Exclusiv
Corupția și favoritismul din MEAT: Dezvăluiri socante
Revenim cu noi dezvaluiri despre concursurilor disimulate din MEAT (aici), (aici), etc
Avand in vedere articolele anterioare publicate in ziarul nostru Incisiv de Prahova se impune interventia urgenta a DNA pentru verificarea legalitatii si sanctionarea coruptiei in organizarea si sustinerea concursurilor din anii 2023 si 2024 pentru selectia membrilor in Consiliile de Administratie ale companiilor si societatilor nationale aflate in subordinea Ministerul Economiei, Antreprenoriatului si Turismului – MEAT, respectiv a acelor concursuri de accedere pe poziții de funcționari publici in angajatilor din structura organizatorica a MEAT.
O rețea de corupție și favoritism
Astfel investigatiile jurnalistice ale ziarului nostru aduc in prim-plan o retea bine organizata de coruptie si favoritisme care controleaza MEAT, retea aflata sub coordonarea directa a lui Razvan Marian Pircalabescu, directorului de cabinet al ministrului economiei Stefan Radu Oprea, si cu sprijinul tacit al acestuia sunt materializate aceste practici ilegale ce pun in pericol functionarea institutiei si afecteaza grav transparenta administrativa.
Aroganța și abuzurile lui Pîrcălăbescu
Descris de colegii sai drept o persoana caracterizata printr-o aroganta si dorinta de parvenitism greu de egalat, Razvan Marian Pircalabescu (CV) (Facebook) (Linkedin) a reusit, potrivit unor surse din interiorul ministerului, sa puna monopol pe numirile in consiliile de administratie ale societatilor de stat din subordinea MEAT. Aceste numiri ar fi fost facilitate prin organizarea de concursuri trucate, transformand procesul într-o formalitate care mascheaza favoritismele si influentele politice, dupa cum deja am aratat in anchetele jurnalistice anterioare.
Un climat de teroare și intimidare
Uzand de pozitia sa de Director de Cabinet, Pircalabescu a instaurat un climat de teroare in MEAT, influentand deciziile critice si neutralizand orice tentativa de opozitie din partea functionarilor publici. Criticii sai subliniaza ca politica interna de integritate nu are nicio valoare juridica fiind ignorata de decidenti ministeriali, astfel ca pe langa abuzurile de putere, acesta se distinge printr-o lipsa evidenta de competente, alimentand nemultumirile si tensiunile din randul angajatilor profesionisti ai ministerului.
Aceste acuzatii tacite si raspandite prin cotloanele ministerului contureaza o imagine sumbra a modului in care influenta politica si interesele personale pot submina principiile meritocratiei si integritatii in institutiile relevante ale statului.
In acest context au aparut dezvaluiri cu privire la practicile cotidiene de intimidare si coercitie orchestrate de Pircalabescu, sens in care surse din anturajul acestuia comenteaza ca sus numitul cu acordul tacit al ministrului a creat un climat de frica si supunere fortata prin determinarea angajatilor sa accepte tacerea, pentru a nu fi supusi unor actiuni punitive, chiar si in fata unor nereguli grave privind administrarea patrimoniului public.
Conform informatiilor primite functionarii care nu mai suporta atmosfera toxica si doresc sa plece catre alte institutii prin transfer sunt adesea batjocoriti in mod deschis de Pircalabescu Marian, care pe acest fond ar manifesta o „placere macabra” in ai umili pe cei in cauza, de regula fara afiliere politica sau cu dificultati financiare, fie direct, fie prin remarci ironice. Printre afirmatiile sale preferate s-ar număra ideea ca el „nu muncește pentru bani, ci pentru tara” si ca toti angajatii ar trebui sa adopte aceeasi filozofie, o pozitie perceputa de multi drept o insulta în contextul unor salarii medii de aproximativ 5.000 de lei pentru majoritatea personalului MEAT.
In contrast izbitor, Razvan Pircalabescu beneficiaza de venituri financiare cumulate care depasesc 20.000 de lei lunar, din salariu si indemnizatii primite din consiliile de admnistratie din care face parte, alimentand perceptia despre lacomia si ipocrizia sa, astfel incat aceasta discrepanta financiara, corelata cu comportamentul sau abuziv, amplifica nemultumirile si frustrarea in randul colegilor sai.
Aceste vorbe de duh ce vibreaza pe culoarele MEAT subliniaza in fapt o problema sistemica existenta si perpetuata in minister, unde intimidarea si lipsa de responsabilitate par sa fi devenit norme, iar vocile care incearca sa denunte aceste practici sunt reduse la tacere.
Razvan Pircalabescu continua sa ridice semne de intrebare cu privire la integritatea si legalitatea activitatii sale, cu atat mai mult cu cat ar fi trebuit sa aiba raportul de serviciu suspendat de peste doi ani, acesta figureaza in continuare la Departamentul de Comert Exterior[1], cu adresa de e-mail oficiala activa (razvan.pircalabescu@dce.gov.ro).
Aceasta situatie ridica o intrebare esentiala: cum poate domnul Pircalabescu sa utilizeze adresa de e-mail a Departamentului de Comert Exterior dacă si-a suspendat raportul de serviciu, situatie ce poate ridica aspecte de utilizare fara drept a unor adrese de contact oficiale guvertamentale?
Desi Liviu Dragnea a fost condamnat pentru infractiuni similare, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului si Turismului (MEAT), sub conducerea lui Stefan Radu Oprea, pare sa fi dus la rang de arta sistemul de angajari ilegale si numiri controversate in consiliile de administratie. In ciuda interdictiilor stricte impuse de OUG 115/2023, care ingheata angajarile in institutiile de stat si din dispozitiile lui Razvan Marian Pircalabescu, Directorul de Cabinet al ministrului, aceste practici au continuat nestingherit.
