Featured
Schimbări de lideri în justiție: Numiri unanime în cadrul parchetelor
Unanimitate în CSM după revenirea Catalinei Sintion
Absența procuroarei Catalina Sintion din Consiliul Superior al Magistraturii a generat, inițial, o indecizie în privința numirii fostei procuroare DNA Dana Belciug la conducerea Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, proces amânat din cauza unui vot egal: două voturi pentru și două împotrivă. Conform publicației Lumea Justiției, situația s-a schimbat dramatic odată cu revenirea procuroarei Sintion, generând nu doar o majoritate, ci o unanimitate. Dana Belciug a fost numită la conducerea secției, decizia devenind efectivă de la 1 aprilie 2025.
Puterea unanimității: Alte numiri semnificative
Alături de Belciug, mai mulți procurori au fost instalați în noi poziții de conducere, toți beneficiind de sprijin unanim din partea secției pentru procurori a CSM. Printre aceștia se numără Dumitru Alexandru Daniel, Cocoveica Ioana Catalina, Ivanus Camelia Laura, Olaru Camelia și Badea Răducu Cătălin, toți fiind confirmați pentru un mandat de trei ani în diverse parchete din București și Râmnicu Vâlcea.
Interogații și interpretări
Această evoluție ridică întrebări despre influența Catalinei Sintion asupra colegilor săi și metodele care au condus la obținerea consensului. Momentul subliniază, de asemenea, dinamica internă a Consiliului Superior al Magistraturii și modalitățile prin care deciziile sunt influențate de prezența liderilor cheie. Este un punct de reflecție pentru transparentizarea și asigurarea independenței proceselor de numire în structurile de putere judiciară. (Irinel I.).
Exclusiv
Permanența fantomă. Când munca polițiștilor dispare din hârtie ca dosarele incomode din sertar
Rubrica goală care golește drepturi
În fiecare zi, la fiecare unitate de poliție, se emite „dispoziția de zi pe unitate”. Un document pompos, ridicat de O.m.a.i. nr. 173/2020 la rang de „document de decizie și de planificare operațională”.
Pe românește: hârtia pe care se scrie cine muncește, ce face și când o face.
La rubrica „serviciul de permanență la sediul unității și prezența la program”, pentru șefi se completează frumos.
Pentru personalul de execuție, adică pentru ăia care chiar stau în sediu, o asigură efectiv, răspund la telefoane și sar la urgențe… rubrica rămâne goală.
Gol. Nimic. Zero.
Iar în lumea birocratică a M.A.I., ce nu există pe hârtie, nu există nici în realitate:
- nu apare în pontaj,
- nu apare la munca suplimentară,
- nu apare în instanță,
- nu apare nicăieri.
Un drept care nu lasă nici măcar o urmă de pix este, pentru minister, un moft. Îl ai doar „moral”, dar nu și „contabil”.
Articolul 42: alineatul care există, dar nu pentru „prostime”
Art. 42 alin. (1) din O.m.a.i. S/108/2011 spune clar: permanența la sediul unității este asigurată de personalul cu funcții de execuție.
Șefimea? Ei asigură permanența… de la domiciliu. Adică din fotoliu, de pe canapea, eventual cu un serial în fundal. „Permanență telemuncă”.
Și totuși, deși tocmai execuția are obligația, în dispoziția de zi, unde scrie că are această permanență? Nicăieri.
Bonus: alineatul ăsta nici măcar nu mai e clasificat. DGMO l-a declasificat prin Nota-Raport nr. 400.097 din 26 ianuarie 2026, comunicată oficial tuturor unităților, prin adresa IGPR – Structura de Securitate nr. 882660 din 17 aprilie 2026, urcată pe INTRAPOL.
Cu alte cuvinte: nu mai e secret. Oricine îl poate citi. Teoretic.
Practic, când întrebi de el, mulți se comportă ca și cum ar fi vorba de codul lansării rachetelor nucleare.
Sindicatul Diamantul întreabă: unde e permanența? Ministerul răspunde: „Luați de nu mai întrebați”
Pe 13 august 2026, Sindicatul Diamantul decide să facă ce scrie la carte:
- formulează o petiție temeinică, în baza O.G. 27/2002,
- invocă art. 6 din Legea 544/2001 (acces la informații publice),
- pune și Legea dialogului social nr. 367/2022 pe masă,
- trimite frumos, cu număr, la IGPR, IGPF, DGPMB, toate inspectoratele județene de poliție și toate inspectoratele teritoriale ale poliției de frontieră.
