Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu, a reacționat la controversele privind tabloul „Peisaj”, de Nicolae Grigorescu, înregistrat în evidențele Muzeului Județean de Artă la valoarea de 3,50 lei. Nanu afirmă că situația persistă de mai multe decenii și critică apariția recentă a preocupării publice pentru patrimoniu.

„Nimeni nu a părut tulburat”

Într-o declarație publică, președintele CJ Prahova a susținut că tabloul a rămas în evidențele muzeului la aceeași valoare de-a lungul mai multor mandate și majorități politice, în perioada în care instituția a fost condusă de aceeași persoană timp de aproape douăzeci de ani.

„În tot acest timp, nimeni nu a părut tulburat”, a afirmat Nanu, adăugând că interesul pentru patrimoniu s-ar fi intensificat abia în această toamnă. El a spus că salută orice susținere pentru cultură, chiar dacă aceasta apare, în opinia sa, mai târziu.

„Instituțiile trebuie să-și cunoască patrimoniul”

Virgil Nanu a criticat folosirea subiectului în dispute politice și a susținut că protejarea culturii ține de funcționarea instituțiilor: acestea trebuie să-și cunoască bunurile, să solicite la timp resursele necesare și să beneficieze de bugete fundamentate.

Președintele CJ Prahova a precizat că administrația județeană pregătește evaluarea tuturor lucrărilor din muzeele aflate în subordinea sa, nu doar a tabloului lui Grigorescu.

Apel la separarea artei de polemică

În încheiere, Nanu a făcut apel la evitarea transformării operei pictorului într-un instrument de campanie. „Grigorescu a pictat lumina, nu polemica”, a spus acesta, adăugând că lucrările artistului ar trebui să fie discutate pentru valoarea lor artistică.

„Mandatele trec, e adevărat. Dar memoria funcționează în ambele sensuri”, a conchis președintele Consiliului Județean Prahova.

Consiliul Județean Prahova susține că valoarea contabilă de 3,50 lei atribuită tabloului „Peisaj”, de Nicolae Grigorescu, provine dintr-o reevaluare făcută în 1989 și convertită ulterior prin denominarea leului. Instituția afirmă că situația privește un număr mai mare de lucrări și anunță că va analiza atât necesarul de reevaluare, cât și activitatea conducerii muzeului.

Informațiile au fost prezentate de Consiliul Județean Prahova într-un comunicat de presă transmis ca răspuns la declarațiile președintelui PNL Prahova, Mircea Roșca.

Curtea de Conturi a semnalat valori neactualizate

Potrivit comunicatului, raportul de audit financiar nr. 69662 din 12 octombrie 2026, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 949 din 29 septembrie 2026, a identificat bunuri culturale mobile înregistrate la valori contabile neactualizate.

Tabloul „Peisaj”, o pictură în ulei pe pânză, cu dimensiunile de 26,5 × 45 cm, a intrat în patrimoniul Muzeului Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” la 29 decembrie 1975. Lucrarea a fost cumpărată de la Georgeta Oțetea cu 15.000 de lei, apoi reevaluată în 1989 la 35.000 de lei. După denominarea monedei naționale din 2005, suma a devenit 3,50 lei în evidențele contabile.

CJ Prahova precizează că aceasta este ultima reevaluare a tabloului. Ca termen de comparație, instituția menționează lucrarea „Peisaj cu bordei”, semnată de același artist și evaluată în 2011 la 868.575 de lei. Directorul muzeului ar fi declarat că reevaluările au fost efectuate până în 2017, când au fost întrerupte din lipsă de fonduri.

CJ Prahova spune că muzeul nu a cerut bani

În comunicat, Consiliul Județean răspunde afirmației lui Mircea Roșca potrivit căreia problema finanțării ar trebui discutată la nivelul unde se aprobă bugetul județean. Instituția susține că solicitarea și fundamentarea necesarului revin muzeului, care are personalitate juridică și răspunde de administrarea și evidența propriului patrimoniu.

Conform CJ Prahova, de la preluarea mandatului de către președintele Virgil Nanu și până la sesizarea Curții de Conturi din 19 iunie 2026, muzeul nu a cerut fonduri pentru reevaluarea patrimoniului și nici nu a inclus în documentațiile bugetare o poziție dedicată evaluării operelor de artă. Consiliul mai afirmă că nu a primit informări despre valorile neactualizate, termenele depășite sau resursele necesare.

O situație veche, cu responsabilități extinse

CJ Prahova arată că valoarea de 3,50 lei era consemnată și în perioada în care Mircea Roșca ocupa funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean, precum și în mandatele următoare, inclusiv în timpul administrațiilor liberale.

