Judecătorul Claudiu Drăgușin, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, a participat în perioada 24–25 septembrie la Riga, în Letonia, la summitul „The Impact of AI on the Judiciary”. Evenimentul a fost organizat de Rețeaua Europeană de Formare Judiciară (EJTN) și găzduit de Academia Judiciară din Letonia, relatează publicația Lumea Justiției.

Potrivit comunicatului CSM, Drăgușin a reprezentat Consiliul în cadrul Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare (ENCJ), unde este desemnat să participe în numele instituției.

Formarea magistraților și riscurile „Shadow AI”

Judecătorul a contribuit la discuțiile despre resursele de formare în domeniul inteligenței artificiale pentru profesioniștii din justiție. A participat și la sesiunile dedicate garanțiilor statului de drept în utilizarea AI și fenomenului „Shadow AI” — folosirea unor astfel de instrumente de către angajați fără aprobarea sau supravegherea instituției.

Utilizarea necontrolată a AI poate ridica riscuri pentru confidențialitatea informațiilor, inclusiv posibilitatea unor scurgeri de date, precum și întrebări privind responsabilitatea și protecția drepturilor fundamentale.

CSM: responsabilitatea actului de justiție trebuie să rămână umană

Dezbaterile summitului au vizat atât beneficiile potențiale ale AI — precum eficientizarea activității judiciare și accesul rapid la informații —, cât și riscurile legate de independența justiției, transparență, imparțialitate și protecția drepturilor fundamentale.

În comunicat, CSM subliniază că inteligența artificială poate sprijini activitatea judecătorilor și poate contribui la eficiența sistemului, însă controlul și responsabilitatea asupra actului de justiție trebuie să rămână umane. Consiliul mai arată că schimbul european de experiență și bune practici poate contribui la dezvoltarea programelor de formare a magistraților din România. (Irinel I.).

„Imunitate beton” s-a crăpat: procurorii descoperă clima din arest

Procurorii constănțeni Teodor Niță și Gigi-Valentin Ștefan, altădată obișnuiți cu postura de acuzatori, află acum pe propria piele cum arată viața de cealaltă parte a ușii de la arest. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să nu îi lase să revină prea curând la aerul rarefiat al „sistemului”, prelungindu-le mandatul de locatari la beciul statului.

Potrivit publicației Lumea Justiției, judecătoarea supremă Maricela Cobzariu a admis, vineri, 2 octombrie 2026, propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de a menține arestarea preventivă nu doar pentru cei doi procurori suspendați, ci și pentru fostul consilier județean PSD Dumitru-Daniel Learciu, în prezent director al AFIR Constanța. Pe scurt: nu se dă drumul nimănui din acest lot „select”.

Arestul preventiv este prelungit în bloc, din 12 octombrie până la 10 noiembrie 2026 inclusiv, semn că, de data aceasta, „sistemul” nu mai sare chiar atât de repede în ajutorul unora dintre cei mai răsfățați exponenți ai săi.

Hotărârea este atacabilă cu contestație – singura ușă lăsată teoretic întredeschisă pentru inculpați.

„Zeii influenței”: când telefonul nu mai rezolvă nimic

În minuta încheierii ICCJ nr. 365/2026, din dosarul nr. 1811/1/2026, judecătoarea Cobzariu arată negru pe alb că propunerea Parchetului General (Secția de urmărire penală) este admisă, iar arestarea preventivă se prelungește pentru toți trei:

– Gigi-Valentin Ștefan
– Teodor Niță
– Dumitru-Daniel Learciu

Dosarul de urmărire penală este înregistrat la Parchet cu nr. 85/76/P/2025.

Procurorul Ștefan este vizat pentru o adevărată colecție de presupuse fapte de trafic de influență – nu una, nu două, ci în serie, cu acte materiale, relații infracționale diverse și scenarii demne de manualele despre cum nu ar trebui să arate un magistrat. În minuta ICCJ se vorbește, pe rând, despre:

• trafic de influență în raport cu inculpatul Popa George Dorel;
• trafic de influență, în formă continuată (4 acte materiale), în raport cu inculpatul Learciu Dumitru;
• trafic de influență în relație cu Cartali Mihale;
• trafic de influență în formă continuată (8 acte materiale), pentru fapte din perioada decembrie 2025 – mai 2026, cu mai mulți cumpărători de influență, alții decât cei deja nominalizați.

Toate aceste acuzații sunt încadrate în art. 291 Cod penal, coroborat cu Legea 78/2000 privind faptele de corupție, cu aplicarea art. 35 și art. 38 Cod penal – adică un meniu complet pentru un proces lung, complicat și cu potențial exploziv, dacă se confirmă în instanță.

De la lupta „anticorupție” la șantaj și uzurpare de funcție?

Procurorul Teodor Niță nu lipsește nici el de pe lista acuzațiilor grele. Minuta ICCJ notează, în dreptul numelui său:

• instigare la abuz în serviciu (art. 47 Cod penal raportat la art. 297 Cod penal, cu referire la Legea 78/2000);
• șantaj (două capete de acuzare distincte, cu trimitere tot la Legea 78/2000);
• uzurparea funcției (art. 300 Cod penal);
• cercetare abuzivă (art. 280 alin. 2 Cod penal).

