Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz negativ, în data de marți, pentru proiectul de lege aflat în dezbatere la Camera Deputaților ce vizează modificarea pensiilor magistraților, conform informațiilor furnizate de Agerpres.
Detalii despre proiectul de lege
Proiectul propus de liderii coaliției de guvernare prevede că, începând cu 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, magistrații de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică se pot pensiona și beneficia de pensia de serviciu, dacă au minimum 25 de ani de vechime în aceste funcții și o vârstă de cel puțin 48 de ani. De asemenea, magistrații vor ajunge treptat la vârsta de pensionare de 65 de ani până în 2045.
Obiecțiile CSM la proiectul de lege
CSM a argumentat avizul negativ invocând Legea 282/2023, care a modificat deja condițiile de pensionare pentru magistrați. Astfel, legea actuală prevede creșterea vârstei de pensionare la 60 de ani, precum și eliminarea vechimilor în alte funcții juridice. De asemenea, este prevăzută o perioadă de tranziție pentru valorificarea vechimii în alte funcții juridice, totodată stabilind o bază de calcul de 80% din venitul brut pentru pensii.
CSM consideră că adoptarea unei noi legi la scurt timp după legislativul anterior afectează stabilitatea cadrului normativ și riscă să influențeze negativ resursele umane din sistem, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. În perioada 2021-2023, a existat o pensionare masivă a magistraților, ceea ce i-ar putea determina pe mulți dintre ei să iasă din sistem dacă proiectul este adoptat.
Impactul asupra magistraților
Conform CSM, un procent semnificativ dintre magistrați îndeplinesc în prezent condițiile de pensionare. De exemplu, 75,45% dintre judecătorii Instanței Supreme și 23,92% dintre cei de la curțile de apel pot ieși la pensie. Consiliul mai susține că o nouă lege ar crea discriminări între generațiile de magistrați, fiind trei regimuri de pensionare diferite.
CSM a subliniat că reducerea cuantumului pensiei la 65% din venitul realizat în ultimele 48 de luni contravine jurisprudenței Curții Constituționale, care impune respectarea principiului independenței justiției și asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor din perioada activă.
Contextul legislativ și presiunea europeană
Guvernul se confruntă cu presiuni din partea Comisiei Europene, care a blocat o plată de 230 de milioane de euro prin PNRR din cauza neîndeplinirii jalonului referitor la reforma pensiilor speciale. Premierul Marcel Ciolacu a menționat că Guvernul are câteva variante pentru a remedia această situație.
De asemenea, Curtea Constituțională a declarat că impozitarea progresivă a pensiilor speciale a creat premisele unei recalculări anuale a pensiilor, contrar legislației actuale. Aceasta a stabilit că actul normativ nu precizează modalitatea de calcul a părții contributive, ceea ce încalcă drepturile stabilite în Constituție.
Prin urmare, tensionarea legislativă pe tema pensiilor magistraților continuă să genereze controverse și preocupări atât în interiorul sistemului judiciar, cât și pe scena politică.