Anchete
Regimul clientelar: controlul informațiilor în Poliția Municipiului Ploiești (I)
Colaborarea dintre anumiți ofițeri de poliție și PG (persoană de referință) nu este întâmplătoare și are ca scop consolidarea controlului asupra informațiilor de la nivelul subunităților de poliție. Această asociere permite promovarea unor lucrători care să fie obedienți, selectați pe criterii subiective, în detrimentul celor competenți și dedicați, care ar merita cu adevărat aceste funcții.
Un exemplu elocvent în acest context este comisarul șef de poliție Sora George. Acesta, cunoscut ca fiind perpetuu șef al unui Birou din Poliția Municipiului Ploiești, deține în prezent și calitatea de împuternicit adjunct al Șefului Poliției Municipiului Ploiești. Anterior, George a ocupat funcția de împuternicit șef al Serviciului AEST din Inspectoratul Județean de Poliție Prahova, unde, contrar așteptărilor, n-a reușit să aducă îmbunătățiri semnificative, lăsând în urmă un context de profesionalism discutabil. De fapt, această împuternicire temporară părea menită să servească drept „trambulină” pentru avansarea sa ulterioară în cadrul Poliției Municipiului Ploiești, inhibând, astfel, potențialii candidați pe funcții de conducere.
Care este, însă, recomandarea lui Sora George pentru ocuparea acestor funcții succesive și care este legătura cu PG? Evident, nu se poate vorbi despre vreo „voce” sau “talent” admirat în mod special, iar performanțele remarcabile ale biroului său sunt puțin sau deloc recunoscute, având în vedere nivelul crescut al infracționalității din Ploiești.
Legătura comună între PG și Sora George provine din originile lor comune, amândoi având rădăcini într-o comună de pe Valea Cricovului, ceea ce subliniază natura clientelară a acestor relații și modul în care acestea influențează structurile de putere din cadrul Poliției. Vom reveni cu amanunte, date si documente incendiare. (Cristina T.).
Anchete
Omar Hayssam, în libertate deplină. Curtea de Apel București i-a ridicat și măsura custodiei publice
Omar Hayssam beneficiază, începând din 18 septembrie 2026, de libertate deplină, după ce Curtea de Apel București a dispus anularea măsurii custodiei publice. Informația este relatată de publicația Lumea Justiției, care precizează că afaceristul sirian nu mai este obligat să fie însoțit sau supravegheat de autorități atunci când se deplasează.
Decizia vine la o săptămână după ce Tribunalul Ilfov a admis definitiv cererea de liberare condiționată formulată de Hayssam.
Liberat condiționat după executarea a 13 ani de închisoare
La 11 septembrie 2026, judecătoarele Diana-Andreea Iacomir și Cristina Gabor, de la Tribunalul Ilfov, au admis cererea de liberare condiționată a lui Omar Hayssam.
Sirianul executase aproximativ 13 ani din pedeapsa de 24 de ani și patru luni de închisoare, primită în dosarul privind terorismul și răpirea jurnaliștilor români în Irak, în anul 2005.
Hotărârea Tribunalului Ilfov a fost definitivă, astfel că Hayssam a fost pus în libertate condiționată.
Curtea de Apel a anulat măsura custodiei publice
Ulterior, cauza privind custodia publică a ajuns la Curtea de Apel București. Judecătoarea Andreea-Cecilia Mihai a admis plângerea formulată de Omar Hayssam și a anulat ordonanța emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București – Secția de Proceduri Speciale.
Potrivit minutei hotărârii CAB nr. 1465/2026, pronunțată în dosarul nr. 5855/2/2026, instanța a decis:
„Admite plângerea. Anulează ordonanța nr. 6456/III-11/2026 emisă la data de 12.09.2026 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București – Secția de Proceduri Speciale. Definitivă.”
Prin această decizie, măsura custodiei publice a fost înlăturată. În consecință, Omar Hayssam nu mai este obligat să locuiască într-un centru specializat al statului și nici să fie permanent sub pază.
Avocatul explică ce înseamnă custodia publică
Avocatul Mihai Baicu, apărătorul lui Omar Hayssam, a explicat pentru Lumea Justiției că măsura custodiei publice este una administrativă, nu o pedeapsă penală.
„Custodia publică reprezintă o măsură administrativă de restrângere a libertății de circulație, prin care un cetățean străin este cazat obligatoriu într-un centru specializat al statului, cum ar fi cele aflate în subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări”, a declarat avocatul.
Potrivit acestuia, măsura este aplicată, în principal, străinilor care nu respectă regimul șederii sau procedurile privind îndepărtarea de pe teritoriul României.
