în funcție vremelnic, în slujba legii, ci cocoțat pe moșie personală. Exact același IPJ Prahova care, după cum a documentat Incisiv de Prahova, a făcut praf un BMW de serviciu (MAI 59944) și, în loc să caute vinovați, a cerut presei să-și deconspire sursele, sfidând Legea 504/2002, Constituția și jurisprudența CEDO.
Când nu știi legea, începi prin a o călca. Când o mai și disprețuiești, o calci cu familia în spate și cu șoferul înainte.
Plimbări pe benzină publică, în timp ce Guvernul Bolojan taie din lefurile polițiștilor
Contextul face abuzul cu atât mai grețos: în timp ce Guvernul condus de Ilie Bolojan taie salariile polițiștilor și ale angajaților din administrație, invocând nevoia de austeritate și eficiență bugetară, inspectorul-șef împuternicit Ginel Preda își plimbă soția și copilul cu Dacia Duster de serviciu, pe carburant plătit de contribuabili.
Pe românește:
– agentul simplu își face calculul dacă mai merită să intre într-o intervenție riscantă pe un salariu ciuntit;
– funcționarul din administrație strânge cureaua;
– dar șeful împuternicit își face program de familie la bordul mașinii instituției, cu rezervorul plin „din banii statului”.
Asta nu mai e doar tupeul clasic al șefului cu chei în mână, e scuipat direct în obrazul tuturor polițiștilor corecți care își rup nopțile în stradă, și al cetățenilor care își plătesc taxele la zi.
De la BMW în gard la Duster de casă: tradiția abuzului cu chei de la parcul auto (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc
Seria dezvăluirilor Incisiv de Prahova a arătat un patern clar la IPJ Prahova:
- BMW-ul de serviciu făcut praf de „păcălici” promovați pe pile;
- autospeciale noi „alocate” preferențial camarilei de șefi și apropiați;
- polițiști cu 20 de ani vechime care nu pupă o mașină modernă nici în poză;
- rutier de Ploiești în care foști muncitori la CFR, analfabeți funcțional, au ajuns să conducă bolizi în regim de urgență.
Duster-ul „botezat” după Ginel Preda și folosit ca mașină de familie este doar continuarea firească a acestei logici:
– mașina nu mai e a IPJ-ului, e „a șefului”;
– benzina nu mai e a instituției, e „pentru confortul familiei”;
– șoferul nu mai e al statului, e „omul casei”.
Într-un inspectorat în care controlul intern este folosit, conform dezvăluirilor de presă, pe post de bâtă împotriva polițiștilor incomozi, cine să îl întrebe, oficial, pe Ginel Preda: „Domnule inspector-șef împuternicit, vă duceați în misiune cu copilul pe bancheta din spate?”
„Instituția sunt eu”: când nevasta și copilul devin „dotare auxiliară”
Imaginea dimineții de 04.06.2026, la bariera IPJ Prahova, spune tot despre mentalitatea de „boier cu uniformă”:
- șeful împuternicit, la costum, pregătit „de oraș”;
- șoferul instituției, disciplinat la volan;
- soția și copilul, urcați în spate, fără jenă, ca într-un taxi de familie;
- Duster-ul nou, mașină de serviciu, scos din curtea IPJ-ului în mod evident pentru o cursă privată.
Nicio discreție, nicio reținere, nicio teamă că gestul ar fi imoral sau ilegal. Când ani de zile ai văzut cum IPJ-ul e condus ca o moșie, cum autospecialele sunt tratate ca jucării personale, cum împuterniciții se rotesc între ei ca într-un club închis de privilegiați, ajungi să crezi că „așa se cuvine”. Instituția e decorul, funcția e titlu ereditar, iar mașina de serviciu – drept din naștere.
În loc de concluzie: „Mai mă leși, domnule Preda?”
În timp ce Guvernul Bolojan vorbește despre reformă, tăieri și eficientizare, în timp ce mii de polițiști simpli își văd veniturile ciuntite, inspector-șeful împuternicit al IPJ Prahova:
- se urcă în Duster-ul nou de serviciu;
- își pune șoferul la dispoziție;
- își instalează soția și copilul în spate;
- și pleacă, senin, peste barieră, într-o cursă de familie pe carburant public.
