Valea Călugărească: Dilema între moștenirea poluantă și viitorul ecologic

 Moștenirea toxică a Romfosfochimului

Comuna Valea Călugărească din județul Prahova se află sub povara unei probleme ecologice deosebite. După închiderea combinatului de îngrășăminte chimice Romfosfochim în 1997, regiunea a rămas cu milioane de tone de deșeuri industriale. Autoritățile locale, județene și centrale au promis pentru mulți ani măsuri concrete de curățare a acestei zone grav afectate, însă progresele sunt departe de a fi satisfăcătoare. În ciuda angajamentelor, realitatea de zi cu zi este marcată de o poluare persistentă, care afectează atât sănătatea locuitorilor, cât și kalitatea mediului înconjurător.

 Un nou început controversat: Depozitul de deșeuri

În ultimele un an și jumătate, tensiunea a crescut în comunitate odată cu începerea construcției unui nou depozit de deșeuri, amplasat în apropierea haldelor de cenușă piritică. Oamenii din Valea Călugărească, deja obișnuiți să conviețuiască cu praful roșu purtat de vânt, încep să-și exprime îngrijorarea cu privire la genul de deșeuri care ar putea fi depozitate acolo. Așteptările lor se îndreaptă acum spre posibilitatea unei poluări suplimentare, fiind conștienți că în zonă ar putea apărea substanțe toxice din alte regiuni.

Cei aproximativ 10.000 de locuitori ai Văii Călugărești își desfășoară activitățile zilnice la câțiva pași de „fantoma” fostului combinat Romfosfochim. Deși fabrica a fost închisă de mai bine de două decenii, izolația între comunitate și efectele negative ale industrializării este inexistentă. Pământul, aerul și apa din zona Văii Călugărești sunt grav afectate de poluarea lăsată de industria chimică. Dovada acestei moșteniri toxice sunt dealurile de deșeuri, constituite dintr-o combinație periculoasă de cenușă piritică și alte reziduuri rezultate din procesul de fabricare a îngrășămintelor.

Promisiuni guvernamentale: Măsuri fără efecte vizibile

Problematica poluării din Valea Călugărească a fost adusă în atenția liderilor politici încă din perioada imediat următoare evenimentelor din decembrie 1989. Guvernul condus de Nicolae Văcăroiu a adoptat încă în 1993 o hotărâre care prevedea investiții în lucrări de protecție a mediului în legătură cu Societatea Comercială Romfosfochim SA. Promisiunile de finanțare din bugetul de stat și din surse private nu au reușit să rezolve problema poluării, iar acum comunitatea se luptă cu perspectiva unui nou depozit de deșeuri.

Îngrijorarea comunității: Drumuri ascunse și lipsă de transparență

Locuitorii din Valea Călugărească au început să-și exprime temerile cu privire la construcția depozitului de deșeuri. Lucrările au fost inițiate fără o viziune clară și fără o comunicare adecvată cu cei afectați. Deși s-au efectuat lucrări de organizare a șantierului, aceste activități au fost mascate de rămășițele fostului combinat, iar oamenii din satele învecinate s-au văzut nevoiți să adreseze autorităților întrebări despre viitorul mediului înconjurător.

Legea versus realitate: Autorizații în suspans

Proiectul de construcție a depozitului de deșeuri a început în 2021, având ca antreprenor firma Ecowell Solutions SRL, care a obținut o autorizație integrată de mediu pentru „colectarea deșeurilor periculoase și nepericuloase” de la Agenția pentru Protecția Mediului Prahova. Acest lucru a fost precedat de achiziția de terenuri, în 2018, de la Primăria Valea Călugărească și de la Vir Company Internațional, în apropierea haldelor de cenușă piritică.

O asociație de mediu a alertat autoritățile locale privind riscurile depozitării deșeurilor periculoase, ceea ce a obligat Primăria să adopte o hotărâre care interzice astfel de activități în zonele mixte desemnate. Totuși, în ciuda acestei reglementări, lucrările de construcție continuă, iar comunitatea se întreabă dacă autoritățile vor reuși să protejeze mediul și sănătatea cetățenilor.

 Ambiguități în gestionarea deșeurilor: O problemă de transparență

În ciuda modificărilor legislative, lucrările la depozitul de deșeuri dintre satele Arva și Pantazi continuă fără ezitare. Un alt antreprenor, firma Ecopark Energy SRL, a solicitat recent o nouă avizare pentru un proiect care se prezenta inițial ca fiind „parc industrial ecologic” dedicat exclusiv deșeurilor nepericuloase. Această ambiguitate a ridicat suspiciuni în rândul locuitorilor, care sunt nevoiți să trăiască cu incertitudinea impactului asupra sănătății și mediului.

Lupta primarului pentru o comunitate sigură

Primarul comunei, Ioana Neagu, a preluat mandatul în octombrie 2020, într-un context deja complicat. A început să investigheze actele legale care au dus la aprobarea proiectelor de depozitare a deșeurilor și a descoperit că avizul inițial al Consiliului Județean conținea prevederi referitoare la deșeuri periculoase. Această descoperire a determinat-o să acționeze rapid pentru actualizarea reglementărilor de urbanism pentru a preveni astfel de activități poluante în comună.

Răspunsul comunității: Mobilizarea pentru un viitor mai verde

Cu o comunitate hotărâtă să nu mai suporte problemele generate de poluare, primarul Neagu a solicitat sprijin din partea instituțiilor de mediu pentru a asigura un control constant asupra activităților de gestionare a deșeurilor. Ea subliniază necesitatea unor proceduri stricte pentru monitorizarea deșeurilor industriale, asigurându-se că acestea sunt verificată înainte de a fi depozitate.