Două întrebări mari și late:
- De ce rămâne rubrica de permanență necompletată pentru personalul de execuție, deși art. 42 alin. (1) spune că ei asigură permanența?
– Care e textul integral al alineatului declasificat?
– A trimis cineva „de sus” vreo instrucțiune să nu se completeze rubrica? - Ghidul aplicației PONTAJ:
– A fost primit?
– Când, de la cine?
– Cum a fost adus la cunoștința personalului?
– Se poate o copie?
Întrebări banale, pentru un minister serios. Explozive, pentru unul care preferă rubrica goală și răspunsul copiat.
Poliția de Frontieră: „Da, știm să completăm rubricile și să deschidem aplicația”
Surpriză: la frontieriști se poate.
- Garda de Coastă (adresa nr. CR 1966046 din 24 august 2026) răspunde în 10 zile, cum spune legea.
Spune clar: se completează toate rubricile pentru permanență, și pentru conducere, și pentru execuție.
Ghidul? Există, e pus la dispoziție prin Dispoziția Secretarului General nr. 2284/27.06.2025, se găsește în e-Pontaj, la „Contul meu”. - ITPF Giurgiu: în aceeași notă, rubrica se completează.
- ITPF Iași: confirmă completarea rubricilor pentru toți și spune că dispoziția zilnică e generată din ePontaj din decembrie 2025.
- ITPF Sighetu Marmației: confirmă că rubrica se completează „potrivit prevederilor în vigoare”.
Cireașa de pe tort:
- ITPF Oradea (adresa nr. 4639001 din 14 septembrie 2026) declară negru pe alb: de la eșalonul superior nu au venit instrucțiuni sau îndrumări prin care să se ceară necompletarea rubricii de permanență.
Pe scurt: aceleași legi, aceeași aplicație, același minister.
La frontieră: se poate.
În multe inspectorate de poliție: brusc, nu se mai poate.
Poliția Română: 13 inspectorate, 1 răspuns, 0 rușine
Și acum intrăm în teatrul absurdului.
Treisprezece inspectorate județene trimit către sindicat același tip de răspuns, cu variații cosmetice. Douăsprezece dintre ele ajung chiar în aceeași zi. Nu e copy-paste, e „unitate de viziune”.
Formula standard:
- „Activitățile circumscrise asigurării serviciului de permanență se desfășoară potrivit O.m.a.i. S/108/2011, document clasificat secret de serviciu.”
- Se citează art. 44 alin. (1) din Legea 360/2002: serviciul polițienesc are caracter permanent și obligatoriu.
- Urmează asigurarea solemnă că prevederile ordinului sunt respectate. Toate.
Despre art. 42 alin. (1)?
NIMIC.
Despre faptul că alineatul a fost declasificat printr-o notă oficială?
NIMIC.
Despre rubrica necompletată și motivele acestei „nenecesități birocratice”?
NIMIC.
Despre eventualele instrucțiuni de la centru prin care s-a sugerat, discret, „lăsați rubrica aia în pace”?
NIMIC.
Ca în bancul cu „nu confirmăm și nu infirmăm, dar vă asigurăm că totul e legal”.
La Ghidul PONTAJ, același refren:
- „A fost transmis și este disponibil în aplicația PONTAJ, pe pagina principală.”
Dacă l-a văzut cineva, dacă s-a făcut instruire, dacă știe omul simplu cum să-l folosească… nu mai are loc în răspuns.
Declasificat, dar numai la televizor, nu și în birou
Structurile de frontieră au măcar eleganța de a spune: alineatul e declasificat, dar face parte dintr-un document clasificat, așa că să întrebați la emitent (IGPR/M.A.I.). ITPF Iași invocă art. 38 alin. (1) din HG 585/2002 – transmiterea informațiilor clasificate între unități, cu aprobarea emitentului.
Problema?
Art. 38 se referă la informații clasificate. Or, aici vorbim de un alineat declasificat printr-un act oficial al DGMO, comunicat structurilor. Adică nu mai e secret. Nu mai e „clasificat între noi”, e clar și la vedere.
