Deputata PSD Diana Tușa atrage atenția asupra unei contradicții: România rămâne o importantă țară de origine pentru victimele traficului de persoane, dar își intensifică eforturile de combatere a rețelelor infracționale. Declarațiile au fost făcute cu prilejul Zilei Europene de Luptă împotriva Traficului de Persoane.

Peste 12.000 de victime române înregistrate în UE

În perioada 2013–2023, cetățenii români au reprezentat cel mai numeros grup de victime cu cetățenie europeană înregistrat la nivelul Uniunii Europene, potrivit datelor invocate de Diana Tușa. Numărul acestora a depășit 12.000, iar România continuă să fie predominant o țară de origine pentru persoanele traficate.

În același timp, deputata susține că România se numără printre statele care acționează activ împotriva fenomenului. În 2023 și 2024, țara a deschis la Eurojust cele mai multe cazuri de trafic de persoane, în cadrul cooperării judiciare transnaționale.

Numărul victimelor identificate este în creștere

Datele prezentate de Diana Tușa arată că autoritățile au identificat 451 de victime în 2023, 610 în 2024 și 707 în 2025. În primele șase luni din 2026 au fost identificate 430 de victime — cu 32% mai multe decât în aceeași perioadă a anului precedent.

Deputata afirmă că, în ultimii trei ani, au fost adoptate măsuri menite să apropie sistemul de protecție de victime și să consolideze răspunsul statului.

Legi noi și acces la sprijin juridic

Prin Legea nr. 269/2024, legislația a fost modificată astfel încât constrângerea, inducerea în eroare, abuzul de autoritate sau exploatarea vulnerabilității unei persoane pentru a o determina să practice prostituția să fie sancționate în cadrul infracțiunii de trafic de persoane. În 2025, 565 dintre cele 707 victime identificate au fost exploatate sexual, potrivit datelor citate de deputată.

Legea nr. 272/2024 a introdus pentru victimele traficului de persoane și ale altor infracțiuni grave accesul la asistență juridică gratuită, cu posibilitatea de a-și alege avocatul, a precizat Tușa.

Ea a mai menționat că mecanismul compensațiilor financiare acordate de stat a început să fie aplicat în practică. Acesta poate include resurse provenite din active confiscate în procese penale, deși, potrivit deputatei, sistemul mai are nevoie de îmbunătățiri.

Reglementările penale, extinse la abuzurile generate cu inteligență artificială

Un alt pas legislativ menționat de Diana Tușa este Legea nr. 201/2026, promulgată la 14 octombrie și intrată în vigoare în ziua declarației sale. Noua reglementare extinde prevederile Codului penal privind materialele cu abuzuri sexuale asupra minorilor, incluzând explicit și materialele generate cu inteligență artificială.

Pentru producerea unor astfel de materiale, pedeapsa poate ajunge la 16 ani de închisoare, potrivit deputatei. Aceasta a adăugat că sancțiunile sunt mai mari dacă minorul a fost agresat și fizic.

„Succesul se măsoară în victime protejate”

Pentru Diana Tușa, eficiența luptei împotriva traficului de persoane nu se măsoară doar prin numărul de legi adoptate, ci prin felul în care acestea schimbă situația victimelor: dacă primesc ajutor, au acces la un avocat, pot să-și refacă viața, iar traficanții sunt trași la răspundere și bunurile obținute din infracțiuni sunt confiscate.

La trei ani de activitate a Comisiei pentru combaterea traficului de persoane, deputata spune că obiectivul rămâne protejarea victimelor și redarea libertății și a șansei la o viață nouă. „Lupta împotriva traficului de persoane nu se termină când se votează o lege”, a transmis aceasta, pledând pentru continuarea eforturilor până când fiecare victimă ajunge în siguranță.

Sursa: declarația deputatei PSD Diana Tușa, transmisă cu prilejul Zilei Europene de Luptă împotriva Traficului de Persoane.