Comunicatul menționează că muzeul este condus cel puțin din 2006 de Florin Sicoie, despre care CJ Prahova afirmă că este membru PNL din 1992 și fost consilier local al partidului. Instituția spune că responsabilitatea administrativă trebuie analizată în raport cu toți cei care au avut atribuții în perioada respectivă și susține că o deficiență acumulată de-a lungul timpului nu poate fi pusă exclusiv pe seama mandatului început în noiembrie 2024.

Reevaluarea va viza mai multe lucrări

Potrivit Consiliului Județean, analiza începută la 19 iunie 2026 privește toate operele din muzeele subordonate care ar necesita reevaluare, nu doar tabloul lui Grigorescu.

Etapele anunțate includ centralizarea lucrărilor cu valori neactualizate, verificarea termenelor legale, solicitarea datelor despre patrimoniu și despre necesarul financiar de la muzee, stabilirea unui calendar și contractarea serviciilor de specialitate, cu respectarea legii.

Suma necesară și calendarul urmează să fie stabilite după ce muzeele își fundamentează solicitările, apoi vor fi comunicate public. CJ Prahova citează estimarea directorului muzeului, potrivit căruia ar putea fi necesară evaluarea a zeci de lucrări, posibil chiar a peste o sută, cu costuri semnificative.

Conducerea muzeului va fi evaluată

Consiliul Județean anunță că va analiza, în condițiile legii, activitatea managerială a conducerii Muzeului Județean de Artă Prahova, inclusiv modul în care au fost gestionate evidența și reevaluarea patrimoniului.

Instituția afirmă că demersul vizează responsabilitatea administrativă, nu apartenența politică, și îl prezintă drept o măsură legată de protejarea bunurilor aflate în administrarea muzeului.

CJ invocă dificultățile de la nivel național

În comunicat este citată și ministra Culturii, Ioana Ciocan, care ar fi precizat că valoarea înregistrată pentru tablou trebuie corectată, însă actualizarea evidențelor necesită expertiză și resurse. Printre dificultățile menționate se numără numărul mare de bunuri, fondurile limitate și numărul redus de experți acreditați.

CJ Prahova amintește că legea prevede reevaluarea bunurilor culturale mobile la fiecare zece ani.

„Investițiile și cultura nu se exclud”

Consiliul Județean respinge ideea că investițiile în infrastructură și sprijinul social ar trebui să concureze cu finanțarea culturii. Potrivit comunicatului, protejarea patrimoniului presupune evidențe corecte, solicitări fundamentate și planificarea resurselor.

Instituția susține că transformarea unei deficiențe administrative într-o dispută politică nu aduce, în sine, fonduri pentru evaluarea colecțiilor. CJ Prahova afirmă că tratează constatările Curții de Conturi ca parte a procesului de îmbunătățire a administrării patrimoniului public și promite să informeze public cu privire la stadiul măsurilor.

Bingo–Rosal – datoriile uriașe și „eroii” care țin spatele unei firme îngropate în gunoi și miliarde vechi de lei

CURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ, DOSARELE EXPLODEAZĂ, IAR BINGO ÎNCĂ FACE FIGURI LA GUNOI

Tot ce a scris Incisiv de Prahova, ani la rând, despre „Bingo penal” – fosta Rosal, actuala Bin Go Solutions, experta în bunuri de retur dispărute și tarife unse cu toate alifiile – se aliniază, pas cu pas, cu o realitate juridică și financiară de manual:

• rapoarte ale Curții de Conturi,
• procese pe rol,
• cereri de insolvență și faliment,
• datoriile istorice de aproape 800 de milioane de lei, prezentate de NewsCenter.ro, site de știri pentru București și Ilfov.

Adică, pe românește: hoția, incompetența și combinațiile cu iz penal nu mai sunt „exagerări de presă”, ci subiecte de dosar, cu număr de înregistrare și termen de judecată.

ANAF VINE DUPĂ SALARII ȘI SĂNĂTATE: DOSARUL CARE POATE STINGE DEFINITIV „STEUA” BINGO

Dosarul nr. 37635/4/2025, în care ANAF își cere drepturile pentru fondurile de salarii și sănătate, are termen în 2 decembrie 2026.
Acolo se joacă, foarte probabil, biletul final al societății „devalizate” de Bogdan Niculescu, așa cum rezultă din Rechizitoriul depus de Silviu Prigoana  („Prigoană răposatul” în jargonul politicii) la DIICOT în 2021.

Dacă Bingo pierde acest proces, putem să spunem „adio”:

• nu doar unei firme sleite de datorii și scandaluri,
• ci întregului mecanism prin care, ani la rând, banii de salarii, sănătate și taxe s-au plimbat prin conturi, în timp ce cetățenii plăteau tarife și respirau mizeria neputinței instituționale.