Dacă acceptăm logica invocată, atunci:
- declasificarea parțială nu mai are niciun sens;
- orice alineat scos din regim ar rămâne de fapt sub ștampila „secret” doar pentru că stă în același PDF cu restul documentului.
Pe românește: „Teoretic e declasificat, practic nu ți-l dăm, că stă lângă texte încă secrete și ne e lene să-l scoatem separat.”
Și între timp, rubrica de permanență rămâne tot goală.
Legea spune 10 zile, inspectoratele răspund „poate într-o lună, poate niciodată”
Legea 544/2001 e clară:
- în 10 zile trebuie să primești răspuns;
- dacă durează mai mult identificarea informației, ți se comunică asta, tot în 10 zile;
- maxim 30 de zile pentru răspunsul final.
În cazul Diamantul:
- petiția a fost înregistrată la inspectorate pe 14 și 17 august;
- răspunsurile vin… cam după o lună;
- unii sar și peste termenul de 30 de zile;
- nimeni nu anunță legal prelungirea în termenul de 10 zile;
- într-un caz s-a prelungit termenul de două ori, ceea ce legea nu permite deloc.
În același timp, Garda de Coastă, care a răspuns concret la ambele întrebări, reușește să se încadreze în 10 zile, fără drame existențiale.
Deci nu „sistemul” nu poate.
Unii pot, alții nu vor.
Tăcerea de la IGPR: când centrul nu răspunde, periferia tace inteligent
Inspectoratul General al Poliției Române – destinatarul principal al petiției – n-a răspuns deloc. Zero. Nici măcar un „am primit, revenim noi”.
Direcția Generală de Poliție a Municipiului București? La fel de tăcută.
Mai multe inspectorate:
- înregistrează petiția,
- anunță, unele, prelungirea termenului (uneori chiar după ce expiră cele 10 zile!),
- apoi trimit răspunsuri trase la indigo, care ocolesc fix întrebările esențiale: rubrica, art. 42 alin. (1), declasificarea, eventualele instrucțiuni de la centru.
Termenele de 30 de zile expiră între 13 și 17 septembrie 2026.
IGPR nu catadicsește să spună nici „da”, nici „nu”, nici „nu dăm”.
Se bazează, probabil, pe metoda clasică: dacă nu răspundem, poate obosesc ei.
Permanent e doar abuzul. Munca, nu.
Realitatea din răspunsurile și tăcerile acestea e simplă și cinică:
- Permanența la sediu e asigurată de polițiști de execuție.
- În acte, pentru ei, rubrica rămâne necompletată.
- Orele nu apar în pontaj.
- Munca suplimentară nu există juridic.
- În instanță, fără hârtie, dreptul e zero.
Totul se joacă în câteva rânduri necompletate de „dispoziția de zi pe unitate”.
Un spațiu alb pe o foaie devine gaură neagră pentru drepturi salariale.
Și când întrebi oficial „de ce?”, primești:
- 13 răspunsuri identice, fără esență,
- explicații cu ordin „secret” ca paravan,
- ignorarea art. 42 alin. (1) și a declasificării,
- termene legale băgate sub preș,
- și o tăcere monumentală de la centru.
Concluzie: permanența fantomă și sindicatele care aprind lumina
Ce ne arată episodul „rubricii goale”:
- Ministerul are toate instrumentele să recunoască munca oamenilor – și totuși preferă să o facă invizibilă.
- O regulă declasificată există doar pe hârtie, nu și în mentalul celor care o aplică.
- Inspectoratele știu să dea copy-paste și să se ascundă în spatele clasificării, dar nu știu să completeze o rubrică simplă.
- Tăcerea IGPR nu e întâmplătoare, e mesaj: „nu vrem să discutăm asta”.
Iar între timp, polițistul de execuție:
- stă în sediu, în „permanență”,
- își asumă răspunderi,
- își sacrifică timp și viață personală,
- iar sistemul îi șterge urmele cu un singur gest birocratic: lasă rubrica goală.
Permanența nu e la sediul unității.
Permanența este în minciună, în opacitate, în reflexul de a ascunde realitatea sub ștampila „secret” sau sub un răspuns scris la indigo.
Dacă vrei să vezi cât de mult prețuiește M.A.I. munca oamenilor săi, nu te uita la parade, la discursuri și la „Respect pentru uniformă”.
