Programul Artemis, inspirat de conflictul din Ucraina, urmărește livrarea rapidă a unor drone capabile să funcționeze în medii ostile.
WASHINGTON, D.C. – Urmând o directivă a Congresului, Unitatea de Inovație în Apărare (DIU) a Pentagonului a selectat patru companii pentru a dezvolta drone de lungă rază, unidirecționale, capabile să-și atingă țintele în ciuda unor interferențe puternice din partea războiului electronic, a anunțat astăzi biroul.
Parteneriate americano-ucrainene
Premiile din cadrul programului Artemis au fost acordate producătorilor americani de drone AeroVironment și Dragoon, precum și firmelor de software Auterion și Swan, fiecare dintre acestea fiind parteneră cu unul dintre cei doi producători ucraineni de drone, care nu au fost numiți, potrivit unui comunicat de presă DIU. Valoarea contractelor nu a fost dezvăluită.
Adevărat numelui zeiței grecești a vânătorii, Artemis își propune să livreze un prototip lansat de la sol, care să decoleze „rapid și expeditiv” și să zboare de la 50 km (31,1 mile) la peste 300 km la altitudini joase.
O procedură rapidă
După o solicitare de oferte publicată acum puțin peste patru luni, DIU a reușit să selecteze rapid din 165 de propuneri, să efectueze demonstrații de zbor și să emită contracte, potrivit comunicatului DIU. Conform Defense News, Artemis provine dintr-un articol al Congresului din pachetul de asistență aprobat pentru Ucraina anul trecut.
„Suntem încântați de companiile non-tradiționale care oferă platforme UAS de lungă rază, adaptabile și cu costuri reduse, cu potențialul de a maximiza flexibilitatea operațională pentru forța comună”, a declarat Trent Emeneker, managerul de program DIU pentru acest efort, în comunicatul agenției. „Acesta a fost scopul indicației Congresului de a regândi modul de a oferi capabilități luptătorilor cu viteză și scară, cu livrare mult mai rapidă decât programele tradiționale de înregistrare.”
Două categorii de drone
Emeneker a declarat pentru Defense News că două dintre drone au o rază de acțiune de aproximativ 100 km, în timp ce celelalte două pot zbura la peste 1.000 km. Dronele mai mici evaluate de DIU costă sub 20.000 de dolari fiecare, în timp ce sistemele mai mari costă în jur de 70.000 de dolari, a relatat publicația.
Obiective ambițioase
„Următorul pas”, potrivit anunțului DIU, este finalizarea prototipurilor și „demonstrarea succesului” până în mai 2025, cu obiectivul de a avea un „prototip reușit” până la sfârșitul acestui an fiscal.
După publicarea acestui articol, un purtător de cuvânt DIU a declarat, ca răspuns la întrebările Breaking Defense, că „în mod ideal” programul Artemis se va încheia cu patru furnizori de succes, care vor oferi „mai multe opțiuni” pentru potențialii parteneri DoD pentru a continua proiectele – ceea ce înseamnă că „probabil nu va exista un singur „câștigător” selectat”. În plus, dronele ar trebui să poată transporta „mai multe tipuri de încărcături cinetice (explozie, încărcătură conformată etc.)”, inclusiv capacitatea de război electronic și informații de semnal, „dacă se dorește”.
Nevoia de adaptabilitate
În general, efortul Artemis își propune să ofere o capacitate de care este nevoie urgent pe câmpul de luptă modern, evidențiată de conflictul din Ucraina, unde dronele au format vârful de lance al luptelor de front. Pe măsură ce războiul a continuat, un război electronic dens a perturbat utilizarea multor sisteme, ceea ce a dus la interesul pentru tehnici alternative de navigație, cum ar fi cartografierea terenului, astfel încât dronele să poată evita interferențele și să evite detectarea prin emiterea unui număr mai mic de semnale care pot fi recepționate de senzori. Operatorii încearcă, de asemenea, să zboare sistemele cât mai jos posibil, îmbrățișând curbura pământului, pentru a evita radarul adversarului.
Când a fost anunțată solicitarea pentru Artemis, DIU a solicitat, de asemenea, sisteme care pot transporta o încărcătură de cel puțin 10 kg, cu un obiectiv de peste 25 kg. Solicitarea a solicitat, de asemenea, platforme care pot integra sisteme software și hardware terțe într-un mod „modular, interschimbabil la cald” și că „interfețele proprietate, formatarea mesajelor sau hardware-ul care necesită licențiere specifică furnizorului nu sunt permise”.
„Obiectivele proiectului Artemis sunt legate direct de observațiile condițiilor reale de combatere actuale, precum și de feedback-ul de la utilizatorii finali din cadrul DoD cu privire la capacitățile care ar putea fi necesare în acest domeniu pentru a face față capacităților de amenințare aproape de colegi din întreaga lume”, se arată în comunicatul DIU. Prin programul Artemis, DIU și biroul de achiziții și susținere al Pentagonului „acționează rapid pentru a oferi o opțiune pentru servicii și comenzi combatante din care să aleagă, livrate cu ani înainte de calendarul actual al programelor de înregistrare”.