Traversarea către Serbia se va putea face pe pista de biciclete de-a lungul canalului Bega

La inițiativa Consiliului Județean Timiș, în colaborare cu autoritățile române și sârbe, va fi deschis temporar un punct de trecere a frontierei în zona comunei Uivar, județul Timiș.

Punctul va funcționa pe pista de biciclete amenajată de-a lungul canalului Bega, pe traseul care leagă Timișoara de Zrenjanin, în Serbia. Deschiderea urmărește să faciliteze mobilitatea transfrontalieră și să atragă vizitatori la evenimentele culturale organizate pe ambele maluri ale canalului.

Programul de funcționare

Punctul de frontieră va fi deschis în următoarele perioade:

• 11–13 septembrie 2026, între orele 08:00–20:00, inclusiv pentru traversarea pe apă;
• 18–20 septembrie 2026, între orele 08:00–20:00, inclusiv pentru traversarea pe apă;
• 26–27 septembrie 2026, între orele 08:00–20:00;
• 24–25 octombrie 2026, între orele 08:00–20:00.

Formalități pregătite pentru turiști și participanți

Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara a anunțat că a luat toate măsurile necesare pentru desfășurarea eficientă și sigură a formalităților de control.

Măsurile vizează atât participanții la evenimentele culturale, cât și turiștii care vor utiliza traseul de biciclete sau vor traversa frontiera pe apă, în intervalele în care acest lucru este permis.

Documente obligatorii pentru călătoria în Serbia

Persoanele care doresc să intre în Serbia trebuie să aibă asupra lor un document de călătorie valabil: carte de identitate sau pașaport.

În cazul minorilor, este obligatorie prezentarea tuturor documentelor prevăzute de legislația în vigoare pentru ieșirea din țară. Nerespectarea acestor cerințe poate împiedica trecerea frontierei. (Paul D.).

Federația Greenfield Băneasa reacționează ferm la declarațiile ministrului Mediului, Diana Buzoianu, privind victoria obținută în instanță în dosarul drumului din Pădurea Băneasa. Reprezentanții comunității resping categoric orice asociere între soluția Curții de Apel București și existența unor presupuse „complicități” ale autorităților.

Într-o poziție publică transmisă în numele celor peste 6.000 de locuitori ai cartierului, Federația susține că nu solicită privilegii, încălcarea legii sau afectarea Pădurii Băneasa, ci respectarea hotărârilor judecătorești și identificarea unor soluții legale și funcționale pentru accesul în comunitate.

Federația contestă acuzațiile de „complicitate”

Reprezentanții Greenfield consideră că afirmațiile ministrului Mediului sunt jignitoare pentru locuitori și afectează respectul datorat instanțelor de judecată.

Potrivit poziției publice, Federația nu ar fi câștigat procesul prin intervenția unor autorități, ci în urma unei hotărâri pronunțate de Curtea de Apel București, într-un complet format din doi judecători.

„Nu am câștigat prin complicități. Am câștigat în fața unei instanțe de judecată”, transmite Federația Greenfield Băneasa.

Organizația explică faptul că Romsilva a inițiat notificarea de denunțare sau reziliere a contractului și și-a susținut această poziție în instanță. Direcția Silvică Ilfov a fost introdusă în proces de Federația Greenfield, în funcție de cadrul procedural și de raporturile juridice existente.

Reprezentanții comunității subliniază că poziția distinctă a Direcției Silvice Ilfov, care a susținut legalitatea contractului încheiat și nu a fost de acord cu denunțarea acestuia, nu poate fi calificată drept „complicitate”. În opinia Federației, diferențele de interpretare juridică dintre instituții sunt firești într-un litigiu și trebuie tranșate de instanță.

„O hotărâre nefavorabilă nu poate fi delegitimată prin insinuări”

Federația Greenfield Băneasa afirmă că orice nemulțumire față de o hotărâre judecătorească trebuie exprimată prin mijloacele prevăzute de lege, respectiv prin argumente juridice, probe și căi de atac.

„Dezacordul față de soluția unei instanțe este legitim. Delegitimarea ei prin insinuări publice este cu totul altceva”, se arată în poziția transmisă de organizație.

Reprezentanții comunității susțin că asocierea rezultatului procesului cu presupuse complicități nu afectează doar imaginea locuitorilor, ci poate induce îndoieli asupra hotărârii pronunțate de Curtea de Apel București.

Federația precizează că locuitorii au apelat la instrumentele legale disponibile și s-au adresat justiției pentru a-și apăra drepturile.

Problema accesului durează de ani de zile

Potrivit Federației, dificultățile de acces în cartier afectează zilnic mii de persoane. Traficul, timpul pierdut și problemele legate de deplasarea către școală, locul de muncă sau locuință fac parte din realitatea cotidiană a comunității.