Ca atare pana la finele anului 2024, inainte de schimbarea guvernului, se comenteaza prin minister ca Mioara Vaduva, directoarea Directiei Resurse Umane, a fost instruita sa demareze concursuri pentru ocuparea mai multor posturi publice,
sub semnatura ministrului Radu Oprea si coordonarea directă a lui Pîrcălăbescu, sens in care mai multe persoane au fost incadrate prin transferuri pe functii de personal contractual si, ulterior, au sustinut examene trucate pentru a obtine statutul de functionar public.
Discrepanțe financiare și consecințe asupra integrității
Printre numirile controversate se mai numara si membrii comisiilor de selectie a reperezentantilor ministerului in consiliile de administratie, care cu totul intamplator l-au desemnat castigator si pe Razvan Pircalabescu pentru pozitii importante membru, garantandu-i un mandat de patru ani, in societati din industria de aparare si nu numai.
Astfel, cel anterior nominalizat[2] conform declaratiei de avere semnata acum cateva luni si publicata pe site-ul MEAT, constatam ca este: presedinte CA la SN Plafar SA – Bucuresti, menbru CA la SC Carfil SA – Brasov, filiala a CN Romarm SA, suprageghetor la SC ARTROM ASSETS srl, administrator special la SC IOR SA, consilier la ARICE, organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului si coordonarea Prim ministrului si consilier la Senatul Romaniei[3].
Razvan Marian Pircalabescu, directorul de cabinet al ministrului Stefan Radu Oprea, a extins influenta sa in MEAT prin cooptarea fratelui sau, Cosmin Ilie Pircalabescu, persoana promovata rapid in functii bine remunerate inclusiv din fonduri PNRR, culminand recent cu castigarea unui concurs disimulat, pentru numirea sa ca reprezentant al Ministerului Economiei la Misiunea Permanenta a Romaniei de la Geneva. Mai mult Cosmin Ilie Pircalabescu, este cunoscut pentru pasiunea sa pentru jocuri de noroc și criptomonede, activitati care i-au generat venituri de peste 20.000 de lei anul trecut.
Aceasta situatie reflecta un model de operare care pare sa favorizeze membrii retelei, oferindu-le acces la functii si beneficii financiare consistente, fara a tine cont de meritocratie sau competenta, respectiv transparenta.
La nivelul Ministerul Economiei, Antreprenoriatului si Turismului – MEAT, numirile in consiliile de administratie ale societatilor/companiilor nationale sunt aprobate sub semnatura ministrului Radu Oprea, dar la propunerea lui Constantin Alexie-Cotan Bodolan, imputernicit la conducerea Directiei Administrarea Participatiilor Statului (DAPS), persoana care cu totul intamplator si aprobarea ministrului a fost numit presedinte al Consiliului de Administratie al CN ROMARM SA. In plus, Cotan Bodolan[4] beneficiaza de remuneratie PNRR si detine mai multe pozitii importante, fiind membru al Consiliilor de Administratie ale SC METROM S.A[5]. și SC UA.MORENI[6].
Interesant este ca in data 20.12.2024 domnul Cotan Bodolan va participa la un concurs pentru ocuparea functiei de director la DAPS, pozite care spun gurile rele ca ii vine bine ca o manusa…
Pentru a crea iluzia unui proces de selecție transparent, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului si Turismului a angajat doua firme pentru recrutarea candidatilor: Pluri Consultants Romania SRL, o companie cu cinci angajati si o cifra de afaceri anuala aproape de un milion de lei, care va încasa 153.318 lei plus TVA din contractul cu MEAT, si Fox Management Consultants SRL, o firmă de mici dimensiuni, operand dintr-o garsoniera, cu un singur angajat, dar cu numeroase contracte cu statul pentru astfel de servicii[7].
Din mediul celor doua companii selectate a transpirat in spatiul public ca toate concursurile sunt, de fapt, o sceneta bine regizata si, deciziile legate de castigatori au fost dictate inca din faza initiala de selectie, de catre Constantin Alexie-Cotan Bodolan si Razvan Marian Pircalabescu.
Concursuri aranjate și manipularea procesului de selecție
Dupa finalizarea selectiei pentru consiliile de administratie, la ordinele lui Pircalabescu, doamna Mioara Vaduva, directoarea Directiei Resurse Umane din MEAT, a scos mai multe posturi de director la concurs, printre acestea, se afla si cel pentru Constantin Alexie Cotan Bodolan, cel de sef serviciu pentru Adriana Florina Stan, si cel de consilier debutant pentru fiica doamnei Stan, aspecte sesizate in articolele jurnalistice anterioare.
Mai mult, surse din Directia Resurse Umane a MEAT au dezvaluit catre terte persoane, ca functionarii publici implicati in reteaua de influenta coordonata de Razvan Pircalabescu si Alexie Cotan Bodolan vor fi definitivate pe functii pana la sfarsitul anului 2024, pentru ca noua putere executiva sa nu ii mai poata schimba de pe functiile ocupate asigurandu-se astfel pastrarea privilegiilor pentru urmatorii patru ani pana in anul 2028.
Acest proces se desfasoara prin concursuri „aranjate”, deja publicate pe site-ul MEAT, pentru care candidatii, spun tot gurile rele, au primit subiectele in avans.