Uită-te la o rubrica mică, lăsată zilnic necompletată. (Cerasela N.).
Pamflet despre concursurile amânate la șefia Poliției și „coloanele neoficiale” pentru politicieni grăbiți
România fără premier, Poliția fără coloană vertebrală
Sindicatul Europol nu mai vorbește pe ocolite: îi cere Președintelui României să se grăbească, să desemneze odată un premier, să se facă o majoritate, să existe un Guvern cu puteri depline. De ce atâta grabă?
Nu pentru că ar arde problemele țării.
Nu pentru că oamenii nu mai suportă scumpirile, haosul sau nesiguranța.
Nu. Urgența e alta: șefii din Poliția Română sunt complet debusolați. Nu mai știu ce „culoare” politică o să fie la butoane și, de frica unei alegeri greșite, amână pe bandă rulantă zeci de concursuri. Să nu cumva să pună pe funcții oameni „din greșeală”, că după aia nu-i mai pot clinti, rămân definitivați. Și dacă îți iese „culoarea” greșită, ce te faci? Rămâi cu gradul, dar fără „binecuvântare”.
România, stat de drept: concursurile așteaptă politica, nu competența.
Concursul pentru șefia Brigăzii Rutiere: „amânat din motive de trafic politic intens”
Europol vine cu exemplul beton: concursul pentru funcția de șef al Brigăzii Rutiere din cadrul Poliției Capitalei. O funcție cu grad de chestor, cum altfel? Adică nu un simplu biroușor, ci un tron de pe care se dau comenzi ce se simt în toate intersecțiile din București.
Concursul? Amânat.
Nu o dată, nu de două ori, ci de trei ori.
Nu pentru că nu sunt candidați, nu pentru că nu sunt subiecte, nu pentru că a picat netul la imprimantă.
Ci pentru că, până nu se așază puzzle-ul politic, nimeni nu vrea să riște:
– Dacă vine altă guvernare?
– Dacă se schimbă “combinația”?
– Dacă „al nostru” nu mai e „al lor”?
Mai bine tragem frâna de mână la concursuri decât să trezim sistemul cu oameni incomozi, greu de mutat ulterior.
Brigada Rutieră – acolo unde se face loc „coloanelor neoficiale”
Sindicatul Europol o spune direct: funcția de șef al Brigăzii Rutiere este „deosebit de importantă” pentru că prin această structură se dau comenzile pentru „coloanele neoficiale”.
Traducere pe românește:
De aici se hotărăște când se eliberează bulevardele ca să treacă politicienii ca prin brânză, în timp ce restul plătitorilor de taxe se coc în mașini, blocați la semafor.
Nu vedem girofare, nu auzim sirene, dar ceva se întâmplă:
- polițiști „plantați” la colț de stradă,
- intersecții „decongestionate la comandă”,
- benzi „misterios” eliberate chiar când trece un anumit convoi de mașini.
Și apoi ni se spune că nu mai există „coloane oficiale”. Corect, oficial nu.
Neoficial, însă, sistemul știe foarte bine să facă loc „sensibililor” de la vârf, cărora le provoacă alergie contactul direct cu traficul real.
Umbra lui Bogdan Gigină peste fiecare „breșă” în trafic
Europol readuce în discuție un nume care ar trebui să fie tatuat pe fruntea oricărui șef care visează coloane și breșe în trafic: Bogdan Gigină. Colegul mort la datorie, împins în misiuni riscante pentru ca un demnitar grăbit să nu întârzie.
Ultimele cuvinte pe care le-a auzit de la șefii săi?
„Bogdane, mergi și fă breșă, mergi pe contrasens, fă breșă!”
Astăzi, ni se spune că „nu se mai folosesc girofare și sirene”.
Ce modernizare emoționantă! Politicienii trec mai „discret”:
- fără lumini și sunete,
- dar cu polițiști plantați strategic,
- cu trafic oprit pe bucăți,
- cu semafoare parcă „aliniate” perfect pe verde pentru coloana cea „neoficială”.
Moartea unui om ar fi trebuit să închidă pentru totdeauna capitolul „coloanelor speciale”. În schimb, a închis doar girofarele. Practicile au rămas. S-au mutat doar din „oficial” în „șoptit”.