După BMW-ul făcut praf, după adresa ilegală prin care IPJ Prahova a cerut Incisiv de Prahova să-și trădeze sursele, după șirul de împuterniciți care se cred baroni locali, episodul cu Duster-ul familiei Preda nu mai surprinde. Doar confirmă.
Întrebarea nu mai este dacă la IPJ Prahova există abuz, ci câți îl acoperă și cât mai suportă oamenii din interior să tacă.
Până una-alta, inspector-șeful împuternicit Ginel Preda rămâne imaginea perfectă a „milițianului de epocă nouă”:
– nu cunoaște legea,
– o calcă în picioare,
– își folosește funcția pentru confort personal,
– și o face, ostentativ, fix în fața porții instituției.
Mai mă leși, domnule Preda? Serialul abia s-a încălzit. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără sictiriți firimiturile aruncate de la masa Guvernului, băieții deștepți din laboratoarele puterii și-au tras un laborator de „vrăjitorie digitală” de peste 320 de milioane de euro. Sub paravanul convenabil al „războiului hibrid” și al „amenințărilor de la Răsărit”, asistăm la semnarea actului de deces al brumei de intimitate care ne-a mai rămas. România nu își cumpără securitate, ci își instalează, pe bani grei, o dictatură digitală cu cizmele lustruite, asamblată „integral în România” de un cartel de firme conectate direct la curentul structurilor de forță, după cum reiese din analiza datelor despre acest proiect faraonic.
Fenta „SAFE”: Jongoierii bugetari care au „curățat” licitațiile
Cum se fură startul într-o democrație care dă pe de lături de atâta „transparență”? Simplu: prin metoda „fentei” birocratice. Sutele de milioane de euro nu au văzut lumina filtrului SEAP, unde firmele independente ar fi putut, Doamne ferește, să concureze. Totul s-a dat prin încredințare directă, sub umbrela fondurilor europene SAFE, destinate inițial energiei, dar deturnate cu talent în laboratoarele de „siguranță națională”. S-a strigat „Pericol!” și, dintr-un condei, s-au împărțit 320 de milioane de euro către cine trebuie, în spatele ușilor închise, unde mirosul de profit se amestecă armonios cu cel de epolet.
Creierul artificial de la Digi: Algoritmul care ne va citi ironiile la micul dejun
Piesa centrală a acestui puzzle distopic este contractul de 196 de milioane de euro oferit pe tavă gigantului Digi România S.A. Nu vă lăsați păcăliți de termenii tehnici; nu e un antivirus, ci un mega-creier artificial (LLM) antrenat să ne monitorizeze fiecare impuls digital. Complicitatea e de-a dreptul înfricoșătoare: Digi ne dă netul, Digi ne știe adresa, iar acum tot Digi face algoritmul care ne analizează postările. Acest mega-AI va înțelege ironia și revolta mai bine decât orice cenzor comunist cu patru clase, având capacitatea de a „filtra narativele”, adică de a ne închide gura digital prin blocări și ștergeri automate, totul sub eticheta convenabilă de „dezinformare”.
Pretorienii bitului: Firmele de casă care ne pun călușul la router
Dacă AI-ul este creierul, restul firmelor alese pe sprânceană sunt mușchii care vor strânge gâtul libertății de exprimare. Logic Computer a încasat peste 109 milioane de euro pentru a livra turnurile de control conectate direct la Cyberint (SRI), prin care traficul va fi scanat până la ultimul bit. Nu contează dacă mesajul e criptat, ei vor ști cine, când și cu cine complotează la o cafea virtuală.
Apoi, apare consorțiul format din Dendrio, Arctic Stream și Tema Energy, care pe 13 milioane de euro vor construi „autostrăzile” pe care statul va putea pune bariere oricând. În caz de nesupunere civică, acești băieți au uneltele necesare să gâtuiască netul muritorilor de rând, lăsând prioritate doar canalelor guvernamentale. Totul e completat de Bluespace Technology, care livrează „cuști Faraday” pe roți, ca să fie siguri că, în timp ce noi suntem transparenți, comunicațiile lor rămân la adăpost de orice privire indiscretă.