ANAF nu vine pentru pamflete. Vine pentru bani. Iar când Fiscul bate la ușă, nu se mai joacă nimeni de-a „parteneriatul public-privat”.

ECO SUD APASĂ BUTONUL ROȘU: DOUĂ DOSARE ȘI O FIRMĂ CARE NU PLĂTEȘTE PE NIMENI

În paralel, Eco Sud, operatorul depozitului de la Vidra, a trecut de la nervi la acțiune:

• Dosarul nr. 38424/3/2026, înregistrat la Tribunalul București, în care Eco Sud cere falimentul Bin Go Solutions.
• Un termen în ianuarie 2027, tot la București, în care Eco Sud îi mai cere, încă o dată, falimentul lui Bingo.

Potrivit documentărilor realizate de NewsCenter.ro, conflictul financiar are o istorie lungă:

• sechestre pe participații,
• garanții pe autogunoiere,
• bilete la ordin de milioane de lei,
• executări stinse sau mutate pe alte trasee juridice.

Traducere:
Bingo nu-și plătește statul, nu-și plătește furnizorii, nu-și plătește corect salariații, dar rămâne, miraculos, un „partener” suportat de administrații publice care se plâng, în același timp, că „nu sunt bani de pensii mai mari decât 7%”.

MUTAREA BANILOR PE BLUE PLANET: CÂND NU POȚI SĂ PLĂTEȘTI DATORIILE, MUȚI FACTURILE

În timp ce Fiscul și Eco Sud bat la ușă, Bin Go nu pierde vremea:

Conform dezvăluirilor NewsCenter.ro, în Sectorul 4 din București,
începând cu 1 octombrie 2026, serviciile de salubrizare sunt facturate și încasate de Blue Planet Services SA, partenera din contractul de delegare.

Notificarea, purtând ștampila Bin Go Solutions din 15 octombrie 2026, vorbește frumos despre:

• „actualizare de date de facturare”,
• „modificare cu caracter administrativ”,
• „tarife neschimbate, aceeași frecvență de colectare”.

În realitate, pentru cetățean se schimbă ceva esențial:

• facturile noi nu le mai plătește către Bingo,
• ci către Blue Planet Services SA, firmă cu cont la Exim Banca Românească,
• în timp ce datoriile vechi rămân, liniștite, agățate de o firmă împinsă spre insolvență.

Când mută cineva beneficiarul plăților, dar lasă datoriile în urmă, nu e „inginerie administrativă”, ci o coregrafie a supraviețuirii pe spinarea creditorilor și a statului.

STRUCTURI ÎN FIDUCIE, ASOCIAȚI COMUNI ȘI DATORII DE 800 DE MILIOANE: ARHITECTURA UNUI COLOS PE PICIOARE DE HÂRTIE

NewsCenter.ro a arătat, cu documente, că:

• Bin Go Solutions avea în 2024:
  • afaceri de ~481,5 milioane de lei,
  • datorii contabile de ~779,8 milioane de lei,
  • restanțe fiscale de ~39,47 milioane de lei,
  • 1.268 de angajați.
• În acționariat:
  • participații majore deținute prin fiducie,
  • un asociat comun cu Blue Planet – Imperial Master Invest,
  • structuri în care unii apar ca „proprietari fiduciar”, în timp ce adevărații beneficiari economici rămân în ceață.

Pe scurt:
O firmă cocoșată de datorii, cu schemă de proprietate sofisticată, își pasează încasările spre o parteneră din asociere, în timp ce statul și creditorii se uită la portalul instanțelor și bifează termene.

ÎN PRAHOVA, BINGO ȚINE ORAȘUL OSTATIC. DAR LA ORIZONT SE VEDE PAPREC–BRATNER

În timp ce la București se mută încasările pe Blue Planet,
în Ploiești și Prahova încă mai rezistă „Bingo penal”, agățat de:

• contracte vechi,
• complicități locale,
• o administrație care se mișcă greu când e vorba să apere interesul public.

Dar ecuația se poate schimba radical:

• Firma Brantner, adusă și în discuțiile despre alternative de salubritate, a fost cumpărată de Paprec, gigant francez și lider de piață în tratarea și colectarea deșeurilor în Europa.

Dacă procesele se termină așa cum o arată logica economică și documentele din dosare, Bingo va deveni doar o amintire urât mirositoare, iar Prahova ar putea, în sfârșit, să se spele pe mâini de o societate care a făcut avere din gunoi și datorii.

Întrebarea este:
vor avea autoritățile locale curajul și voința să închidă, definitiv, robinetul?

SALARIAȚII, ÎN PRIMA LINIE A UMILINȚEI: 7 ZILE ÎNTÂRZIERE LA LEAFĂ, ANI DE LUMINĂ ÎNTÂRZIERE LA MORALĂ

În timp ce vorbim de:

• sute de milioane de lei datorii,
• mutări de facturare,
• garanții executate și dosare în instanță,

există o categorie lovită direct, rapid și fără „fiducie”: salariații.