De exemplu in cazul lui Cotan Bodolan practica utilizata de cei interesati implica, in fapt si nu de drept, organizarea concursului intr-o directie periferica din MEAT[8], cum ar fi concursul din data de 20.12.2024, Direcția Generala Turism, unde sunt doar trei candidati înscrisi, pentru a simula un concurs real si a nu atrage atentia DNA asupra concursului in cauza. Ce este interesant este ca dupa ce va castiga concursul de pe 20.12.2024, Bodolan urmeaza sa fie mutat cu functia consolidata pe o functie similara la Directia Administrarea Participatiilor Statului – DAPS, pentru a-si servi stapanii care i-au dat subiectele si functia pe tava, dupa cum se mustaceste pe alocuri in minister.
Lipsa unor procedurilor clare si a criteriilor de competenta in procesul de numire a membrilor consiliilor de administratie a permis un control total al deciziilor de catre Bodolan, care executa ordinele lui Pircalabescu. In același timp, ministrul Radu Oprea aproba fara a solicita evaluari concrete si detaliate, consolidand un sistem bazat pe recompensarea loialitatii si relatiilor personale. Bazinul de selecție al membrilor este limitat la cativa apropiati si de incredere din conducerea ministerului, excluderea unor candidati competenti fiind o practica frecventa.
In concluzie atragem atentia celor in drept a se sesiza despre aspectele mentionate ca la nivelul Ministerul Economiei, Antreprenoriatului si Turismului sunt situatii de angajari ilegale si numiri arbitrare in consiliile de administratie, situatie care ridica semne de intrebare privind integritatea proceselor administrative ce pot afecta in mod direct si activitatea din domeniul industriei de aparare a tarii.
Aceste numiri nu doar ca pun in lumina abuzurile de putere, dar afecteaza grav functionarea industriei de aparare, unde lipsa pregatirii de specialitate a membrilor consiliilor de administratie poate avea consecinte directe asupra securitatii nationale.
Apel la acțiune din partea autorităților
În concluzie, atragem atenția celor în drept să se sesizeze despre aceste aspecte grave legate de angajările ilegale și numirile arbitrare în consiliile de administrație. Solicităm Corpului de Control al Primului Ministru, Agenției Naționale de Integritate (ANI), DNA și altor organe de stat să analizeze cu celeritate legalitatea numirilor și posibilele conflicte de interese, pentru a restabili încrederea cetățenilor în instituțiile statului și a sancționa practicile care subminează transparența și legalitatea în administrația publică.
Vom reveni. (Cristina T.).
[1] https://arice.gov.ro/1/wp-content/uploads/2023/09/Pircalabescu-Razvan-incetare-ARICE-anonim.pdf
[2] https://www.fanatik.ro/neveste-de-politicieni-si-copii-de-baroni-locali-cine-sunt-oamenii-din-noua-agentie-pentru-investitii-si-comert-exterior-20502629
[3] https://economie.gov.ro/wp-content/uploads/2024/08/DA-Pircalabescu-D.-Razvan-Marian-anual-pana-la-15-iunie.pdf
[4] https://economie.gov.ro/alexie-cotan-bodolan-c-constantin/
[5] http://metrom.ro/wp-content/uploads/2024/09/CV-Alexie-Cotan.pdf
[6] http://uamoreni.ro.c50.previewmysite.eu/wp-content/uploads/2024/04/Declaratie-avere-si-interese-ALEXIE-COTAN-BODOLAN-C.-CONSTANTIN.pdf
[7] https://www.catavencii.ro/transparenta-n-aparenta-ministerul-economiei-face-head-hunting-de-membri-in-ca-uri/
[8] https://economie.gov.ro/nunt-concurs-de-promovare-organizat-in-data-de-20-12-2024-proba-scrisa-in-vederea-ocuparii-functiei-publice-de-conducere-vacanta-de-director-general-grad-ii-la-directia-generala-turism/
Exclusiv
Concursul de la Dinamo, făcut praf: tragere la sorți cu grile la vedere și comisie pe ‘românește’
Ofițer principal I la Resurse Umane sau ofițer principal I la „Bătaie de Joc”?
Sindicatul Sidepol dezvăluie o posibilă fraudă de manual la TCO Dinamo, sub umbrela oficială a Ministerului Afacerilor Interne – Clubul Sportiv Dinamo. Pe 28.05.2026, instituția postează frumos, ca la carte, anunțul de concurs pentru un post de ofițer principal I la Serviciul Resurse Umane. Test scris, serios, programat pe 29.08.2026, ora 12:00 fix.
Peste 240 de candidați se înscriu, peste 90 sunt validați. Armata de aspiranți la carieră corectă în sistem se prezintă disciplinat, cu speranțe, pixuri și emoții.
Doar că, în loc de concurs, îi aștepta o demonstrație practică de „așa nu”, marca Dinamo.
Anunțul zice corpul P, realitatea zice corpul E: concurs sau vânătoare de săli?
În informarea oficială, locul de desfășurare a examenului este clar: corpul P al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – Facultatea de Management și Dezvoltare Rurală București. Frumos, academic.
În fapt, concursul se desfășoară într-o sală din corpul E.
Noroc că inteligența candidaților nu stă în litera de pe clădire, altfel se termina concursul la poartă.
Desigur, până aici „nimic grav”, doar încă o nepotrivire între ce scrie pe hârtie și ce se întâmplă în teren. România, ediția 2026.
Candidații la 11:45 în bănci, comisia la 14:30 în plimbare
Conform instrucțiunilor, candidații se prezintă, ca oamenii serioși, în săli la data de 29.08.2026, cel târziu la ora 11:45. Doar că, surpriză: comisia de concurs consideră că timpul curge altfel pentru ea. Membrii comisiei își fac apariția abia în jurul orei 14:30.
Explicația? Cu o seninătate demnă de stand-up:
s-ar fi reunit de la ora 06:00 dimineața pentru a elabora subiectele de concurs și… „s-a întârziat puțin”.
