La cinci luni de la integrarea deplină în Spațiul Schengen, Poliția de Frontieră Română prezintă un bilanț al activității, marcând provocări noi și rezultate semnificative în menținerea unui nivel ridicat de securitate la frontierele externe ale Uniunii Europene.
Integrarea Schengen: Libertate de circulație și responsabilități sporite
Eliminarea controalelor la frontierele interne cu Ungaria și Bulgaria reprezintă un moment istoric, permițând cetățenilor să circule liber, fără opriri. Totuși, Poliția de Frontieră reamintește obligativitatea deținerii unui document de călătorie valabil (carte de identitate sau pașaport) și respectarea condițiilor legale privind documentele de însoțire pentru minori.
Supraveghere continuă și rezultate concrete
Chiar dacă nu mai efectuează verificări sistematice la frontierele interne, Poliția de Frontieră Română continuă misiunile de supraveghere în zona de competență, de până la 30 km față de linia de frontieră. Echipajele desfășoară controale mobile, în sistem integrat cu alte structuri, sprijinite de tehnologie modernă, prevenind și combătând riscurile la adresa securității frontierei. Rezultatele includ capturi de bunuri de contrabandă și depistarea persoanelor implicate în migrație ilegală.
Traficul la frontieră: O perspectivă schimbată
Odată cu intrarea României în Spațiul Schengen, evidența persoanelor și mijloacelor de transport se păstrează exclusiv la frontiera externă. În primele cinci luni ale anului, frontiera a fost tranzitată de aproximativ 9,4 milioane de persoane și 2,1 milioane de mijloace de transport. Comparativ cu anul precedent, se înregistrează o ușoară creștere de 5-7% la frontierele externe.
Ordine, siguranță și aplicarea legii: Aproape 13.000 de fapte ilegale
În plan operativ, Poliția de Frontieră a constatat aproximativ 13.000 de fapte ilegale, dintre care 7.700 de contravenții și peste 5.300 de infracțiuni. Cele mai frecvente au fost:
- Trecerea frauduloasă a frontierei;
- Contrabanda;
- Încălcarea regimului circulației;
- Fapte legate de arme, muniții și documente false sau falsificate.
Aproximativ 4.000 de cetățeni străini nu au primit acces în România, fie din lipsa documentelor, fie pentru că reprezentau o amenințare la siguranța publică.
Migrația ilegală: Scădere semnificativă, monitorizare constantă
În primele cinci luni ale anului, au fost identificate 390 de persoane care încercau să intre ilegal în țară și 316 care încercau să iasă ilegal. Comparativ cu anii precedenți, se observă o scădere drastică:
- 2023: 15.417 treceri persoane
- 2024: 4.018 treceri persoane (scădere de 74% față de 2023)
- 2025: 706 treceri persoane (scădere de 82% față de 2024)
Principalele metode de trecere ilegală rămân traversarea frontierei verzi, ascunderea în mijloace de transport și utilizarea de documente false. Cetățeni din Irak, Iran, Siria, Bangladesh și Nepal sunt cei mai frecvent întâlniți în tentativele de trecere ilegală. Polițiștii de frontieră depistează, în medie, un caz de fraudă documentară la fiecare două zile.
Cetățenii ucraineni, refugiați în contextul conflictului din țara lor, beneficiază de protecție temporară. În perioada analizată, au fost depistați 2.859 cetățeni ucraineni care au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera României.
Traficul ilegal de țigări: O amenințare constantă, combatere activă
Traficul cu țigări rămâne o formă majoră de contrabandă, generând pierderi semnificative pentru bugetul de stat. În primele cinci luni ale anului 2025, au fost confiscate peste 1,48 milioane de pachete de țigări, cu o valoare estimată la 35 milioane de lei, precum și peste 1.100 kg de tutun vrac și 15 kg de tutun pentru narghilea. Un caz relevant este cel de la Calafat, unde au fost descoperite 1.800.000 țigarete fără timbru fiscal într-o cisternă.
Un alt exemplu notabil este destructurarea unui grup infracțional format din români, moldoveni și bulgari, sub coordonarea DIICOT Iași, cu confiscarea a peste 32 milioane de țigarete de contrabandă.
Traficul de droguri și substanțe interzise: Capturi importante
În perioada ianuarie-mai 2025, au fost confiscate:
- 902 grame de cocaină;
- 1,2 kg de cannabis;
- 138 kg de marijuana;
- 26 kg de produse psihotrope;
- 7 kg de stupefiante diverse;
- Peste 200 de doze de precursori chimici.
Un caz deosebit a fost identificat la Aeroportul Internațional Henri Coandă – Otopeni, unde un bărbat care ingerase 86 de capsule cu cocaină a fost salvat, iar o rețea internațională a fost destructurată.
Rezultate notabile pe linii speciale de muncă
- Traficul cu autoturisme furate: Depistate 79 de mijloace de transport suspecte a fi furate.
- Bunuri contrafăcute: Retinute peste 260.000 de articole contrafăcute.
- Braconaj piscicol: Confiscate peste 5.400 kg de pește și peste 22.000 de metri de plase ilegale.
- Deșeuri: Identificate 280 de transporturi de deșeuri, dintre care 14 au fost respinse de la intrarea în țară.
Proiecte de dezvoltare instituțională și investiții strategice
Poliția de Frontieră desfășoară proiecte finanțate din fonduri europene, în valoare de 900 milioane de lei, pentru:
- Dotarea echipajelor cu echipamente moderne;
- Instalarea de echipamente performante pentru verificările de frontieră;
- Modernizarea sistemului de supraveghere SCOMAR și a altor infrastructuri;
- Reabilitarea sediilor și bazelor operative;
- Investiții în formarea profesională a polițiștilor de frontieră;
- Asigurarea mentenanței sistemelor esențiale.
Poliția de Frontieră Română își asumă rolul de garant al securității frontierelor și apărător al valorilor europene ale liberei circulații. (Paul D.).