Producția de energie în declin, importurile în expansiune și provocările pentru siguranța energetică a țării

În analiza primelor trei luni ale anului 2025, Cotidianul Național, bazându-se pe raportul Transelectrica, evidențiază o situație alarmantă pentru sectorul energetic românesc. Producția de energie electrică a României scade, în timp ce importurile au crescut, semnalând o vulnerabilitate a sistemului și o dependență tot mai mare de surse externe.

Scădere dramatică a producției interne de energie

În primele trei luni ale anului, producția de energie a înregistrat o reducere semnificativă, de la 14,8 TWh în perioada similară a anului trecut, la doar 12,4 TWh în 2025. Toate principalele surse de energie din mixul național au cunoscut declinuri, cu cele mai mari fiind la hidroenergie (-1,7 TWh) și regenerabile (-0,4 TWh). În același timp, importurile au crescut cu 109%, fiind importate cu 661 GWh mai mult din Bulgaria decât în 2024, marcând o dependenta accentuată față de sursele externe.

Fenomenul importurilor: o soluție temporară sau o problemă de durată?

Raportul arată, de asemenea, o ușoară diminuare a consumului intern net cu 0,5%, însă reducerea producției de energie a fost de 16%. Schimburile transfrontaliere de energie au înregistrat o scădere de 28% la export și o creștere de 109% la import, indicând o flexibilitate în fluxurile internaționale, dar și o vulnerabilitate majoră a sistemului energetic național.

Puterea instalată: fluctuații și tendințe

Puterea totală instalată a centralele pe surse termo a fost aproape neschimbată, cu o descreștere minimă de 0,03%. La începutul lui 2025, instalațiile de stocare au totalizat 234,7 MW, iar cele ale prosumatorilor – 2.442 MW. În primul trimestru, puterea brută instalată în Sistemul Energetic Național (SEN) a crescut cu 697 MW față de 2024, ajungând la 19.016 MW.

Geografia fluxurilor energetice: dependență și diversificare

Fluxurile de energie au fost din ce în ce mai concentrate pe anumite granițe. În cazul exporturilor, s-au înregistrat scăderi pe granițele cu Bulgaria, Ungaria și Ucraina, dar creșteri pe cele cu Serbia și Moldova. La import, creșterea a fost semnificativă pe granițele cu Bulgaria, Serbia, Ungaria și Ucraina, în timp ce importurile din Moldova au scăzut. Astfel, România devine tot mai dependentă de Bulgaria și Ungaria pentru aprovizionare, o situație ce ar putea prezenta riscuri în cazul unor crize regionale.

Criza de energie: importuri masive și influența condițiilor meteorologice

Comparativ cu primul trimestru din 2024, importurile s-au majorat cu 478 GWh din Ungaria, 661 GWh din Bulgaria, 277 GWh din Serbia și 263 GWh din Ucraina. Creșterea importurilor a fost impulsionată de scăderea producției hidro, dar și de eliminarea mecanismului MACEE, precum și de temperaturile scăzute din februarie, ce au determinat cresc prețurile pe piața de electricitate. Prețul mediu al energiei achiziționate s-a ridicat la 741 lei/MWh, fiind mult peste cel din perioada similară a anului anterior.

Piața energiei: volatilitate și evoluție a prețurilor

Piața pentru Ziua Următoare (PZU) este extrem de volatilă, cu fluctuații de până la 30-40% într-o singură săptămână, influențată de condițiile meteorologice și de prețurile europene. Prețul mediu al energiei achiziționate în primul trimestru din 2025 a fost de 612 lei/MWh, față de 436 lei/MWh în aceeași perioadă a anului trecut.

Viitorul energiei regenerabile: planuri ambițioase pentru următorii 10 ani

Conform raportului Transelectrica, Planul de Dezvoltare pentru următorul deceniu prevede un program amplu de investiții menite să consolideze securitatea energetică națională și să sprijine digitalizarea sistemului prin implementarea conceptului de SMART GRID. Această strategie vizează atât creșterea capacității de integrare a energiilor regenerabile, cât și intensificarea interconexiunilor cu rețelele europene.

Provocări și oportunități în regiunea Dobrogea și Banat

Potențialul de dezvoltare a energiilor eoliene și solare în regiunile Dobrogea și Banat este considerabil, însă acestea sunt deja congestionate. Luând în calcul investițiile în curs de finalizare și cele planificate pentru următorii ani, autoritățile estimează capacități suplimentare de aproximativ 5.000 MW până în 2027. Pentru acest motiv, compania se pregătește pentru investiții totale de aproape 2,7 miliarde de lei, dedicate procesului de integrare a noilor unități de producție din surse regenerabile, în special în zonele Dobrogea și Moldova, dar și în alte regiuni ale țării.

Concluzii: un sistem energetic sub semnul incertitudinii

Analiza primelor trei luni ale anului 2025 evidențiază un sistem energetic românesc aflat în criză, caracterizat prin declinul producției interne și creșterea semnificativă a importurilor. Dependența de sursele externe, în special de Bulgaria și Ungaria, și volatilitatea pieței de energie reprezintă provocări majore pentru asigurarea securității energetice pe termen mediu și lung. De asemenea, strategiile ambițioase de dezvoltare a energiilor regenerabile oferă perspective, dar și obstacole legate de congestie și necesitatea unor investiții masive pentru modernizarea și extinderea infrastructurii naționale. Toate these factors trebuie gestionate cu mare atenție pentru stabilitatea și sustenabilitatea sistemului energetic românesc în anii următori.