„Puțin” înseamnă aproape 3 ore peste programul anunțat, dar ce mai contează un detaliu, când candidații stau cuminți și tac…
Și totuși, aceste subiecte trebuiau pregătite în așa fel încât comisia să respecte propriul calendar. Dar când tu ești organizator, îți permiți luxul să fii și cauza și scuza.
Tragere la sorți „live”: candidat extras, plic desigilat, dar subiectele… lipsă
După scuzele de rigoare, un membru al comisiei anunță candidații că au fost întocmite două variante de subiecte. Democratic, nu? Un candidat trebuie să extragă una dintre variante, prin tragere la sorți.
Un candidat se oferă, comisia așază pe o masă plicurile cu variantele de teste, omul extrage un plic, se îndreaptă spre camera de monitorizare audio/video și arată clar: a fost extrasă VARIANTA II. Desigilează plicul, ca la carte.
Doar că… surpriză tehnică: operatorul camerei observă că plicul nu conține deloc varianta 2 de test. Conține, în schimb, grila de corectare a variantei nr. 2.
Altfel spus: grila de răspuns, înaintea subiectelor. „Mic” detaliu, dar complet interzis.
Comisia, în loc să repare gafă, o consfințește: „Dacă tot am desigilat grila, rămânem la varianta II”
Într-o lume normală, președintele comisiei și membrii ar fi reluat procedura de alegere a variantei de test, în condiții de legalitate, corectitudine și transparență.
În lumea TCO Dinamo, însă, se decide, de la sine putere, că testul scris va fi cel de la varianta II, cu argumentul antologic:
„Dacă tot a fost desigilat plicul cu grila de corectare pentru varianta 2, atunci va rămâne testul cu varianta II”.
Adică:
– s-a extras grila,
– nu s-au respectat regulile,
– dar nu-i nimic, „mergem așa”.
OMAI 140/2016? Un amănunt enervant pentru o comisie grăbită
Comisia pare să uite cu grație că există OMAI 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile de poliție ale Ministerului Afacerilor Interne – Anexa 3.
Articolul 361 spune clar:
„Art. 361 – (1) Varianta de subiecte care urmează să fie administrată se alege, prin tragere la sorţi, de unul dintre candidaţi sau, după caz, în situaţia în care comisia centrală de concurs a elaborat mai multe variante, de unul dintre reprezentanţii Corpului Naţional al Poliţiştilor sau ai organizaţiilor sindicale reprezentative, desemnaţi pentru a participa în calitate de observatori la această activitate. Aceasta se semnează de către preşedintele comisiei de concurs şi de către persoana care a efectuat extragerea.”
Cu alte cuvinte: se alege VARIANTA DE SUBIECTE, nu grila de corectare. Se respectă procedura. Se semnează. Se păstrează aparența de concurs cinstit, măcar.
Aici, în schimb, s-a „ales” grila, s-a sărit peste logica legii, iar procedura obligatorie a fost înlocuită cu o decizie unilaterală a comisiei, în văzul tuturor.
„Întâmplare nefericită” sau scenariu bine regizat? Candidații nu mai cred în coincidențe
Prin această mișcare, comisia de concurs a reușit performanța să lase impresia că incidentul nu este o simplă întâmplare izolată, ci ceva mult mai apropiat de o manevră premeditată.
Candidații au fost privați, de facto, de dreptul lor de a participa la o alegere reală a variantei de subiecte, așa cum prevede cadrul legal. Extragerea a devenit un spectacol de fațadă, în care plicul „norocos” conține nu subiectele, ci cheia lor.
Chiar și dacă, în cel mai indulgent scenariu, ar fi fost vorba de o eroare materială sau accidentală produsă anterior începerii probei, aceasta nu poate justifica înlocuirea unei proceduri obligatorii prevăzute de normele în vigoare cu decizia arbitrară a comisiei.
Incident „evaporat” din procesul verbal și confidențialitate făcută zob
Mai grav, se pare că acest incident nici măcar nu ar fi fost consemnat în procesul verbal întocmit de comisie. Adică, s-a întâmplat, au văzut oameni, a observat operatorul video, dar pe hârtie… liniște totală.
În plus, nicio persoană nu are voie să aibă acces la grila de răspuns înainte de finalizarea testului scris. Confidențialitatea este un principiu de bază, nu o opțiune.
Ori aici, grila de corectare a variantei II a fost desigilată în fața camerei, înainte de administrarea subiectelor, ceea ce face ca „principiul confidențialității” să devină o glumă amară.
În aceste condiții, noțiuni precum „egalitate de șanse” și „tratament echitabil” rămân doar sintagme frumoase în documente oficiale.
Sindicatul Sidepol cere MAI să se trezească: verificați camerele, documentele și anulați mascarada dacă e cazul
Pentru toate aceste motive, dar și pentru multe suspiciuni care decurg logic din ele, organizația sindicală Sidepol solicită conducerii Ministerului Afacerilor Interne să intervină de urgență.
Ce cere Sidepol, concret:
- verificarea imaginilor de pe camerele de monitorizare;
- analizarea documentelor întocmite de comisia de concurs;
- identificarea eventualelor vicii de procedură care țin de încălcarea regulilor de organizare a concursului;
- iar dacă se confirmă aceste nereguli, anularea concursului.
Aceste verificări trebuie făcute cu celeritate, înainte de afișarea rezultatelor finale, nu după ce totul este „consfințit” pe hârtie și încarcerat în birocrație.
Legalitate, imparțialitate, transparență, egalitate de tratament – principii de afiș sau reguli reale?
