Emil Pascut, reprezentant al Sindicatului Diamantul, a precizat că, la sfârșitul lunii octombrie 2024, numărul angajaților din sectorul bugetar din România a atins un nou record, ajungând la 1.300.297 de posturi ocupate. Aceasta reprezintă o depășire semnificativă a pragului de 1,3 milioane de angajați pentru prima dată din 2009.
Evoluția numărului de angajați
Evoluția numărului de bugetari în ultimii ani arată o tendință ascendentă:
- 2008: Maxim istoric de 1.398.000 de angajați.
- 2014: Minim de 1.170.000 de angajați.
- 2024: O creștere constată, atingând 1.300.297 de angajați în octombrie.
Aproximativ două treimi dintre bugetari lucrează în domenii esențiale cum ar fi Educația, Sănătatea, Poliția și Armata. De asemenea, în septembrie 2024, în administrația publică locală erau ocupate 466.876 de posturi.
Impactul asupra bugetului de stat
Creșterea numărului de angajați în sectorul public pune o presiune considerabilă pe bugetul național, având în vedere prognoza unui deficit bugetar de 8,58% din PIB în termeni cash și 7,9% în termeni ESA. Deficitul bugetar este definit ca diferența dintre veniturile și cheltuielile guvernului, iar un deficit de 7,9% este considerat excesiv în conformitate cu normele Uniunii Europene.
Despre sistemul ESA și implicațiile deficitului
Sistemul European de Contabilitate (ESA) este un set de reguli contabile standardizate utilizate în UE pentru a asigura comparabilitatea datelor economice. În conformitate cu Pactul de Stabilitate și Creștere al UE, deficitul bugetar maxim permis este de 3% din PIB. Un deficit de 7,9% poate atrage sancțiuni sau măsuri de ajustare din partea Comisiei Europene.
Creșterea salariului minim și noile reglementări salariale
Începând cu 1 ianuarie 2025, salariul minim brut pe economie va crește de la 3.700 lei la 4.050 lei, ceea ce reprezintă o majorare de aproximativ 9,5%. Noua lege cadru de salarizare a bugetarilor, care încă nu a fost adoptată, ar trebui să fie implementată în trimestrul II al anului 2025, sub condiția ca deficitul să scadă sub 5% din PIB. Principalele prevederi ale legii includ revizuirea coeficienților de ierarhizare, reintroducerea grilelor de salarizare pentru administrația publică locală, plafonarea sporurilor și corelarea salariilor cu performanța individuală.
Comparativ cu Bulgaria
Într-un articol bulgăresc din 2023, s-a făcut o comparație interesantă între cele două țări, afirmând că „statul cu corupție” este diferit de „corupție având un stat”. Reprezentanții bulgari consideră că românii au o situație economică mai bună, ceea ce reflectă o percepție optimistă asupra dezvoltării României în comparație cu Bulgaria.
Această discuție subliniază importanța problemelor bugetare și salariale, dar și contextul economic regional în care România își desfășoară activitatea. (Irinel I.).