O investigație recentă scoate la iveală practici revoltătoare în cadrul unei instituții cheie a statului român. Specialiști care ar trebui să asigure mentenanța turbinelor eoliene la nivel mondial au primit atestări de calificare fără a pune piciorul în sălile de curs, punând în pericol nu doar siguranța muncii la înălțime, ci și prestigiul internațional al României.

Raportul Curții de Conturi scoate la lumină o manțocărie cu iz penal la CERONAV Constanța

O situație de o gravitate extremă a fost deconspirată recent la Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale (CERONAV) Constanța. Potrivit unei anchete publicate de Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, inspectorii Curții de Conturi au descoperit cu stupoare că instituția aflată sub tutela Ministerului Transporturilor a „fabricat” specialiști în energie eoliană doar pe hârtie. În perioada 2024-2025, mai multe persoane au fost înregistrate în baza de date internațională WINDA ca fiind absolvente ale cursurilor GWO, deși acestea nu au participat la instruirile obligatorii și nu figurează în cataloagele de prezență ale centrului.

Instruire fictivă și prejudicii financiare: Cursanții-fantomă nici măcar nu au plătit taxele de școlarizare

Dincolo de falsul intelectual, verificările au scos la iveală și o gestionare defectuoasă a banului public. Din totalul celor 13 persoane verificate prin sondaj, 8 au fost validate ilegal ca experți în sistemul global. Dintre aceștia, șase cursanți nici măcar nu au achitat contravaloarea cursurilor, generând un prejudiciu de peste 14.000 de lei. Ceilalți doi beneficiari ai „specializării la distanță” erau angajați ai CERONAV care se bucurau de gratuitate, dar care, la fel ca ceilalți, au ales să ignore pregătirea fizică obligatorie pentru un domeniu atât de tehnic și periculos precum cel al turbinelor eoliene.

Pericol public la înălțime: Lipsa pregătirii practice pune în pericol vieți în industria globală a energiei

Standardele internaționale GWO sunt extrem de riguroase dintr-un motiv bine întemeiat: munca în industria eoliană implică riscuri majore. „Specialiștii” certificați fictiv de către CERONAV ar fi trebuit să învețe tehnici de salvare, proceduri de lucru la înălțime, manevrarea sarcinilor grele și utilizarea semnelor standard pentru coordonarea macaralelor. Absența acestor cunoștințe fundamentale poate duce la catastrofe în timpul operațiunilor de mentenanță. Așa cum subliniază raportul Curții de Conturi, lipsa instruirii reale generează o incapacitate de reacție în situații critice, risc care se răsfrânge asupra siguranței persoanelor și a integrității echipamentelor de milioane de euro.

Credibilitatea României în sectorul maritim este subminată de înscrierile ilegale în bazele de date globale

Mecanismul prin care funcționează industria eoliană globală se bazează pe încrederea în platforma WINDA, unde angajatorii verifică online calificările personalului. Prin înscrierea ilegală a unor persoane care nu au parcurs modulele de curs, CERONAV a lovit direct în fundamentul acestui sistem de siguranță. Pe lângă riscurile juridice și economice, faptele constatate de auditori au produs efecte negative asupra climatului de legalitate și au știrbit grav reputația centrului pe plan internațional. Într-o industrie unde certificarea este biletul de acces la muncă pe toate meridianele lumii, „stilul românesc” de a obține diplome prin fraudă riscă să scoată instituțiile autohtone de pe lista partenerilor de încredere ai Global Wind Organization.

Într-o țară în care absurdul a devenit politică de stat, Poșta Română se pregătește de marea „evadare” din realitate. Sub bagheta „vizionară” a directorului general Valentin Ștefan, instituția care ar trebui să lege satele de orașe se transformă într-un pluton de execuție pentru proprii angajați. Potrivit unei anchete usturătoare semnate de jurnalista Claudia Marcu în Cotidianul Național, domnul Ștefan a descoperit rețeta succesului: dacă nu știi să conduci o companie, pur și simplu o demolezi și dai vina pe „excedentul” de personal.

Matematica macabră a directorului: 2.000 de oameni „în plus” pe lista de execuție

Cu un dispreț suveran față de cei care bat drumurile țării cu geanta în spate, Valentin Ștefan a decretat că 2.000 de poștași sunt, de fapt, niște balasturi care împiedică „profitabilitatea” visată. Pentru acest manager, soluția salvatoare nu este aducerea de contracte sau modernizarea, ci tăierea în carne vie.

În timp ce sute de localități sunt deja lăsate în beznă comunicațională, fără factori poștali, conducerea se laudă că va face profit în câteva luni dacă trimite 2.000 de familii la mila statului. Este o logică de „bancher de carton” care arată clar că miza nu este salvarea Poștei, ci, așa cum avertizează Sindicatul Lucrătorilor Poștali din România (SLPR), scoaterea definitivă a companiei de pe piață pentru a face loc rechinilor privați.

Maratonul pensiilor: Bunicii noștri, trimiși să vâneze bancomate prin păduri

Cea mai cruntă lovitură este aplicată pensionarilor, acei oameni care încă mai cred că statul are o urmă de respect pentru ei. Prin desființarea oficiilor și concedierea poștașilor, directorul Ștefan îi obligă pe bătrânii din mediul rural – mulți abia târându-și picioarele – să devină experți în IT și să caute bancomate care nu există prin sate.

Este de-a dreptul bufonerie să vrei să transformi Poșta în bancă, așa cum acuză sindicaliștii, când tu nu ești capabil să livrezi o scrisoare fără să pierzi bani. În viziunea actualei conduceri, protecția socială este o bifă inutilă, iar drepturile bănești ale bătrânilor sunt doar cifre într-un Excel pe care Valentin Ștefan pare să nu-l înțeleagă prea bine.

Jocuri politice pe cadavrul Poștei: Gașca de la PNL și USR își face plinul

Mirosul de putregai managerial este completat de aroma fină a politicii de culise. Cotidianul Național dezvăluie cum, imediat după căderea unui Guvern, Consiliul de Administrație a fost „blindat” rapid cu membri de partid (PNL și USR), ca nu cumva ciolanul să rămână nemestecat.

În timp ce directorul general caută cu disperare hotărâri AGA care să-i acopere ilegalitățile din ultimii ani – închideri de structuri și comasări făcute „după ureche” – instituția se scufundă. Este un spectacol grotesc al incompetenței, unde singura prioritate este securizarea scaunelor și acoperirea urmelor unui management care a reușit contraperformanța de a presta servicii gratuite cu un prejudiciu de 50 de milioane de lei.

Expeditie de lux la Chișinău pe ruinele oficiilor poștale din satele românești

Cireașa de pe colindul de îngropăciune al Poștei este „filiala de la Chișinău”. În timp ce la noi în țară se pune lacătul pe oficii și poștașii sunt dați afară, Valentin Ștefan toarnă bani publici cu nemiluita într-o subsidiară peste Prut, despre care nimeni nu știe ce face, în afară de a consuma fonduri.

Probabil că domnul director consideră că e mai ușor să deschizi afaceri noi la vecini decât să repari dezastrul de acasă. Între timp, românii rămân cu nostalgia scrisorilor de altădată și cu realitatea cruntă a unei instituții conduse spre prăpastie de un „gropar” cu epolet politic, care a confundat serviciul public cu propria moșie. Dacă asta este „modernizarea”, atunci Poșta Română are nevoie de o coroană de flori, nu de un plan de restructurare.