Sindicatul Sidepol amintește că tot acest demers nu este o simplă formalitate sindicală, ci o încercare de a reaminti MAI-ului propriile principii:
- legalitate,
- imparțialitate,
- transparență,
- egalitate de tratament între candidați.
Întrebarea care rămâne:
La TCO Dinamo, a fost organizat un concurs pentru un post sau un exercițiu de creativitate în ocolirea regulilor?
Răspunsul, dacă MAI îndrăznește să îl caute în camerele video și în documentele reale, nu doar în hârtiile cosmetizate, s-ar putea să doară mai tare decât orice pamflet. (Cerasela N.).
Exclusiv
Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
23 de ani de sistem vs. 22 de ani de Famiglie: Burcu explodează public
Când șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor îți descrie, în clar, pe Facebook, ceea ce un ziar de investigații tot scrie de ani de zile, nu mai vorbim de simple suspiciuni. Vorbim de confirmare oficială, din vârful sistemului.
Geo Bogdan Burcu, directorul general al ANP, a ieșit public și a spus, negru pe alb, exact ceea ce Incisiv de Prahova a tot documentat: din 2004, o “famiglie” a pus stăpânire pe sistemul penitenciar, printr-un sindicat transformat în clan de influență. Adică Famiglia Teoroc.
“Este suficient! E momentul să predea ștafeta”, scrie Burcu. Nu noi, nu “răuvoitorii”, nu “dușmanii sindicatelor”, ci chiar omul care stă în fruntea Administrației Naționale a Penitenciarelor.
“Famiglia” sindicală: 22 de ani de cotizații și presiune
Burcu nu vorbește din auzite. O spune clar: din 2004 până în 2022 are 18 ani de cotizație la sindicatul condus de Teoroc. Adică ani buni în care a văzut pe dinăuntru cum se lucrează cu:
- cotizații,
- influențe,
- jocuri subterane,
- “grijă” față de cine trebuie și presiune față de cine nu trebuie.
“Din 2004, în 2022, sunt 18 ani de cotizație care îmi dau dreptul să îmi dau cu părerea. Și îmi dau!”, scrie șeful ANP.
Nu e simplu membru de rând, nu e un “nemulțumit anonim”. Este exact profilul ideal al martorului din interior: a fost acolo, a plătit, a văzut, a tăcut cât a tăcut, iar acum spune că AJUNGE.
Aceeași Famiglie Teoroc pe care Incisiv de Prahova a arătat-o, în detaliu, ca fiind:
- scut de protecție pentru șefi compromiși,
- mecanism de control asupra “ălora mici”,
- mașină de influențat cariere, mutări, evaluări, încadrări.
Amenințări, jocuri subterane, Recorder la pachet: arsenalul Famigliei
Nu doar că directorul general al ANP confirmă existența unei “famiglii” sindicale care sufocă sistemul de 22 de ani, dar descrie și metodele acesteia.
Geo Bogdan Burcu scrie deschis că a fost:
- “amenințat constant cu demiterea”,
- vizat de “jocuri subterane”,
- ținta “influențelor la nivel de MJ sau alte instituții”,
- pus pe lista “armei media”, cu nume propriu: “cu Recorder… șamd.”
Adică exact rețeta clasică a unei structuri care nu mai are nicio legătură cu sindicalismul autentic și totul cu:
- presiunea,
- șantajul moral și de imagine,
- tentația de a înlătura pe oricine nu se supune.
Ceea ce Incisiv de Prahova scrie de ani de zile – că sindicatul condus de Teoroc a devenit instrument de presiune, nu de protecție – este acum confirmat public de șeful ANP.
“Famiglia” ostilă sistemului, nu abuzurilor: pe cine deranjează, de fapt, Teoroc?
Geo Bogdan Burcu spune un lucru esențial: nu a căutat niciodată să se poziționeze de o parte sau alta a unei baricade sindicale. 23 de ani în sistem, din care 22 “trăiți” sub umbra Famigliei Teoroc, fără să se facă “lider de tabără”.
Și totuși, scrie clar că această “famiglie” manifestă o ostilitate constantă față de el.
De ce?
Nu pentru că ar încălca drepturi ale polițiștilor de penitenciare.
Nu pentru că ar tăia sporuri sau salarii.
Ci pentru că nu mai acceptă jocurile lor de culise.
Ostilitatea Famigliei nu se îndreaptă împotriva abuzurilor din sistem, ci împotriva oricui nu se înclină în fața:
- “influențelor”,
- rețelei de protejați,
- intereselor de clan sindical și familial.
Fix ceea ce articolul inițial despre “peștii mari” și “ăia mici” arăta la Penitenciarul Giurgiu se vede acum la scară națională: aceeași rețea, aceeași mentalitate, aceeași Famiglie.
“Nu am agendă ascunsă” vs. sindicatul cu agendă de clan
Directorul general al ANP afirmă, răspicat:
- “Nu am agenda ascunsă”,
- “Caut să nu precupetesc niciun efort pentru a asigura sustenabilitatea sistemului penitenciar și pentru a asigura bunăstarea colegilor mei.”
Din contrast, se vede, ca în oglindă murdară, ce fel de “agendă” are sindicatul condus de Teoroc:
- jocuri subterane,
- amenințări cu demiteri,
- presiune prin influențe externe (Ministerul Justiției, alte instituții),
- folosirea presei “prietene” ca bâtă, nu ca instrument de transparență.
În timp ce Burcu vorbește despre sprijinul majorității colegilor și despre disponibilitatea de a pleca “mâine” dacă există o variantă mai bună, Famiglia Teoroc se agață de butoane, de telefoane la minister, de Recorder și de tot ce mai poate fi folosit pentru a menține monopolul.