De la deșeuri la revitalizare: Exemple de succes

O dovadă a angajamentului comunității pentru un mediu curat este reabilitarea fostei gropi de gunoi, lăsată de o veche balastieră. Eforturile autorităților locale au dus la transformarea acelei zone degradate într-un spațiu verde, unde au fost plantați salcâmi și s-au creat facilități pentru comunitate. Această reabilitare ilustrează potențialul de vindecare al mediului, atunci când există o mobilizare coordonată și un angajament ferm din partea autorităților și cetățenilor.

Managementul corupției în protejarea poluatorilor: De la MAI la afaceri dubioase

O rețea de protecție pentru poluatori

Se conturează un tablou îngrijorător în rândul actualilor și foștilor lucrători din Ministerul Afacerilor Interne (MAI), care se pare că ar proteja mari poluatori. Ginel Preda, un personaj notoriu cunoscut sub numele de „rezist”, a fost numit în fruntea unei unități menite să combată criminalitatea economică și financiară organizată. Cu toate acestea, se susține că adevărata sa misiune constă în tergiversarea și blocarea dosarelor penale, permițând astfel infractorilor să scape de consecințele legale prin prescrierea faptei. Preda este acuzat că susține polițiști corupți din subordinea sa, care îi facilitează aceste demersuri informale.

Trioul incriminat și acoperirea politică

În centrul acestui scandal se află un trio format din Ginel Preda, Chestorul principal de Poliție Eduard Mirițescu și noul șef al Direcției Generale Anticorupție (DGA) Prahova, comisarul Marcel Bălan. Aceștia sunt considerați a fi complici în protejarea practicilor ilegale și în ocultarea afacerilor dubioase ce implică poluarea mediului.

Tergiversarea autorizațiilor și acțiunile ilegale

Valea-Calugareasca-HCL-53-din-27-iunie-2024

În ciuda votului Consiliului Local Valea Călugărească, care s-a pronunțat împotriva funcționării gropii de deșeuri periculoase, o informație explozivă a ieșit la iveală: Instituția Prefectului Prahova a emis o dispoziție către Primăria Valea Călugărească, solicitând anularea hotărârii Consiliului Local care interzice depozitarea deșeurilor menajere și periculoase. Această acțiune este considerată nu doar ilegală, ci și profund imorală, având în vedere impactul devastator asupra comunității și mediului.

Implicarea APM Prahova: Florin Diaconu și dezvăluirile financiare

În cadrul acestor afaceri obscure, apare și numele lui Florin Diaconu, directorul Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Prahova. Se susține că acesta are un rol activ în facilitarea acestor proiecte controversate. Întrebările se ridică în legătură cu sursele sale de venit, având în vedere numeroasele sale vacanțe în destinații precum Japonia și Polonia. Din informațiile obținute, se știe că în perioada 9-16 septembrie, Diaconu a fost plecat la Praga, iar în intervalul 24-25 mai a călătorit în Japonia, întorcându-se pe 4 iunie 2024. Aceste călătorii par suspecte, în special având în vedere că autorizația de apă a fost emisă de SGA Buzău, în loc de ABA Buzău, cum ar fi fost firesc.

 Sancțiuni și corupție: Întrebări fără răspuns

Acordul de mediu furnizat lui Dorobanțu de la Ecopark, obținut în aprilie 2024, ridică întrebări legate de legăturile între acești actori. Este fezabil ca un bugetar să aibă atât de multe vacanțe și să își permită călătorii atât de costisitoare? Aceasta este o întrebare care stârnește suspiciuni și care ar trebui să fie investigată mai amănunțit.

Disimularea și manevrele de intimidare în fața justiției

Actorii principali implicați în protejarea poluatorilor, în special trioul format din Ginel Preda, Chestorul Eduard Mirițescu și comisarul Marcel Bălan, par să depună eforturi pentru a disimula responsabilitățile lor. Ei pocesc realitatea pentru a acreditează ideea că protecția poluatorilor ar fi realizată de terți, inclusiv persoane din servicii secrete, cu scopul de a îndepărta atenția de la faptele lor. Această tactică are rolul de a se feri de consecințele legale și de a intimida procurorii care ar putea să investigheze aceste activități ilegale.

Apel la transparență și corectitudine

În lumina acestor revelații alarmante, este esențial ca instituțiile relevante să intervină pentru a asigura transparența și integritatea în gestionarea mediului și în aplicarea legii. Este crucial ca cetățenii să fie informați și să cunoască adevărul despre modul în care se gestionază deșeurile și care sunt persoanele implicate în aceste afaceri. Comportamentele de acoperire și corupția nu ar trebui să aibă loc într-o societate democratică, iar responsabilizarea celor implicați trebuie să devină o prioritate.

Concluzie: O luptă pentru justiție

Povestea actuală din Valea Călugărească și implicarea persoanelor din MAI în protejarea poluatorilor evidențiază complexitatea și gravitatea corupției din instituțiile responsabile cu protecția mediului și aplicarea legii. Este imperativ ca cetățenii să rămână vigilenți, să-și exprime nemulțumirile și să solicite justiție. Lupta împotriva corupției necesită o mobilizare a comunității, iar transparența și integritatea ar trebui să fie fundamentul unei societăți sănătoase. Vom reveni. (Cristina T.).