Politicieni cu alergie la aglomerație, cetățeni cu răbdarea la pământ
Europol pune și concluzia, sub forma unui P.S. care ar trebui să doară:
Când vedeți prin trafic câte o coloană de mașini care trece lin și sigur prin intersecție, fără girofare, fără sirene, dar cu prioritate de trecere neoficială, în timp ce voi stați blocați la coadă, sufocați de nervi și gaze:
Să știți că nu e magie.
Nu e coincidență.
Nu e „optimizarea traficului”.
Sunt doar niște politicieni cu alergie la aglomerație, oameni pentru care aglomerația e pentru muritorii de rând, nu pentru „aleșii” care trebuie să ajungă mai repede din punctul A în punctul B. Că doar timpul lor e mai prețios decât al vostru.
De ce e „vital” să nu greșești șeful la Brigada Rutieră
În acest context, brusc devine limpede de ce se amână concursul pentru șefia Brigăzii Rutiere de trei ori, așa cum arată documentele prezentate de Sindicatul Europol:
- Acel șef nu este doar un manager de rutieră.
- El devine, de fapt, un fel de dirijor al traficului pentru politicieni.
- Un om care știe cine trece, când trece, pe unde trece și cât durează până „se face breșa”.
Și cum să pui pe cineva acolo înainte să știi exact cine va suna, cine va cere, cine va avea „nevoie” de coloane?
De ce să riști să ajungă pe funcție un polițist independent, profesionist, care chiar crede că toate mașinile sunt egale în fața legii și a semaforului?
Mai bine mai amânăm puțin.
Mai punem o viză.
Mai inventăm un motiv birocratic.
Până vine premierul „corect” și se aliniază stelele.
Un stat serios își apără cetățenii. Un stat debusolat își apără coloanele.
Sindicatul Europol descrie, de fapt, o realitate rușinoasă: în timp ce țara așteaptă un guvern funcțional, șefii Poliției așteaptă „culoarea corectă”. Iar în timp ce oamenii pierd ore în trafic, în cozi, în nervi, anumite mașini trec fluierând, protejate de aceiași polițiști care ar trebui, în teorie, să fie neutri și să apere interesul tuturor.
Nu este vorba doar de:
- un concurs amânat,
- un chestor neales,
- o hârtie care nu pleacă dintr-un sertar.
Este vorba despre:
- cine controlează traficul,
- cine beneficiază de eliberarea drumului,
- și cine rămâne mereu la coadă.
Până când vom avea un premier, un guvern și, poate, niște șefi prin Poliție care să nu mai calculeze „culoarea politică” înainte de „culoarea” semaforului, rămâne valabil îndemnul amar al Europol:
Când vedeți o coloană „invizibilă” trecând nestingherită, să știți că nu e vorba de prioritate legală.
E vorba de prioritate de castă. (Sava N.),
Administratie
„Escape Truck” ajunge în România: adolescenții învață să recunoască semnele traficului de persoane
Escape-room mobil cu scenarii inspirate din realitate, organizat în mai multe orașe
Un proiect de prevenire și combatere a traficului de persoane aduce în România „Escape Truck”, un escape-room mobil dedicat adolescenților. Prin intermediul unor scenarii inspirate din situații reale, participanții vor afla cum acționează traficanții și care sunt semnele exploatării.
Caravana ajunge în opt orașe
În prima etapă, „Escape Truck” va fi prezent în perioada 14–19 septembrie, în următoarele localități:
- Cluj-Napoca;
- Brașov;
- Câmpina;
- București.
Caravana își va continua traseul în perioada 5–11 octombrie, prin:
- București;
- Pitești;
- Craiova;
- Timișoara.
Educație prin experiențe interactive
Conceptul le oferă adolescenților posibilitatea de a identifica, într-un cadru interactiv, metodele prin care traficanții își atrag victimele și situațiile care pot indica un risc de exploatare.
Inițiativa face parte din cooperarea dintre România și Regatul Țărilor de Jos pentru prevenirea și combaterea traficului de persoane.
Recunoaște semnele. Înțelege pericolul. Protejează-te. (Paul D.).
Permanența fantomă. Când munca polițiștilor dispare din hârtie ca dosarele incomode din sertar
Rubrica goală care golește drepturi În fiecare zi, la fiecare unitate de poliție, se emite „dispoziția de zi pe unitate”....