„Mission Creep”: De la vânătoarea de hackeri la vânătoarea de cetățeni
Istoria ne-a învățat că nicio armă de supraveghere masivă nu a fost folosită doar împotriva „dușmanilor externi”. Astăzi ne spun că ne apără de ruși, dar mâine, orice protest împotriva taxelor sau orice investigație jurnalistică deranjantă va fi catalogată drept „acțiune de destabilizare”. Controlul parlamentar asupra acestui monstru este o glumă proastă, o formalitate bifată la o cafea între „colegi”.
Ne îndreptăm cu viteză spre un viitor în care libertatea va exista doar cât ne permite algoritmul statului. Când vom realiza că suntem complet dezbrăcați de intimitate, va fi prea târziu: serverele bâzâie deja în subsoluri, iar AI-ul ne-a pus deja eticheta de „suspect”. Sursa acestor dezvăluiri, documentul „Statul-Scurgător de Date”, ne avertizează clar: Panopticonul românesc este aici și ne-a costat o avere să ne cumpărăm propriile lanțuri digitale. (Cristina T.).
Exclusiv
Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii
„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată
Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct cum norma de hrană a militarilor și polițiștilor „a fost inclusă în salariul de funcție” și că ar fi, de fapt, „o invenție pentru a compensa niște venituri mici”.
Sindicatul „Diamantul”, sindicatul polițiștilor, arată negru pe alb că ambele afirmații sunt greșite juridic. Nu „par greșite”, nu „controversate”, ci pur și simplu rupte de lege, de realitate și de bun-simț.
Cu textele de lege pe masă, nu cu fițuicile de PR, lucrurile stau așa: ceea ce spune ministrul este contrazis direct de legislația în vigoare și de Înalta Curte de Casație și Justiție. Dar, în România, nicio realitate nu e prea solidă încât să nu fie călcată în picioare în direct, la televizor, cu cravată „smart” și privire gravă.
Norma de hrană nu e „spor”, nu e salariu și nu e jucărie de ministru
Norma de hrană nu este un spor, nu este salariu, nu este bonus de imagine și nici fond de campanie. Este un drept distinct, un drept la hrană, acordat în natură, reglementat printr-o lege proprie — Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, în vigoare din 1994, cu mult înainte ca unii să descopere camera de filmat și platoul de talk-show.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 21/2015 (obligatorie pentru toate instanțele), a stabilit clar că echivalentul în bani al normei de hrană „nu reprezintă venituri din salarii ori asimilate acestora” și nu intră în salariul sau în solda lunară.
Traducere pentru politicienii cu alergie la textul de lege: ceea ce Înalta Curte a spus că NU e salariu nu poate fi făcut salariu prin incantațiile unui ministru în emisiune TV. Când instanța supremă spune „nu e salariu”, iar ministrul spune „ba e și l-am inclus deja”, cine minte? Spoiler: nu Înalta Curte.
Norma de hrană nu e „invenție”, e protecție. Invenția e povestea ministrului
Ministrul Pîslaru ne explică doct că norma de hrană ar fi fost „o invenție” pentru a compensa niște salarii mici. Sursa: imaginația sa și, probabil, un PowerPoint.
Sursa reală: legea. Art. 3 din OG 26/1994 spune limpede că norma de hrană asigură nevoile nutritive ale personalului „în raport cu eforturile depuse în procesul de instruire și de îndeplinire a misiunilor, condițiile de mediu și alți factori specifici”.
Cu alte cuvinte, nu e „invenție” de contabil disperat, ci alimentație de protecție, legată de natura fizică a serviciului, de riscuri, de condițiile de muncă. Exact ca la orice profesie în care nu stai cu picioarele pe birou și cu nasul în sondaje, ci cu pielea ta în joc.
A numi „invenție” un drept reglementat de 30 de ani, cu fundament clar în lege, înseamnă fie că nu ai citit nici măcar OG 26/1994, fie că știi foarte bine ce faci și încerci să vinzi populației o poveste ieftină ca să maschezi o tăiere de drepturi.
