Un eveniment cu rezonanță în lumea juridică a avut loc miercuri, 11 februarie 2026, când nouă foști judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au depus jurământul pentru a deveni notari publici. Anunțul a fost făcut de Ministerul Justiției, condus de ministrul Radu Marinescu, iar identitatea noilor notari a fost dezvăluită de publicația specializată Lumea Justiției.

O tranziție semnificativă: De ce lumea juridică privește cu interes

Decizia unor magistrați de calibru, proveniți de la cea mai înaltă instanță a țării, de a schimba roba de judecător cu statutul de notar public, stârnește inevitabil interes și comentarii în rândurile profesioniștilor dreptului. Această mutare profesională aduce o expertiză juridică profundă și o înțelegere solidă a sistemului de justiție în corpul notarial, ceea ce ar putea consolida încrederea publicului în actele notariale.

Chiar dacă Ministerul Justiției nu a făcut publice numele acestora, limitându-se la a posta fotografii de grup pe rețelele de socializare, demersul jurnalistic al publicației Lumea Justiției a permis identificarea celor nouă magistrați, care își încep acum o nouă etapă profesională.

Cine sunt Notarii Publici care vin din inima justiției?

Potrivit informațiilor obținute și publicate de Lumea Justiției, foștii judecători ai ICCJ care au depus jurământul ca notari publici sunt:

• Trănica-Carmen Teau
• Cristian-Daniel Oana
• Eugenia Pușcașiu
• Cristina Rotaru-Radu
• Dan-Andrei Enescu
• Daniel-Gheorghe Severin
• Laura-Mihaela Ivanovici
• Constantin Epure
• Decebal-Constantin Vlad

Acești profesioniști, cu o vastă experiență în aplicarea legii, sunt așteptați să aducă un plus de rigoare și profesionalism în notariatul românesc. Publicația Lumea Justiției le-a urat, cu această ocazie, succes în noua lor carieră, evidențiind importanța unei astfel de injecții de experiență în sistemul juridic. (Irinel I.).

Procesul de selecție a candidaților pentru șefia marilor parchete din România a adus în prim-plan nu doar ambiții profesionale, ci și controverse legate de averile demnitarilor. În centrul atenției a ajuns recent procuroarea Cristina Chiriac, șefa DNA Iași, a cărei candidatură pentru funcția de Procuror General al României a fost rapid umbrită de o informație privind un „milion de euro” în declarația sa de avere.

Cursa pentru Parchetul General: O candidatură sub lupă

Cristina Chiriac s-a înscris în procedura inițiată de Ministerul Justiției pentru a prelua conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ). Contextul este deja unul particular, având în vedere că, cel mai probabil, va fi singurul candidat eligibil, întrucât procurorul militar Bogdan Pîrlog, cel de-al doilea doritor al șefiei, nu îndeplinește condițiile necesare pentru o eventuală numire în funcție. Însă, atenția publică a fost rapid deturnată de un alt aspect, mult mai senzațional.

Dezvăluirea „Lumea Justiției”: Un cont de peste un milion de euro?

Portalul Lumea Justiției a fost prima publicație care a adus în spațiul public informația conform căreia procuroarea Chiriac ar deține o sumă colosală, de peste un milion de euro, într-un singur cont bancar deschis în 2022. Mai exact, cifra de 1.000.270 euro ar fi fost consemnată în declarația de avere din 2024 a șefei DNA Iași. Această dezvăluire a generat rapid întrebări legitime și speculații privind originea unor astfel de fonduri pentru un demnitar public.

Clarificarea: „Milionul” era, de fapt, o simplă gafă de redactare

Totuși, realitatea din spatele acestei cifre spectaculoase este mult mai prozaică, conform ultimelor informații obținute. S-a dovedit că apariția sumei de peste un milion de euro în declarația de avere a procuroarei Cristina Chiriac reprezintă, de fapt, o eroare de redactare. Suma corectă și substanțial diferită este de 10.002,70 euro, adică puțin peste zece mii de euro. Astfel, „milionul” care a stârnit atâta vâlvă se transformă într-o greșeală materială, alterând complet percepția asupra situației financiare a șefei DNA Iași.

Transparența jurnalistică: Lumea Justiției rectifică, dincolo de critică

Publicația Lumea Justiției, inițiatoarea acestei dezvăluiri și cunoscută pentru poziția sa critică față de procuroarea Cristina Chiriac în trecut, a ținut să sublinieze importanța rectificării informației. Reprezentanții acesteia au declarat că, deși au criticat-o pe procuroare în nenumărate articole, „lucrurile trebuie spuse așa cum sunt ele de fapt”, reafirmând astfel angajamentul față de acuratețea jurnalistică, chiar și în cazul unor personalități publice controversate. Această corectare demonstrează responsabilitatea presei de a prezenta faptele corect, eliminând orice ambiguitate sau inducere în eroare. (Irinel I.).