Premier căutat pentru reglaj de „culoare”. Brigada Rutieră, blocată la semafor politic
Pamflet despre concursurile amânate la șefia Poliției și „coloanele neoficiale” pentru politicieni grăbiți România fără premier, Poliția fără coloană vertebrală...
Mafia de Prahova: polițiști, procurori și alte lemne strâmbe. „Manea, Portocală, 21 de metri cubi de dreptate și o bătaie ca la birtul comunal”
Republica Prahova: „Manea, Portocală, 21 de metri cubi de dreptate și o bătaie ca la birtul comunal” Într-o țară imaginară...
„GRĂDINIȚA DE CADRE” DIN IPJ PRAHOVA, EPISODUL 61: ZEII FĂRĂ RCA, ȘEFII CU 2,66 ȘI PROSTIMEA CARE SUNĂ LA 112
Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de cadre din IPJ Prahova”. Dacă până acum părea doar o comedie neagră cu...
„Nu e treaba noastră”. Cum pasează ANSPDCP responsabilitatea în scandalul procedurii secrete PS‑MAI‑DGMRU‑125
Sindicatul polițiștilor „Diamantul” acuză Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) că refuză să intervină în...
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
„GRĂDINIȚA DE CADRE” LOVEȘTE DIN NOU: CÂND NU IEȘI PREMIER, IESE PENSIA În IPJ Prahova, meritocrația e un banc prost...
Nicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore
Cotroceniul, birou de ștampilat pe nevăzute: cum a semnat Nicușor Dan, cu ochii închiși, execuția Articolului 550 România lui 2026...
Comisarul de 3,80 la teorie, 10 la împuternicire: șef peste IPJ Cluj, corigent la competență
De la „împuternicit etern” la „picat rușinos” Ce funcție mai poate ocupa în cadrul IPJ Cluj comisarul-șef Moșuțan Radu după...
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
La TCE Ploiești, sindicatul lui Suditu semnează „de acord” cu Organigrama lui Nae, coordonatorii sunt scoși la liman, iar Dinu...
„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
Când poliția circulă cu mașina-n pioneze prin centru, dar te amendează pe tine pentru un bec ars, nu mai vorbim...
Ministerul „Reglementărilor Fantomă”: cum decide o structură fără chip cât merită oamenii la leafă
Diamantul lovește: de la Tribunalul București, direct la Curtea Constituțională O nouă excepție de neconstituționalitate pleacă din sala Tribunalului București...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
Când ți se cântă prea mult la ureche, la un moment dat nu mai poți sta în banca ta. Când...
MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
Remember: cum s-au distrus Neoplan-urile și s-au umflat kilometrii Înainte să ajungem la „organigrama cu chiloți”, merită un mic remember:...
MAI adună date sensibile, ANSPDCP ridică din umeri: cazul procedurii PS-MAI-DGMRU-125
ANSPDCP și marele miracol administrativ: când dosarul cu date personale se lovește de ușa competenței Procedura MAI care a pus...
La Arad, programul de 8 ore bate infractorul la scor: 1–0 pentru hoți
Dacă te-ai întrebat vreodată cum poți crește infracționalitatea fără să dai o singură palmă legii, răspunsul vine de la Arad:...
-
Exclusivacum 4 zile
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum 19 ore
Mafia de Prahova: polițiști, procurori și alte lemne strâmbe. „Manea, Portocală, 21 de metri cubi de dreptate și o bătaie ca la birtul comunal”
-
Exclusivacum 3 zile
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
-
Exclusivacum 2 zile
„GRĂDINIȚA DE CADRE” DIN IPJ PRAHOVA, EPISODUL 61: ZEII FĂRĂ RCA, ȘEFII CU 2,66 ȘI PROSTIMEA CARE SUNĂ LA 112
-
Exclusivacum 4 zile
„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
-
Exclusivacum 3 zile
Nicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore
-
Exclusivacum 2 zile
„Nu e treaba noastră”. Cum pasează ANSPDCP responsabilitatea în scandalul procedurii secrete PS‑MAI‑DGMRU‑125
-
Exclusivacum 4 zile
Ministerul „Reglementărilor Fantomă”: cum decide o structură fără chip cât merită oamenii la leafă