Administratie
Acțiunile Poliției Române în investigarea criminalității economice în 2024
Impactul acțiunilor poliției asupra criminalității economice
În anul 2024, Poliția Română, prin Direcția de Investigare a Criminalității Economice, a desfășurat acțiuni extinse pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor economico-financiare. Valoarea măsurilor asigurătorii aplicate și a prejudiciilor recuperate se ridică la peste 1,3 miliarde de lei, evidențiind eficiența acțiunilor desfășurate.
Obiectivele principale ale activităților desfășurate
Scopul principal al structurilor de investigare a criminalității economice a fost asigurarea unui climat de legalitate în mediul de afaceri. Misiunile au inclus:
- Lupta împotriva evaziunii fiscale.
- Combaterea contrabandei.
- Prevenirea corupției.
- Protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene.
Utilizarea tehnologiilor avansate
Un aspect notabil înregistrat în 2024 a fost utilizarea tehnologiilor avansate de către infractori. Aceștia au recurs la tranzacții criptografice și platforme digitale anonime pentru a evita identificarea, complicând astfel activitatea de prevenire și combatere a infracțiunilor.
Rezultatele anului 2024
- 10.462 de persoane au fost cercetate pentru infracțiuni economice.
- 658 de persoane au avut măsuri preventive dispuse împotriva lor.
- 4.512 percheziții domiciliare au fost efectuate cu scopul de a administra probe și a destructura grupări infracționale.
- 1.490 de dosare penale au fost soluționate, cu 1.113 rechizitorii emise.
Combaterea contrabandei cu țigarete
Poliția Română a continuat să își concentreze eforturile pe combaterea contrabandei cu tutun și produse din tutun, înregistrând:
- 487 de dosare penale.
- 711 persoane cercetate.
- Descoperirea a 29.072.393 de țigarete și 20.751 de kilograme de tutun, cu 1.008 sancțiuni contravenționale aplicate.
Protejarea drepturilor de proprietate intelectuală
Valoarea bunurilor indisponibilizate în domeniul proprietății intelectuale a fost estimată la 45.364.514 lei, cu predilecție pentru produsele textile și cosmetice.
Prevenirea și combaterea evaziunii fiscale
Poliția a continuat urmărirea penală în 4.988 de cauze, îndreptându-se către:
- 67 de cauze penale legate de grupuri infracționale.
- 189 de cauze complexe, rezultând în măsuri asigurătorii de 294.724.459 de lei.
Cazuri notabile
- Caz de înșelăciune și spălare a banilor: La data de 8 august 2024, polițiștii au efectuat percheziții în București și Bacău, un grup a fost suspectat de înșelăciune cu un prejudiciu de 1.500.000 de dolari. Infractorii au indus în eroare victimele cu promisiuni de profituri din investiții în criptomonede.
- Evaziune fiscală cu prejudiciu semnificativ: La 26 septembrie 2024, în județul Brașov, au fost efectuate percheziții care vizează o persoană juridică implicată în evaziune fiscală, înregistrând un prejudiciu de 4.000.000 de lei. Au fost ridicate documente și medii de stocare pentru a susține cercetările.
Concluzie
Acțiunile desfășurate de Poliția Română în 2024 demonstrează angajamentul ferm față de combaterea criminalității economice. Eforturile continue reflectă o dorință de a menține un climat de legalitate și securitate în mediul economic, protejând în același timp drepturile cetățenilor. (Paul D.).
Administratie
Târgșorul Nou: de la mănăstire și închisoare de copii la penitenciarul pentru femei
Un loc cu o istorie zbuciumată încearcă să-și redefinească prezentul prin investiții, proiecte de modernizare și activități de reintegrare socială.
O istorie care a trecut prin multe regimuri
În județul Prahova, la Ariceștii Rahtivani, Penitenciarul de Femei Ploiești–Târgșorul Nou poartă urmele unor transformări radicale. Potrivit materialului-sursă, istoria instituției începe în 1857, când călugărul Rovin ar fi întemeiat Mănăstirea Crângul Teiului.
În 1864, așezământul a fost transformat în arsenal militar, iar din 1882, în timpul domniei lui Carol I, a funcționat ca închisoare militară. Între 1948 și 1952, Târgșorul a devenit închisoare pentru minori. Materialul-sursă descrie această perioadă drept „Închisoarea îngerilor” și afirmă că aici au fost închiși peste 800 de copii și adolescenți, mulți dintre ei elevi, acuzați de opoziție față de regimul comunist.
Singura unitate penitenciară pentru femei din țară
Astăzi, penitenciarul de la Târgșorul Nou este singura unitate din România destinată exclusiv femeilor private de libertate. Dincolo de rolul său de custodie, instituția se confruntă cu provocări specifice: gestionarea vulnerabilităților emoționale, a problemelor de sănătate mintală și a separării de familie, inclusiv de copiii aflați în grija altora.
Activitatea personalului presupune, astfel, atât responsabilități de siguranță și supraveghere, cât și intervenții care țin de sprijinul și reintegrarea socială a deținutelor.
Investiții și proiecte de modernizare
Conform materialului-sursă, în 2026 penitenciarul este condus de comisarul-șef Emanuela Claudia Avram, alături de directorii adjuncți Laura Boștină, George Gabriel Marin și Camelia Constanța Baciu.