La Ploiești, oamenii de pe mașinile de gunoi, cei care cară zilnic, la propriu, mizeria orașului, au început să își încaseze salariile cu întârzieri de minimum 7 zile.

Pentru un director abonat la contracte publice, 7 zile nu înseamnă nimic.
Pentru un angajat care trăiește de la un salariu la altul, 7 zile înseamnă:

• chirie întârziată,
• rate neplătite,
• facturi amânate,
• nervi și umilință.

În acest context geopolitic, cu războaie în apropiere, inflație, crize energetice și guverne care se scuză că pot mări pensiile doar cu 7%,
statul român tolerează, senin, un grup de firme cu milioane de lei datorii, care:

• nu plătește corect salariații,
• își întârzie obligațiile către stat,
• își enervează furnizorii până la cereri de faliment,
• dar încă primește gunoiul orașului în brațe, ca un „partener serios”.

„BINGO PENAL” – DE LA BUNURI DE RETUR FURATE ÎN PRAHOVA, LA DATORII URIAȘE ÎN BUCUREȘTI. LANȚUL SLĂBICIUNILOR, CU CIFRE ȘI NUMERE DE DOSAR

Incisiv de Prahova a arătat primul, cu probe, cum:

• 65.000 de bunuri de retur, în valoare de ~10 milioane de euro, inventariate de Lexexpert, au dispărut din peisajul public, deși au fost plătite prin tarife de cetățeni;
• Curtea de Conturi a confirmat oficial, cu formulări tehnice, ceea ce noi am numit direct: „furtul bunurilor de retur”;
• ADI – Parteneriatul pentru Managementul Deșeurilor Prahova și primari precum Mihai Polițeanu au stat, ani la rând, cu mâinile în buzunar, în timp ce bunurile care trebuiau preluate gratuit în domeniul public rămâneau pierdute între operator și dezinteres.

Acum, NewsCenter.ro completează tabloul la București:

• mutarea facturării pe Blue Planet Services,
• datoriile imense ale Bin Go,
• cererea de insolvență de la Eco Sud,
• istoricul garanțiilor și executărilor.

Nu mai vorbim de incidente izolate, ci de un model de business:
bani din tarife publice, datorii uriașe, complicități, tăceri, mutări de risc pe alte firme din aceeași familie de interese.

ÎNTREBAREA CARE ARDE: CINE LE ȚINE SPATELE ȘI DE CE?

În fața acestui tablou:

• Curtea de Conturi confirmă ce a scris Incisiv de Prahova despre Prahova.
• NewsCenter.ro documentează, punctual, datoriile, fiducia și mutările de bani în București.
• ANAF își caută fondurile pentru salarii și sănătate, în dosarul 37635/4/2025.
• Eco Sud cere falimentul, în dosarul 38424/3/2026 și în alte dosare cu termene în 2027.
• Salariații își iau lefurile cu întârziere, pe fundal de restanțe fiscale și furnizori neplătiți.

Și atunci:

Cine își mai permite, în acest context economic și geopolitic, să țină spatele unui asemenea grup?

• Cine semnează prelungiri, adrese, „actualizări administrative”?
• Cine lasă orașele prizoniere unui operator care nu-și onorează datoriile, dar își mută încasările în alte buzunare?
• Cine refuză, cu încăpățânare suspectă, să caute alternative solide, precum Brantner – acum parte a grupului francez Paprec, lider în domeniu la nivel european?

CONCLUZIE CU ZARUL PE MASĂ: ORAȘELE TREBUIE SĂ STRIGE „STOP JOC!”

Acest text nu este doar un pamflet usturător.
Este radiografia unui sistem de gunoi în care:

• banii publici se topesc în datorii și combinații,
• instituțiile se mișcă lent,
• presa de investigație – Incisiv de Prahova, respectiv NewsCenter.ro – aduce probe, documente, numere de dosar,
• iar cetățeanul rămâne cu nota de plată și cu sacul la poartă.

Dacă:

• în Prahova nu se recuperează bunurile de retur,
• în București nu se tranșează ferm dosarele de insolvență și faliment,
• ANAF și Eco Sud nu duc până la capăt demersurile,
• autoritățile locale nu taie cordonul ombilical cu Bingo–Bin Go,

atunci nu mai vorbim doar de hoție și incompetență,
ci de complicitate politică, administrativă și instituțională.

Orașele trebuie să spună, clar și răspicat:

„Stop joc! Bingo s-a terminat. De acum înainte, curățăm nu doar străzile, ci și contractele.” Vom reveni. (Cristina T.).