Fostul premier Victor Ponta a criticat situația economică a României, întrebând dacă autoritățile vor încerca să redreseze țara sau se vor obișnui cu declinul. „Am ajuns pe ultimul loc în Europa! Facem ceva să ne revenim sau, ca la fotbal, ne obișnuim cu situația?”, a afirmat acesta.

Economie stagnantă și inflație ridicată

Potrivit datelor publicate în octombrie de Eurostat, economia României stagnează, iar inflația se situează la 6,5%. Totodată, rata ocupării forței de muncă este cu 8,4 puncte procentuale mai mică decât în Bulgaria.

Avantaje în câteva sectoare, dar dezechilibre persistente

Datele Eurostat indică rezultate favorabile României în industrie, construcții și energia regenerabilă. Aceste avantaje sunt însă însoțite de dezechilibre macroeconomice și de o rată redusă de ocupare a populației — probleme care mențin distanța față de zona euro.

Sursa informațiilor: declarațiile lui Victor Ponta și datele Eurostat

Propus de PSD pentru funcția de ministru al Justiției în Guvernul condus de Luca Niculescu, Marinescu afirmă că nu are nevoie de o perioadă de acomodare. Programul ministerial cuprinde 79 de măsuri, de la reorganizarea instituțiilor judiciare la folosirea inteligenței artificiale.

„Din prima zi” în aplicarea programului

Radu Marinescu a declarat că intenționează să înceapă aplicarea programului de guvernare imediat după preluarea mandatului. El susține că documentul include proiecte avute în vedere în timpul mandatului său anterior, dar care, spune acesta, au stagnat după plecarea sa de la minister.

Marinescu a afirmat că experiența sa — trei decenii de carieră juridică și un mandat la conducerea Ministerului Justiției — îi permite să reia activitatea fără o etapă de familiarizare cu domeniul.

Agenție pentru protecția victimelor și reorganizarea instituțiilor

Printre măsurile anunțate se numără înființarea Agenției Naționale pentru Protecția Victimelor, care ar urma să coordoneze unitar sprijinul acordat persoanelor afectate de infracțiuni.

Programul prevede și reorganizarea Ministerului Justiției, a Administrației Naționale a Penitenciarelor, a Direcției Naționale de Probațiune, a Autorității Naționale pentru Cetățenie și a Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate. Potrivit lui Marinescu, schimbările urmăresc simplificarea activității și creșterea eficienței instituționale.

Inteligența artificială și revizuirea hărții judiciare

Planul include degrevarea organelor judiciare, dezvoltarea unor forme alternative de soluționare a disputelor și utilizarea inteligenței artificiale pentru accelerarea procedurilor. Este prevăzută, de asemenea, revizuirea hărții judiciare, cu obiectivul declarat de a eficientiza activitatea instanțelor și parchetelor și de a reduce costurile administrative.

Printre prioritățile prezentate se mai află adoptarea strategiilor naționale anticorupție și de reabilitare a persoanelor, aplicarea recomandărilor din raportul privind statul de drept, îmbunătățirea finanțării instituțiilor judiciare și consolidarea profesiilor juridice. Programul vizează și deficitul de personal din sistem.

„Reforma se face în colaborare cu sistemul judiciar”

Marinescu a susținut că reformele trebuie realizate împreună cu magistrații și ceilalți actori din domeniu, nu împotriva lor. El a afirmat că obiectivul ar trebui să fie o justiție independentă, eficientă, promptă, previzibilă și corectă pentru cetățeni.

Social-democratul a mai spus că a colaborat cu premierul desemnat Luca Niculescu în cadrul eforturilor de aderare a României la OCDE și a atribuit Ministerului Justiției un rol important în obținerea, în 2025, a unor avize privind anticorupția și integritatea.

Sursa: declarațiile lui Radu Marinescu, propunerea PSD pentru Ministerul Justiției