Judecătorul Daniel-Gheorghe Severin de la Înalta Curte de Casație și Justiție se va pensiona, el fiind cunoscut pentru pronunțarea, în iulie 2023, împreună cu magistratele supreme Alina Ghica și Adriana Secreteanu, a primei decizii definitive privind desființarea unei hotărâri de Guvern a stării de alertă. Publicația Lumea Justiției a dezvăluit acest fapt.

Decizia istorică
Cei trei judecători au confirmat definitiv sentința prin care judecătorul Amer Jabre de la Curtea de Apel București a anulat HG 1242/2021, referitoare la prelungirea stării de alertă din decembrie 2021 până în ianuarie 2022. Acțiunea a fost introdusă de activistul civic Aurelian Popa.

Implicarea în alte cazuri
În 2022, Daniel Severin a făcut parte din completul de 5 care a exclus-o definitiv din magistratură pe judecătoarea CAB Camelia Bogdan.

Cererea de pensionare a alteor magistrați
Pe lângă Severin, judecătoarea Carmen Croitoru de la Tribunalul Alba a anunțat, de asemenea, că dorește să iasă la pensie. Croitoru este cunoscută pentru că, în iunie 2024, a anulat definitiv o amendă controversată, întrucât un polițist confundase un detector de cabluri îngropate cu un detector de metale prețioase, pentru care legea impune obținerea unei autorizații.

Ordinea de zi a Consiliului Superior al Magistraturii
Atât Daniel Severin, cât și Carmen Croitoru, împreună cu alți șase magistrați care solicită pensionarea, vor figura pe ordinea de zi a Secției pentru judecători din CSM, programată pentru marți, 21 ianuarie 2025.

Listă completa a petentilor
(Irinel I.).

Istoricul Florian Bichir, fost membru al Colegiului CNSAS, a făcut declarații provocatoare sâmbătă, la B1 TV, referitoare la mama lui Călin Georgescu, Aneta Popescu. Bichir a afirmat că, potrivit mai multor documente din arhiva CNSAS, Aneta Popescu a fost implicată în Mișcarea Legionară, fiind membră a „Cuibului Nicolae”.

Informații din documentele CNSAS
Bichir a declarat în emisiunea „Check Media” că mama lui Călin Georgescu a făcut parte activă din această mișcare, în timp ce era funcționară la Ministerul Agriculturii. „Am documentele de ani de zile. S-a făcut un control să se verifice cine este legionar asumat, prin ministere. Există un chestionar confidențial care indică în ce cuib ești înscris. Sunt documente oficiale,” a subliniat el.

Florian Bichir a citat dintr-un document pe care îl descrie ca extrem de interesant: „Sunt înscrisă în Mișcarea Legionară, corpul Doamnelor legionare, sub conducerea doamnei C, am fost repartizată în cuibul Sfântul Nicolae, strada Doamnei, clădirea Adriatica.” Documentul este semnat de Aneta Popescu, mama lui Călin Georgescu, și confirmă statutul său de membră a Mișcării Legionare.

Activitățile si declarațiile Anetei Popescu
Conform documentului, Aneta Popescu afirma că „ultima ședință a fost în ziua de 15 ianuarie 1941, când s-a discutat programul de lucru pentru un bazar ce urma să aibă loc de Paște.” De asemenea, ea precizează că „activitatea noastră era mărginită la opere de binefacere” și că, după 15 ianuarie, nu a mai avut contact cu șefa de cuib. În declarația sa, Aneta Popescu a subliniat, de asemenea, că „n-am avut nicio armă în tot timpul cât am fost înscrisă în Mișcarea Legionară.”

Critica la adresa lui Călin Georgescu
Bichir a exprimat deranjul său față de lipsa asumării trecutului de către Călin Georgescu, menționând: „Ieri a ieșit să ne spună că are tradiții de cavaleri de la tată. Să ne spună ce tradiții are și de la mama, dacă e.” El a adăugat că, deși nu știe ce caracter avea Aneta Popescu, faptul că a fost interogată ca funcționar și a putut justifica absențele de la muncă este relevant.

Bichir a concluzionat: „A scris clar că nu era simpatică, ci era membră a cuibului legionar.” Aceste afirmații ridică întrebări despre trecutul politic și familial al lui Călin Georgescu, subliniind complexitatea istoriei legate de Mișcarea Legionară în România.

Bucureștenii din Sectorul 4 sunt revoltați de introducerea unei noi taxe, supranumită “Taxa Băluță,” care impune un cost anual de 540 de lei pentru toți cei care dețin o mașină, dar nu beneficiază de un loc de parcare propriu. Expirarea termenului de implementare a acestei taxe, programată pentru 1 ianuarie 2025, a dus la o reacție de amploare, concretizată în două petiții online care solicită revocarea acestei măsuri.

Impactul asupra bugetelor familiale
Taxa, oficial denumită „Taxă specială pentru dezvoltare urbană,” aduce un impact semnificativ asupra bugetelor familiilor. Astfel, proprietarii a două mașini care nu au locuri de parcare sunt obligați să plătească 1080 de lei, la care se adaugă și celelalte taxe și impozite. Indignarea publică a determinat cetățenii să se mobilizeze sub egida asociației „Îmi pasă de sectorul 4” pentru a lansa petiția.

Argumentele impotriva taxei
Semnatarii petiției consideră taxa ca fiind injustă și disproporționată, invocând mai multe argumente:

• Încălcarea principiului echității fiscale: Taxa afectează disproporționat anumite categorii de cetățeni, fără a lua în considerare diversele situații socio-economice.
• Lipsa unei fundamentări clare: Nu există o justificare transparentă și convingătoare pentru necesitatea acestei taxe și felul în care fondurile vor fi folosite.
• Posibilă încălcare a legislației: Adoptarea acestei taxe ar putea contraveni legislației privind finanțele publice locale.
• Discriminare și supraimpozitare: Percepția generală este că taxa reprezintă o formă de discriminare și supraimpozitare a proprietarilor de autoturisme fără locuri de parcare.
• Impact economic și social negativ: Taxa are un efect financiar semnificativ asupra bugetelor familiilor din sectorul vizat.

Propuneri de soluții
Petițiile solicită următoarele măsuri:

1. Revocarea hotărârii privind taxa de dezvoltare urbană.
2. Consultarea populației printr-o dezbatere publică reală, conform Legii nr. 52/2003.
3. Identificarea de soluții alternative de finanțare pentru proiectele de dezvoltare urbană, care să nu discrimineze anumite categorii de contribuabili.

Petiționarii contestă justificarea oficială a taxei, care vizează „optimizarea utilizării domeniului public și arterelor de circulație,” subliniind lipsa de transparență în procesul decizional și nerespectarea legislației fiscale naționale.

Apel pentru transparență și responsabilitate
Reacția cetățenilor din Sectorul 4 subliniază necesitatea unei transparențe mai mari și a responsabilității din partea autorităților locale în luarea unor măsuri cu un impact semnificativ asupra populației. Rămâne de văzut care va fi răspunsul Consiliului Local al Sectorului 4 la această presiune publică crescută. (Irinel I.).