Aceeași sursă menționează că unitatea are patru puncte de lucru active și pregătește deschiderea unui al cincilea. De asemenea, a fost depus un dosar pentru obținerea de fonduri europene în vederea construirii unui parc fotovoltaic, proiect care ar putea contribui la reducerea consumului de energie și a costurilor de funcționare.
Printre măsurile prezentate pentru 2026 se numără automatizarea porții de acces către GAZ, instalarea frigiderelor pentru deținute în toate secțiile și dotarea birourilor cu aparate de aer condiționat.
Un prezent construit peste un trecut apăsător
De la mănăstire la arsenal, de la închisoare militară la penitenciar pentru minori și, în cele din urmă, la unitate pentru femei, Târgșorul a traversat schimbări profunde. În prezent, investițiile și proiectele de dezvoltare se suprapun peste o istorie marcată de suferință, iar activitatea instituției rămâne legată de două mize: siguranța și pregătirea deținutelor pentru revenirea în comunitate.
Administratie
Bogdan Toader, mesaj de apreciere pentru dascăli
Președintele PSD Ploiești și deputatul Bogdan Toader le-a transmis un mesaj de recunoștință educatorilor, învățătorilor și profesorilor, evidențiind rolul lor în formarea generațiilor și în călăuzirea elevilor.
„Modele de profesionalism și dăruire”
În mesajul său, Bogdan Toader a adus un omagiu tuturor celor care le-au fost dascăli și care le-au împărtășit cunoștințe, oferindu-le îndrumare prin experiența și înțelepciunea lor. El a subliniat că mulți profesori rămân, de-a lungul timpului, repere de profesionalism, dăruire și devotament.
Urări pentru cei aflați la catedră
Deputatul le-a urat educatorilor, învățătorilor și profesorilor sănătate, bucurii, împliniri și reușite în misiunea pe care a descris-o drept una nobilă. Mesajul s-a încheiat cu felicitări și cu exprimarea prețuirii și recunoștinței față de cadrele didactice.
Administratie
Gavrilescu: Educația trebuie să devină o prioritate națională reală
De Ziua Mondială a Educației, deputata PUSL Grațiela Gavrilescu le-a mulțumit cadrelor didactice și familiilor care contribuie la formarea copiilor. Ea a cerut investiții în școli, salarii decente pentru profesori și măsuri mai ferme pentru protejarea elevilor.
Mulțumiri profesorilor care duc școala mai departe
Într-un mesaj publicat cu prilejul zilei de 5 octombrie, Ziua Mondială a Educației, Grațiela Gavrilescu a transmis aprecierea sa învățătorilor și profesorilor din România. Deputata a remarcat că mulți dintre ei își îndeplinesc misiunea în condiții dificile, marcate de salarii insuficiente și de lipsuri în unitățile de învățământ.
Gavrilescu i-a menționat atât pe dascălii cu experiență, care continuă să lucreze la catedră, cât și pe tinerii profesori aflați la început de drum. În mesajul său, a evidențiat și efortul suplinitorilor, care se pregătesc pentru a face față provocărilor din clasă.
Deputata a inclus în mulțumirile sale familiile și pe toți cei care contribuie, cu răbdare și perseverență, la educația copiilor.
Investiții, salarii și sprijin pentru elevi
Gavrilescu a afirmat că susține în Parlament proiectele care pot transforma educația într-o prioritate națională concretă. Printre direcțiile indicate se numără modernizarea și dotarea școlilor, remunerarea decentă a cadrelor didactice și extinderea protecției sociale pentru reducerea abandonului școlar.
Mesajul propune, de asemenea, asigurarea serviciilor medicale și psihologice în școli, precum și măsuri de prevenire a consumului de droguri și alcool. Deputata a subliniat totodată importanța combaterii violenței în familie.
„Împreună, putem reuși”
Potrivit Grațielei Gavrilescu, procesul educațional are nevoie de calitate, coerență și predictibilitate. Ea a recunoscut că rămân multe de făcut, dar a susținut că schimbarea este posibilă prin efort comun și printr-un angajament real față de viitorul țării.
-
Exclusivacum 5 zileÎn Poliția Penitenciară, „schimbarea” e doar ciorbă stricată plimbată dintr-o farfurie în alta
-
Exclusivacum 3 zile„Prințul bicicletelor confiscate” de la IPJ Bacău: comisarul-șef care ar lua roțile de la popor, dar nu-și lasă mașina la corpuri delicte
-
Exclusivacum 16 oreIPJ Prahova – Biroul Rutier Ploiești. Polițist la pândă pe banda 1: operațiunea „Doamna pe bicicletă, pericol public”
-
Exclusivacum 5 zileAcordul Colectiv 2026: Cum a vândut MAI polițiștii la preț de hârtie A4
-
Exclusivacum 4 zileInstanța dă dreptate, parțial, fostului membru CA al RASP Ploiești: decizia de anulare a concursului pentru director, desființată de judecători (Documente)
-
Exclusivacum 16 oreValiza cu 500.000 de euro de la UM Plopeni nu este un accident: este finalul previzibil al unui sistem în care APM Prahova, sub Diaconu, a devenit paznicul care ține poarta deschisă. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 3
-
Exclusivacum 3 zileCurtea Constituțională, paznicul polițistului: Patru palme peste „Statutul polițistului” făcut după ureche
-
Exclusivacum 4 zileRaportul SUA a văzut România. România s-a făcut că nu vede nimic. ANP: transparență cu porția, consultare “după program”