Marea scamatorie fiscală: cum pierzi bani, dar ți se spune că „primești”
Norma de hrană, în forma ei actuală, este neimpozabilă. Adică banii aceia ajung integral la militar și la polițist. În schimb, salariul de funcție este, prin lege, impozabil și supus contribuțiilor. Așa funcționează statul: ce se numește „salariu” e imediat „taxabil”.
Așa-zisa „mutare” a normei de hrană în salariu nu înseamnă păstrarea dreptului „sub altă formă”, cum ar vrea unii să sune frumos la televizor. Înseamnă, strict matematic, transformarea unei sume neimpozabile într-una din care se rețin impozite și contribuții. Adică aceeași sumă pe hârtie, dar considerabil mai mică în buzunarul polițistului și militarului.
Asta nu e reformă a echității. E o diminuare mascată, ambalată în vorbe prețioase. Un fel de: „Ți-am mărit drepturile, dar nu mai ajung la tine, că le-am oprit noi, pentru binele tău”. Un fel de magician fiscal de cartier: bagi 100 de lei în pălărie, scoți 70 și aplauzi reforma.
Politicianul român: expert în „interes național”, analfabet în lege
Autorul textului original, Emil Pascut, lovește direct în miezul problemei: cât de greu e, pentru un ministru responsabil, să afle rațiunea normei de hrană, temeiul în drept, istoricul acestui drept? În era în care, dacă tastezi „norma de hrană” în orice motor de căutare juridică, îți apar în câteva secunde toate actele normative care o reglementează?
Nu este greu. Este doar incomod. Pentru că e mai ușor să debitezi prostii pretențioase la televizor și să le împachetezi ca „reformă a statului”, „modernizare” sau, clasicul etern, „interes național”.
Pare că, în România, să fii politician este cea mai ușoară meserie:
– nu ai nevoie de cultură juridică;
– ai nevoie de tupeu;
– de obraz gros;
– de costum scump;
– și de capacitatea de a declara, cu voce fermă, că orice tăiere de drepturi e „pentru binele oamenilor”.
Norma de hrană, vânată în timp ce miliarde se duc pe apa Sâmbetei TVA-ului
În timp ce se calculează cu entuziasm cât se poate „economisi” jupuind norma de hrană a unor oameni care își riscă efectiv viața și sănătatea în misiuni, România este ultima din UE la colectarea TVA. Nu pe locul 20, nu sub medie — pe ultimul loc. Gaura? Uriașă.
Întrebarea logică pusă în textul lui Emil Pascut este devastatoare: de ce să tai norma de hrană unor amărâți în loc să colectezi mai bine TVA? Cine trebuie să colecteze TVA? Nu statul? N-avem instituții, n-avem agenții, n-avem armate de funcționari?
Ba da, avem. Dar ei sunt ocupați cu altceva: să găsească noi moduri „inovatoare” de a lua pielea de pe iobagi. Decât să închizi robinetul prin care dispar miliarde, mai comod e să scotocești prin buzunarele celor care sunt oricum la limita suportabilului.
Domnule ministru, „norma de hrană” nu se rezolvă cu fraze goale
În loc de concluzie, rămâne imaginea grotescă a unui stat care:
– nu știe (sau nu vrea) să-și apere bugetul de marii jucători;
– nu colectează cum trebuie TVA;
– dar se aruncă, cu încrâncenare, pe norma de hrană a militarilor și polițiștilor, declarând-o „invenție” și „inclusă în salariu”.
Domnule ministru Dragoș Pîslaru, textele dumneavoastră despre norma de hrană nu sunt reformă. Sunt manual de cum să lovești în cei care servesc statul, pretinzând că le faci un bine. Iar când legea și Înalta Curte spun una, iar dumneavoastră spuneți exact opusul, nu avem o „opinie diferită”. Avem de-a face cu o manipulare.
Iar polițiștii și militarii nu au nevoie de discursuri „smart” la televizor. Au nevoie să nu fie furați cu legea în mână. Sau, mai exact, cu legea ignorată și camera pornită. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 15 oreDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 2 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 5 zileMĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
-
Exclusivacum 4 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 2 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 4 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Exclusivacum 20 de oreMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Administratieacum 5 zilePerformanță de calibru european pentru poliția brașoveană: Alexandru Garoafă, dublu medaliat la Kempo