Cu alte cuvinte, într-o justiție unde ani de zile s-a predicat „statul de drept” și „lupta anticorupție”, instanța supremă se vede pusă în situația de a analiza acuzații conform cărora un procuror ar fi folosit exact instrumentele pe care ar fi trebuit să le aplice în numele legii… pentru a face exact opusul a ceea ce scrie în manualele de etică profesională.

Desigur, toate aceste fapte rămân, juridic, acuzații până la o hotărâre definitivă. Dar imaginea este devastatoare: procurori care au avut în mâini destine, mandate de percheziție și dosare grele ajung să fie prezentați de același sistem ca suspecți de șantaj, abuz și influență vândută „la kilogram”.

„Clientela” de lux: de la PSD la AFIR, toată lumea laolaltă

În tot acest tablou, fostul consilier județean PSD Dumitru-Daniel Learciu, actual director al AFIR Constanța, nu este doar o figură decorativă. Conform deciziei ICCJ, Learciu este cercetat pentru infracțiunea de cumpărare de influență, în formă continuată (4 acte materiale), în baza art. 292 Cod penal, cu aplicarea art. 35 Cod penal.

Adică, dacă acuzațiile se confirmă, partea „clientelei” politice și administrative ar fi fost perfect integrată în circuitul presupusei influențe: se cumpără, se vinde, se promite, se intermediază. Practic, o piață paralelă în care moneda nu mai este doar votul sau funcția, ci și influența în dosare, relațiile și pârghiile din sistem.

Arestarea preventivă a tuturor trei pentru 30 de zile – de la 12 octombrie până la 10 noiembrie 2026 – conturează o imagine sumbră: nu vorbim doar despre „derapaje izolate”, ci despre un posibil mod de operare, întins pe luni de zile și pe mai multe paliere de putere.

Când „sistemul” își mușcă propriii oameni

Decizia ICCJ stabilește și că cheltuielile judiciare avansate de stat rămân, pentru moment, în sarcina acestuia, conform art. 275 alin. (3) Cod de procedură penală. Inculpații au drept de contestație în termen de 48 de ore de la comunicare, iar hotărârea a fost pronunțată în camera de consiliu, în 2 octombrie 2026, la ora 12:00.

Dincolo de limbajul tehnic, un lucru este clar: pentru niște magistrați obișnuiți cu statutul de intangibili, faptul că Înalta Curte menține arestul nu este doar o măsură procedurală, ci un semnal. Sistemul își arată, pentru o clipă, colții și către interior.

Desigur, nu știm cât de adânc va mușca și dacă nu cumva totul se va termina, ca de atâtea ori, într-o mare spălare de responsabilități și într-un șir de achitări „din motive procedurale”. Dar pentru public, mesajul momentului este simplu: oamenii care au semnat rechizitorii, au cerut arestări și au primit armata de onoruri ale sistemului își petrec, acum, zilele numărând barele de la geam și termenele din Codul de procedură penală.

Între timp, justiția românească încearcă să salveze, cu o hotărâre de prelungire a arestului, ce a mai rămas din aparența de moralitate a unei puteri care, de prea multe ori, a crezut că este deasupra tuturor: a legii, a bunului-simț și a propriei responsabilități. (irinel I.).

Polițiștii ale căror raporturi de serviciu sunt suspendate pentru participarea la misiuni în cadrul organizațiilor internaționale nu intră sub incidența noilor incompatibilități prevăzute de Legea nr. 180/2026, potrivit punctului de vedere transmis de Ministerul Afacerilor Interne. Interpretarea este susținută și de Agenția Națională de Integritate.

Ce prevede noua lege

Legea nr. 180/2026 a modificat și completat acte normative din domeniul integrității, introducând, prin modificarea Legii nr. 161/2003, o nouă situație de incompatibilitate pentru funcționarii publici. În principiu, aceștia nu pot desfășura alte activități, remunerate sau neremunerate, în cadrul organizațiilor internaționale.

Excepția vizează exercitarea unui mandat de reprezentare, în urma desemnării de către o autoritate sau instituție publică și cu respectarea condițiilor legale. Noile prevederi stabilesc, totodată, că incompatibilitățile se aplică și în cazul suspendării raportului de serviciu al funcționarului public.

MAI invocă statutul special al polițiștilor

În răspunsul transmis la solicitarea de clarificare, MAI arată că dispozițiile respective nu li se aplică polițiștilor ale căror raporturi de serviciu sunt suspendate în temeiul Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului.

Ministerul își întemeiază poziția pe articolul 366 din Codul administrativ, potrivit căruia cadrul general privind funcția publică se aplică și funcționarilor publici cu statut special numai în situațiile în care legislația specială nu prevede altfel. În cazul polițiștilor vizați, suspendarea raportului de serviciu este reglementată de statutul propriu.

Interpretarea este susținută și de ANI

Potrivit MAI, concluzia că noile dispoziții privind incompatibilitățile nu se aplică acestor polițiști este susținută și de Agenția Națională de Integritate, instituția cu atribuții în domeniul integrității. (Irinel I.).