Cererea de ancheta

Senatorul AUR, Petrisor Peiu, a cerut Direcției Naționale Anticorupție (DNA) să investigate sistemul RetuRO, calificându-l ca o escrocherie mai mare decât afacerea Nordis. Într-un comunicat emis pe 10 februarie 2025, Peiu a subliniat faptul că sistemul de garanție-returnare SGR (Sistemul Garanție Returnare) este o metodă prin care cetățenii români sunt obligați să plătească o taxă de 50 de bani pentru fiecare ambalaj de băuturi, fără a beneficia de un sistem eficient de recuperare a acestor taxe.

Contextul sistemului RetuRO

Peiu a explicat că RetuRO este o companie privată înființată de asociațiile producătorilor de băuturi și comercianților, cu scopul de a gestiona sistemul de garanție-returnare din România. Totodată, senatorul a acuzat că statul român a intervenit ilegal, oferind companiei RetuRO dreptul de a gestiona toate deșeurile de ambalaje din țară printr-o hotărâre de guvern, fără o bază legală solidă pentru a crea un astfel de monopol.

Critica mecanismului RetuRO

Sistemul impune consumatorilor să plătească o sumă în plus la achiziția fiecărei sticle sau doze, cu promisiunea restituirii acestei sume la returnarea ambalajului. Cu toate acestea, Peiu a subliniat că consumatorii români reușesc să recupereze doar 55% din sumele plătite, din cauza insuficienței și defectelor aparatelor de retur amplasate în magazine. Acest lucru face ca impactul pozitiv asupra mediului să fie minim, iar surplusul financiar acumulat de compania privată să atingă miliarde de lei.

Apel la boicot și răspundere

Senatorul AUR a făcut apel la consumatori să boicoteze firmele care au crescut prețurile produselor, având în vedere că sticla de apă a devenit cu 30-40% mai scumpă. El a subliniat responsabilitatea morală a mai multor oficiali, inclusiv a ministrului mediului Mircea Fechet și a premierilor Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, în complicitatea la această situație.

Pe final, Peiu a comparat problema RetuRO cu cazul Nordis, afirmând că acesta din urmă este un „fâs” în comparație cu gravitatea situației create de sistemul de garanție-returnare, și a subliniat importanța ca DNA să investigateze aceste aspecte.

Aceste declarații evidențiază preocupările legate de integritatea și eficiența sistemelor de gestionare a deșeurilor și impactul direct asupra consumatorilor din România. (Irinel I.).

O nouă direcție pentru cultura română

Conform unui articol publicat de Cotidianul Național, semnat de jurnalista Claudia Marcu, Ministerul Culturii, condus de Natalia Intotero, își propune să aducă bani la buget prin închirierea unei părți din Biblioteca Națională a României pentru deschiderea unui restaurant. Această decizie vine în contextul măsurilor de austeritate anunțate de Guvern și stârnește deja controverse.

Transformarea unei Instituții de Patrimoniu

Propunerea de a închiria un spațiu de peste 810 mp din cea mai importantă instituție culturală a României pentru a deschide un restaurant și o terasă este întâmpinată cu scepticism. Criticii subliniază că, în loc să fie un sanctuar al cunoașterii, biblioteca se transformă într-un loc de consum alimentar, pe principiul că dacă vest-europenii au convertit bisericile în cârciumi, și cultura română ar putea urma aceleași practici.

Răspunsul Ministerului Culturii

Ministerul Culturii justifică această inițiativă prin argumentul că va oferi servicii de alimentație publică atât pentru personalul bibliotecii, cât și pentru vizitatori. În expunerea de motive a proiectului de hotărâre, se specifică faptul că Biblioteca Națională, finanțată din venituri proprii și subvenții, are dreptul să rețină o cotă-parte de 50% din veniturile încasate prin închirierea acestor spații.

Detalii despre inchiriere

Proiectul prevede închirierea unor spații care includ un restaurant de 401,47 mp și o terasă de 409,76 mp, cu o valoare minimă de închiriere stabilită la 45.700 lei/lună. Licitația pentru aceste spații se va desfășura conform legii, pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire.

Venituri estimative pentru buget

Din veniturile încasate, Biblioteca Națională va reține 50%, iar restul va fi alocat bugetului de stat. Estimările arată că instituția ar putea genera venituri de 251.350 lei în 2025, cu o creștere graduală în anii următori.

Concluzie: O decizie controversată

Deschiderea unui restaurant în cadrul Bibliotecii Naționale a României pune în discuție prioritățile culturale ale țării și modalitățile de valorificare a patrimoniului național. Este o inițiativă care va necesita o analiză atentă și o dezbatere publică, având în vedere impactul asupra imaginii instituției și asupra sectorului cultural în general.

Anunțul Consiliului Superior al Magistraturii

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis o veste proastă pentru un judecător, conform publicației Lumea Justiției, stabilind că calitatea de tutore de practică, alta decât cea din învățământul superior, este incompatibilă cu funcția de magistrat.

Decizia comisiei CSM

Comisia nr. 1 a CSM, responsabilă pentru legislație și cooperare interinstituțională, a luat această hotărâre în cadrul ședinței din 11 februarie 2025, în urma solicitării unui judecător cunoscut sub inițialele „G.I.”. Sursele citate de Lumea Justiției confirmă că se referă la magistratul Ion Goloiu, președintele Tribunalului Dâmbovița.

Motivația deciziei

În nota de sedință, Comisia a adoptat punctul de vedere al Direcției Legislatie, Documentare și Contencios (DLDC), stabilind că implicarea unui magistrat, care nu deține calitatea de cadru didactic în învățământul superior, ca tutore de practică într-un program de formare profesională pentru studenți, constituie exercitarea unei funcții incompatibile cu statutul de judecător, conform dispozițiilor articolului 227 alineatul (1) din Legea nr. 303/2022.

Citația legală

Articolul 227 alineatul (1) din Legea 303/2022 stipulează: „Funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent și personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, așa cum sunt definite de legislația în vigoare, și a funcțiilor didactice de la Institutul Național al Magistraturii și Școala Națională de Grefieri.”

Răspunsul CSM

Comisia a decis să transmită un răspuns formal judecătorului G.I., clarificând incompatibilitatea menționată.

Această decizie subliniază importanța respectării legislației în vigoare și a normelor de etică profesională care reglementează activitatea magistratului, asigurând astfel integritatea sistemului judiciar. (Irinel I.).