Deși nu reprezintă o sancțiune penală propriu-zisă, custodia publică implică privarea de libertate și supravegherea permanentă. Persoanele plasate în astfel de centre beneficiază de asistență medicală, medicamente și materiale sanitare gratuite, însă nu au libertate de mișcare.
Hayssam nu mai este supus niciunei forme de custodie publică
Prin hotărârea Curții de Apel București, Omar Hayssam a scăpat și de această măsură administrativă. Astfel, după liberarea condiționată și anularea custodiei publice, afaceristul sirian se află în libertate deplină, notează Lumea Justiției. (Irinel I.).
Anchete
Judecătoarea Lavinia Curelea, de la Înalta Curte, iese la pensie. CSM a aprobat pensionarea altor șase magistrați
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat eliberarea din funcție prin pensionare a șapte judecători
Judecătoarea Lavinia Curelea, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, se pensionează, după ce Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat ieșirea sa din magistratură.
Informația a fost dezvăluită de publicația Lumea Justiției, care anunțase încă de zilele trecute că magistrata de la instanța supremă urma să se pensioneze.
Șase judecători de la instanțe din țară, incluși pe lista pensionărilor
În aceeași procedură, Secția pentru judecători a CSM a aprobat pensionarea altor șase magistrați care activează la instanțe din București și din mai multe județe ale țării.
Pe lista judecătorilor cărora le-a fost aprobată ieșirea la pensie se află:
- Carmen-Nicoleta Anton, judecătoare la Curtea de Apel Pitești;
- Nicoleta Dogariu, judecătoare la Tribunalul București;
- Mariana Adam, judecătoare la Tribunalul Brașov;
- Petronela Cîșlariu, judecătoare la Judecătoria Vaslui;
- Ionel Alexandru, președintele Judecătoriei Oltenița;
- Andreia-Irina Stavarache, judecătoare la Judecătoria Pașcani.
Deciziile trebuie urmate de procedurile legale
Aprobarea pensionării de către Secția pentru judecători a CSM reprezintă etapa instituțională prin care este avizată eliberarea din funcție ca urmare a pensionării. Pentru încetarea efectivă a mandatelor sunt necesare parcurgerea procedurilor legale și emiterea actelor corespunzătoare.
Pensionarea judecătoarei Lavinia Curelea se înscrie într-o serie de plecări din magistratură care afectează atât instanța supremă, cât și instanțele de apel, tribunalele și judecătoriile din țară. Aceste vacantări de posturi pot impune ulterior demararea unor proceduri de ocupare a funcțiilor rămase libere. (Irinel I.).
Anchete
Procurorul cu vis de Procuror General și prietenii lui de la CSM: război personal ambalat în „independența justiției”
„Visul frânt” al lui Claudiu Sandu: eu cu cine mai visez Procuror General?
Că procurorul CSM Claudiu Sandu are o obsesie constantă față de șefa Parchetului General, Cristina Chiriac, nu mai surprinde pe nimeni din sistem. Potrivit relatărilor apărute în publicația Lumea Justiției, adversitatea lui Sandu față de Procurorul General al României este deja folclor intern.
Prin culisele magistraturii se șușotește de mult că, în spatele acestei atitudini belicoase, s-ar afla o frustrare veche: visul – neîmplinit – al lui Claudiu Sandu de a se vedea instalat chiar el în fotoliul de Procuror General. Doar că, în loc de „domnul Procuror General”, a rămas, în percepția unora, doar „domnul nemulțumit de Procurorul General”.
Alianța „independenței”: Sandu, Staicu și Ion, trei procurori într-o barcă… cu fix altă destinație
Dacă până acum conflictul părea mai degrabă un duel personal Sandu–Chiriac, potrivit Lumea Justiției, tabloul s-a mai „îmbogățit” cu două nume din CSM: vicepreședintele Consiliului, Bogdan Staicu, și procuroarea Emilia Ion.
Cei doi ar fi votat, umăr la umăr cu Claudiu Sandu, în ședința CSM din 16 septembrie 2026, pentru sesizarea Inspecției Judiciare, pe motiv de „posibilă încălcare a independenței justiției”.
Motivul? Procurorul General, Cristina Chiriac, a îndrăznit, ce sacrilegiu!, să-și exercite atribuțiile legale și să ceară strămutarea unui dosar în care judecătoarea Sorina Marinaș de la Curtea de Apel Craiova a ridicat problema sesizării CJUE în două chestiuni fierbinți:
- lipsa de competență a DNA de a ancheta magistrați;
- incompatibilitatea judecătorilor care sesizează CJUE pentru a nu aplica deciziile CCR și ