Un început promițător, o carieră scurtă și o decizie abruptă

Într-un fapt remarcabil, publicată recent de revista „Lumea Justiției,” aflăm că procurorul Alexandru-Sever Stan a decis să părăsească sistemul judiciar la numai opt ani de la primirea decretului prezidențial. Cariera sa începută promițător în 26 ianuarie 2017, după finalizarea studiilor la Institutul Național al Magistraturii (INM), se încheie brusc, cu o decizie permisă de legislație, dar cu implicații financiare semnificative.

De la Giurgiu la Sectorul 2: un traseu rapid și un transfer neașteptat

Inițial angajat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, Stan s-a transferat în 2018 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 2 București, unde a activat până în luna mai 2025. În cadrul ședinței Secției pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), demisia sa a fost aprobată unanim, semnalând sfârșitul unei etape prominente în cariera sa.

Decizia de demisie și consecințele legale

Potrivit comunicatului oficial, Secția pentru procurori a CSM a decis să înainteze către Președintele României propunerea de eliberare din funcție a lui Alexandru Sever Stan, pentru data de 1 iunie 2025. În ciuda sprijinului pentru decizie, totuși, pentru că nu a acumulat 10 ani de vechime în sistem, procurorul trebuie să returneze statului anumite indemnizații și sume de bani aferente formării sale, conform articolului 42 alineatul 2 din Legea nr. 303/2022.

Restituirea sumelor: un cost estimat pentru aproape un an și jumătate de activitate

Legislația stipulează clar că aceste sume trebuie restituite proporțional cu perioada rămasă până la atingerea celui 10 ani de vechime. În cazul lui Alexandru Stan, ex-procurorul va trebui să returneze statului aproximativ un an și jumătate din suma totală, efectul direct al deciziei de a părăsi sistemul într-un timp atât de scurt.

Imaginea unei cariere întrerupte prematur

Încheierea bruscă a carierei lui Alexandru-Sever Stan ridică întrebări despre motivele și contextul acestei decizii, dar și despre impactul asupra sistemului judiciar. În final, rămâne de urmărit dacă această ieșire va avea consecințe mai ample și dacă va trezi alte discuții privind modul în care sistemul valorifică și păstrează resursele umane. (Irinel I.).

Consiliul Superior al Magistraturii lansează procedura de selecție pentru noul președinte al Înaltei Curți, după expirarea mandatului Corinei Corbu

Un nou capitol în conducerea ICCJ: anunț oficial pentru aspirantii la funcție

Într-un anunț oficial, publicat de prestigioasa publicație Lumea Justiției, s-a dezvăluit faptul că autoritățile judiciare din România se pregătesc pentru o schimbare majoră la vârful Înaltei Curți de Casație și Justiție. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a lansat luni, 19 mai 2025, procedura pentru numirea noului președinte al celei mai înalte instanțe judecătorești.

O oportunitate pentru judecătorii supremați care doresc să conducă Justiția

Potrivit anunțului, orice judecător suprem interesat să ocupe această funcție importantă poate depune dosarul de candidatură până la data de 16 iunie. Ulterior, candidații vor fi chemați la interviuri, care vor avea loc după data de 23 iunie, în fața Secției pentru judecători a CSM.

O zi de referință: expirarea mandatului actualei șefe ICCJ, Corina Corbu

Mandatul actualei președinte a ICCJ, Corina Corbu, ajunge la final pe 15 septembrie 2025, fiind momentul în care acest proces de selecție devine critic pentru viitorul justiției din România. Rămâne de văzut cine va avea șansa să preia conducerea celei mai importante instanțe judecătorești, în contextul unor schimbări majore și a unei competiții strânse între judecătorii de top ai țării.

Concluzie: o nouă etapă pentru Justiția românească, cu posibilii candidați având șansa să modeleze viitorul sistemului judiciar

Această procedură deschide un capitol important în parcursul sistemului judiciar autohton, punând accent pe transparență și pe un proces de selecție deschis și competitiv. Rămâne de urmărit cine va fi ales să conducă Înalta Curte, într-un moment crucial al reformelor și al responsabilităților ce o însoțesc. (Sava N.).

Peste 300 de percheziții într-o anchetă de amploare

Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi, a efectuat în ultimele două luni 307 percheziții în 15 județe din România, în cadrul unei investigații privind fraude cu fonduri europene din sectorul apiculturii. În total, ancheta a vizat un prejudiciu estimat la 1,32 milioane de euro.

Fraudă cu subvenții UE și cereri false de plată

Investigația s-a concentrat pe 388 de cereri de plată unică depuse la Agenția Română de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) pentru campaniile agricole 2023 și 2024, în valoare totală de peste 1,3 milioane de euro. Aceste cereri au fost cofinanțate în proporție de 50% din Fondul European de Garantare Agricolă (FEAGA) și bugetul național.

Suspecți de depunere de documente false pentru obținerea frauduloasă a fondurilor

Procurorii europeni suspectează că toți beneficiarii acestor subvenții, reprezentați de aceeași persoană în fața agenției, au depus documente falsificate sau înșelătoare pentru a obține ilegal sumele respective. Se presupune că aceștia nu dețineau efectiv coloniile de albine, echipamentele sau medicamentele pentru tratament utilizate în proiecte, în timp ce au reușit să obțină în mod fraudulos aproximativ 1,32 milioane euro din fonduri publice.

Sprijin internațional și colaborare pentru anchetă

Perchezițiile și ancheta s-au realizat cu sprijinul procurorilor europeni delegați în România – Biroul Teritorial Timișoara – și a inspectoratelor regionale de poliție, inclusiv Poliția Transporturi și Serviciile Regionale din Timișoara, Brașov, Cluj și București, precum și polițiști din județele Timiș și Alba.

Parchetul European continuă ancheta pentru a descoperi toate persoanele implicate în această fraudă cu fonduri europene. (Paul D.).