“E vremea schimbării!” – lovitura pe care Famiglia nu o mai poate ignora
“E vremea schimbării! Voi milita activ pentru ea!” – acest pasaj din mesajul directorului ANP nu este doar o opinie personală. Este anunțul unei rupturi istorice.
Pentru prima dată, la acest nivel, un director general:
- identifică explicit o “famiglie” care a pus stăpânire pe sistem,
- indică perioada clară: din 2004 până azi,
- spune apăsat: “Ajunge! Este suficient! E momentul să predea ștafeta.”
Nu mai vorbim despre simple dispute sindicale, ci despre recunoașterea oficială că:
- un sindicat nu mai reprezintă de mult “pe ăia mici”,
- ci funcționează ca o umbrelă de putere pentru “peștii mari”,
- iar această umbrelă trebuie retrasă.
Tot ce a scos la iveală Incisiv de Prahova – amante, rude, prieteni de pahar ajunși în funcții “călduțe”, presiune pe simpli agenți, șefi dubioși apărați de “scuturi sindicale” – este validat și întărit de această poziție publică.
Cotizații, frică și obediență: combustibilul celor 22 de ani de monopol
Burcu amintește cei 18 ani de cotizație la sindicatul Famigliei. Nu e doar un calcul contabil, este radiografia unui sistem:
- ani de bani încasați de sindicat,
- ani de loialități cumpărate sau forțate,
- ani în care oamenii au rămas “de formă” în sindicat, nu din convingere, ci de frică.
Așa cum am arătat deja în cazul Penitenciarului Giurgiu, acolo unde faptul că un lider de sindicat lucrează la Resurse Umane și are și funcție de conducere în unitate creează o presiune difuză dar reală:
- “mai bine să fiu cu ăia care îmi pot decide cariera”,
- “mai bine să nu supăr Famiglia”,
- “mai bine cotizez, decât să risc.”
Aceeași rețea de frică și obediență descrisă local se regăsește acum confirmată la nivel național.
Sindicat sau cartel? Întrebarea la care răspunde chiar DG-ul ANP
Când directorul general al ANP vorbește despre:
- amenințări cu demiterea,
- jocuri subterane,
- influențe la nivel de Minister,
- “famiglie” care a pus stăpânire pe sistem,
nu mai poți vorbi rezonabil despre “sindicat”.
Sindi-cat, poate. Clan, mai degrabă. Cartel de influență, foarte probabil.
Sindicatul ar trebui să fie:
- scut pentru drepturile polițiștilor de penitenciare,
- voce pentru “ăia mici”,
- contrapondere la abuzurile administrației.
În schimb, ceea ce descriu:
- articolul nostru inițial despre Giurgiu,
- sursele din teren,
- și acum chiar directorul general al ANP,
este un sindicat transformat în:
- scut pentru un cerc restrâns de “pești mari”,
- instrument de presiune asupra celor incomozi,
- unealtă de reglare de conturi în interiorul sistemului.
“Când majoritatea va vrea altceva, mă dau singur la o parte” – lecție pentru cei lipiți de scaun
Geo Bogdan Burcu mai dă o lecție simplă, dar devastatoare pentru cei care nu se mai pot imagina fără funcții:
- “Nu țin și nu voi ține niciodată de poziție, indiferent de ce zic unii sau alții.”
- “Nu insist să rămân DG în niciun fel.”
- “Dacă există o variantă mai bună, mâine mă voi așeza în spatele ei.”
Contrapunct: Famiglia Teoroc, lipită de butoane de 22 de ani, nu pleacă, nu lasă, nu cedează, nu predă ștafeta, ci doar:
- schimbă partenerii,
- înnoiește listele de protejați,
- își reactivează presiunile și influențele.
Cine pare mai sindicalist autentic și cine pare baron al sistemului?
Răspunsul l-a dat, involuntar sau nu, chiar directorul general al ANP, în postarea sa.
Concluzie: nu mai este doar dezvăluirea presei – este act de acuzare din vârful sistemului
Incisiv de Prahova a scris, a documentat, a numit, a arătat.
Famiglia Teoroc a strâns la piept eticheta de “sindicat reprezentativ”, în timp ce:
- “ăia mici” erau buni doar pentru cotizații,
- șefii cu probleme erau protejați,
- carierele se făceau și desfăceau pe bază de relații, nu de merit.
Acum, însă, ceea ce până ieri putea fi catalogat, cu tupeu, drept “atac de presă” devine cu totul altceva: este confirmat explicit de șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Când directorul general al ANP spune că:
- din 2004 o “famiglie” a pus stăpânire pe sistem,
- că a fost amenințat constant de același nucleu,
- că e “vremea schimbării” și că “ajunge”,
nu mai vorbim doar de suspiciuni.
Vorbim de un act de acuzare din interior, la cel mai înalt nivel.
Famiglia Teoroc poate continua să mimeze sindicalismul și să-și plimbe lozincile cu “În primul rând, oamenii!”.
Realitatea – confirmată acum și de DG ANP, și de investigațiile Incisiv de Prahova – e mult mai simplă:
În primul rând, funcțiile.
În primul rând, influența.
În primul rând, Famiglia.
Restul? “Ăia mici”, buni doar la cotizații, figuranți în decorul unei puteri sindicale care, după 22 de ani, a primit în sfârșit verdictul din interior: AJUNGE. (Cristina T.).
Exclusiv
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
SUBCOMISAR FĂRĂ RCA, DAR CU TUPEU – Episod din serialul „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”
Când șeful de poliție e șoferul perfect… de dosar penal
În serialul nostru despre IPJ Prahova – devenit între timp „Grădinița de Cadre” și „Inspectoratul de Protecție al Jmecherului” – credeam că le-am văzut pe toate:
- CAR transformat în „Academie de Cămătărie”;
- prădători sexuali în uniformă spălați la imagine;
- SIPI-iști beți cu legitimația în dinți;
- HR condus de secretare și amante reciclatoare de cariere.