Organizația afirmă că Greenfield nu a apărut peste noapte. Cartierul ar fi crescut de la aproximativ 600 de locuitori în 2007 la circa 7.000 în prezent, în urma unui proces de dezvoltare care a presupus emiterea de avize, autorizații și decizii administrative.

„Locuitorii nu și-au autorizat singuri locuințele și nu și-au proiectat singuri infrastructura”, susține Federația, care consideră că statul nu poate transfera acum asupra cetățenilor consecințele lipsei infrastructurii.

Federația acuză întârzieri administrative

În poziția publică, Federația Greenfield Băneasa atrage atenția asupra întârzierilor generate, în opinia sa, de proceduri, avize și aprobări administrative.

Cazul Vadul Moldovei și procedurile necesare pentru realizarea accesului alternativ sunt indicate drept exemple ale blocajelor instituționale. Reprezentanții comunității cer clarificări privind durata procedurilor, instituțiile responsabile și motivele pentru care soluțiile au fost amânate.

Federația afirmă că a solicitat în mod repetat ca dezvoltarea imobiliară să fie corelată cu infrastructura și că nu susține extinderea cartierului fără asigurarea condițiilor necesare de acces.

Drumul alternativ este deja în execuție

Unul dintre principalele argumente ale Federației este că soluția alternativă invocată de ministrul Mediului nu reprezintă doar o propunere, ci un proiect aflat deja în lucru.

„Acel drum se construiește deja. Este în execuție”, precizează organizația, care susține că impactul asupra traficului va putea fi evaluat după finalizarea lucrărilor.

Potrivit Federației, proiectul ar fi fost blocat timp de mai mulți ani în procedurile de obținere a aprobărilor necesare. Situația s-ar fi deblocat după presiunile publice și instituționale exercitate de comunitate, în special după deschiderea drumului forestier Padina.

Organizația susține că, ulterior, autoritatea locală ar fi manifestat deschidere pentru soluționarea problemelor birocratice, au fost obținute aprobările necesare, iar lucrările au putut începe.

Locuitorii nu trebuie transformați în țapi ispășitori

Federația respinge ideea că locuitorii Greenfield ar trebui puși în opoziție cu protejarea Pădurii Băneasa.

Reprezentanții comunității afirmă că soluția trebuie să protejeze atât mediul, cât și drepturile oamenilor care locuiesc în cartier. Aceștia subliniază că locuitorii nu au emis autorizații, nu au aprobat proiecte și nu au stabilit regimul juridic al drumurilor.

„Au cumpărat sau au închiriat legal locuințe într-un cartier a cărui dezvoltare a fost permisă de autorități”, se arată în comunicat.

În opinia Federației, transformarea celor care locuiesc în Greenfield în ținta criticilor pentru deciziile sau inacțiunile instituțiilor este nedreaptă.

Apel la echilibru și dialog instituțional

Federația Greenfield Băneasa susține că un ministru trebuie să manifeste echilibru, imparțialitate și disponibilitate pentru dialog cu toate părțile implicate, inclusiv cu comunitatea afectată direct.

Organizația afirmă că a observat apropierea publică a ministrului Diana Buzoianu de persoane și grupuri care au exprimat poziții critice față de comunitate. Federația precizează că nu contestă dreptul nimănui la asociere, dar consideră că funcția publică impune o abordare echilibrată.

Reprezentanții Greenfield amintesc că ministrul Mediului și-ar fi exprimat anterior disponibilitatea de a sprijini identificarea unor soluții pentru comunitate. În prezent, aceștia spun că nu mai așteaptă promisiuni, ci consecvență și rezultate.

„Nu vrem războaie politice. Vrem rezolvarea problemei”

Federația anunță că va continua să utilizeze toate mijloacele administrative și judiciare prevăzute de lege pentru apărarea intereselor comunității.

În același timp, organizația afirmă că rămâne deschisă dialogului cu orice instituție care dorește să contribuie concret la soluționarea problemei accesului.

Mesajul transmis ministrului Mediului este unul direct: autoritățile ar trebui să discute cu locuitorii înainte de a formula concluzii despre comunitate.

„Veniți în comunitate. Discutați cu oamenii. Analizați documentele. Parcurgeți drumurile. Vedeți traficul. Și apoi să discutăm, cu toate datele pe masă, despre responsabilități și soluții”, solicită Federația Greenfield Băneasa.

Organizația încheie prin a sublinia că Greenfield nu trebuie tratat ca un subiect de dispută politică sau ca un simplu argument în confruntările publice dintre instituții.

„Comunitatea Greenfield nu este un hashtag, o fotografie sau un argument într-o dispută politică. Este casa a mii de oameni”, transmite Federația.