Și totuși, nu. Vine Episodul Joița. Subcomisarul Joița Alexandru, șeful Poliției Plopeni, fost rutierist și fost „sclav de serviciu” la BDNE, a decis să demonstreze, practic, cum arată manualul complet de „AȘA NU” în materie de aplicare a legii rutiere.
Pentru cine nu crede că „Grădinița de Cadre” există, cazul ăsta e proba!
Șeful rutierist care descoperă RCA-ul abia în dosar penal
Locul acțiunii: comuna Păulești. Timpul: recent, noaptea.
Distribuția:
- la volan: soția;
- pe scaunul din dreapta: subcomisarul Joița Alexandru, șef de poliție, fost rutierist, ușor „afumat”;
- în față: un echipaj de poliție pe bune, nu din „Grădinița de Cadre”.
Urmează un banal control de rutină. Agenții verifică actele, dau o răsfoire prin „viața de mașină” și… surpriză:
- RCA: lipsă totală.
Nu expirat cu o zi. Nu „vai, dom’le, am uitat să-l reînnoiesc acum două ore”. ZERO. NIMIC. GOL.
Șef de poliție rutier, cu decenii de „experiență” și pretenții, care își plimbă soția și mașina prin trafic exact ca ultimul inconștient.
Agenții – probabil neatinși încă de virusul „Grădiniței de Cadre” – ce fac?
- rețin plăcuțele de înmatriculare;
- rețin talonul;
- imobilizează mașina, conform legii;
- dau sancțiunea.
Fix „ca la carte”. Cartea de lege, nu „caietul de combinații” de la IPJ. Pentru orice cetățean normal, aici se încheia telenovela: cu rușine, amendă și – eventual – o platformă chemată cu ea de gât. Dar noi suntem la Prahova, la I.P.J. Prahova!
Și personajul e șef.
Noaptea, ca hoții. Sau: Subcomisarul fără numere
După ce se încheie controlul, iar echipajul își vede de drum, se întâmplă magia specifică „Grădiniței de Cadre”:
- mașina e fără plăcuțe, fără RCA, legal moartă pe loc;
- dar subcomisarul Joița și doamna Joița decid că legea e doar pentru proști.
Potrivit informațiilor din interiorul I.P.J Prahova (mai mult de trei surse):
- Așteaptă să treacă timpul și să se lase bine întunericul.
- Se urcă frumos în mașina fără numere, fără RCA, fără nicio jenă.
- Conduc PE RÂND până acasă.
Adică iau o măsură legală – imobilizarea mașinii – și o transformă într-un decor de glumă. Dacă mașina asta lovea pe cineva, tot „fraierul din stradă” era de vină, nu zeii fără RCA.
Asta nu mai e neglijență. Este sfidare premeditată. Și, mai grav, sfidare din partea unuia care ar trebui să știe codul rutier mai bine decât știe codul PIN la card.
Agenții cu coloană – specia pe cale de dispariție
Doar că scenariul „merge și-așa” a dat de un obstacol neprevăzut în manualul șmecherului de Prahova:
niște polițiști care CHIAR își fac treaba.
Agenții observă că mașina „imobilizată” nu mai e unde a fost lăsată.
Nu spun „asta e, șefu-i șef”.
Nu dau din umeri.
Fac ce scrie în lege:
- se sesizează din oficiu;
- întocmesc dosar penal pentru ambii soți – și pentru șef, și pentru doamna;
- procedează la suspendarea dreptului de a conduce până la hotărârea instanței.
Cu alte cuvinte, tratează șeful de poliție ca pe orice alt infractor rutier.
Adică exact cum ar fi fost tratat un om obișnuit, fără epoleți și fără spate.
Aici e partea care doare cel mai tare în „Grădinița de Cadre”:
nu infracțiunea în sine, ci faptul că niște subordonați au avut tupeul să aplice legea și la un șef.
Drăgălașul reflex de clan – „Nu se face așa între noi!”
Și acum, cireșele de pe tortul fără RCA.
În loc să își asume rușinea și să stea în banca lui, subcomisarul Joița:
- se plânge că „nu se face așa între colegi”;
- invocă scuza clasică: „n-au știut că sunt polițist”;
- se uită nu la ce a făcut el, ci la cine „a îndrăznit” să-l prindă;
- se vorbește deja de reclamații la BCI, de plângeri și presiuni asupra agenților.
Tradus din limba „Grădiniței de Cadre”:
„Nu contează că am greșit eu. Contează că voi ați avut curajul să mă tratați ca pe un om normal.”
Este reflexul tipic al IPJ Prahova, așa cum l-am prezentat episod cu episod în paginile Incisiv de Prahova:
- Nu fapta e problemă.
- Problema e cine a avut curajul să o constate.
Portret de subcomisar „model” pentru Grădinița de Cadre
Dacă am face un poster cu „Absolvent de onoare al Grădiniței de Cadre”, subcomisarul Joița ar bifa, lejer:
- fost rutierist, dar prins fără RCA;
- șef de poliție, dar circulând noaptea cu mașina fără plăcuțe;
- „om al legii”, dar sfidând o măsură legală ca ultimul golan de cartier;
- soț grijuliu: își bagă și nevasta în ilegalitate, ca să nu fie singur în dosar;
- șef sensibil: în loc să zică „mulțumesc că m-ați trezit la realitate”, vrea să-i toace disciplinar pe cei care au îndrăznit să aplice legea.
Este rezumatul perfect al sistemului descris în serialul nostru despre IPJ Prahova – Grădinița de Cadre:
- Legea, pentru plebe.
- Excepțiile, pentru „dom’ șef”.
- Rușinea, pentru nimeni.
De ce contează cazul Joița mai mult decât pare
Unii ar putea spune: „E, ce mare lucru, un RCA, un număr, o mașină…”.
NU.
Cazul Joița este IMPORTANT pentru că arată, în miniatură, tot ce este stricat în IPJ Prahova:
Dublu standard oficializat
-
- Când un amărât e prins fără RCA – îl rupe legea.
- Când un șef este prins fără RCA, fără plăcuțe, conducând noaptea – vrea să rupă agenții.
- Uniforma ca imunitate, nu ca responsabilitate
Subcomisarul nu pricepe că uniforma nu îți dă dreptul să calci legea, ci îți pune o răspundere mai mare pe umeri.
El o folosește ca pe o cartelă VIP de la club: „între noi, nu ne facem d-astea”. - Sistemul care își devorează oamenii cinstiți
Agenții care și-au făcut treaba la Păulești riscă să fie târâți prin comisii disciplinare.
Ăsta e semnalul clar pentru restul:
„Data viitoare, închideți ochii când vedeți că șefu’ e în dreapta.” - Continuitatea serialului IPJ Prahova – Grădinița de Cadre
Cazul Joița nu e izolat. E doar episodul 54 din același film în care:- CAR-ul fură bani cu pixul;
- prădătorii sexuali sunt protejați;
- SIPI apără bețivi cu legitimație;
- HR umilește profesioniști și promovează pile.
Joița este versiunea rutieră a aceleiași boli cronice.
În loc de final: un subcomisar, două permise suspendate și o întrebare simplă
Rezumat sec, fără pamflet:
- Șef de poliție, subcomisar, fost rutierist.
- Mașină fără RCA, oprită în trafic.
- Plăcuțe și talon reținute, mașină imobilizată.
- Noaptea, mașina pleacă „pe șest”, fără numere, fără asigurare.
- Soț și soție – ambii cu dosar penal, ambii cu drept de a conduce suspendat.
- Șeful se supără nu pe sine, ci pe agenții care au aplicat legea.
Întrebarea e simplă, pentru toți cei care încă se prefac că nu văd nimic:
Câți subcomisari Joița mai trebuie să apară, ca să recunoaștem oficial că IPJ Prahova nu mai e inspectorat, ci o grădiniță de zei fără RCA?
Incisiv de Prahova va continua serialul. „Grădinița de Cadre” are, din păcate, destui copii mari de prezentat. (Cristina T.).
Concursul de la Dinamo, făcut praf: tragere la sorți cu grile la vedere și comisie pe ‘românește’
Ofițer principal I la Resurse Umane sau ofițer principal I la „Bătaie de Joc”? Sindicatul Sidepol dezvăluie o posibilă fraudă...
Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
23 de ani de sistem vs. 22 de ani de Famiglie: Burcu explodează public Când șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
SUBCOMISAR FĂRĂ RCA, DAR CU TUPEU – Episod din serialul „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre” Când șeful de poliție...
Vesta antiînjunghiere și logica înjunghiată
Se ia o instituție obosită, câțiva șefi care confundă managementul cu dresajul și se adaugă o vestă antiînjunghiere. Se amestecă...
CÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?
Faraoani, republica alcoolului: doi polițiști vs. „elita” de la cârciumă Faraoani, județul Bacău. Nu, nu e scenă dintr-un film prost,...
Sindicatele, bau-baul securistului rebranduit: cazul Iulian Fota
„Structura internă de securist”: când lumea veche nu vrea să moară Uitându-te la discursurile lui Iulian Fota, ai senzația că...
TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
TCE Ploiești în ajun de AGA: Organigrama „chilotel” și sindicatul de buzunar Mâine, 31 august, la TCE Ploiești nu e...
Miliardul care se scurge din buzunarul militarilor: jalba la Miruță, tăcerea PSD–AUR și merdenelele politice ale rezerviștilor
În atenția pensionarilor militari: cifrele reci, furia caldă. Sindicatul „Diamantul” pune lupa pe bani Sindicatul Diamantul, prin Emil Pascuț, rupe...
Când nu poți repara sistemul, vinzi fuste: eleganță bleumarin peste burnout și umilință
În timp ce salariile se duc în rate, dotările lipsesc, turele se fac pe stomacul gol și oamenii ard psihic...
Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
Polițist cu epoleti, nu cu mopul în brațe Știați că la IPJ Brăila, ca să se facă, în sfârșit, curățenie...
Urmărire în Chiajna după ce un motociclist a refuzat să oprească la semnalele polițiștilor
Bărbatul conducea o motocicletă fără număr de înmatriculare O intervenție de rutină a polițiștilor din cadrul Poliției Orașului Chitila –...
Episodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
Serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” merge mai departe. După ce v-am prezentat „Academia de Cămătărie” (CAR), „Iuda”...
TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
Organigrama rușinii – proba finală a complicității: CA-ul a ales tabăra „zdrențelor” – (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc. Nu mai...
Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri
Consiliul Local Ploiești: fabrică de haos, nu de ordine publică În iulie, în Consiliul Local Ploiești, s-a jucat un vodevil...
TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
Luni, 31: Ziua în care unii așteaptă o minune, iar alții își rod unghiile până la cot În timp ce...
-
Exclusivacum 2 zile
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 5 zile
Episodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum o zi
Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum 5 zile
TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 2 zile
TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 5 zile
Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri
-
Exclusivacum 3 zile
Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 2 zile
CÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?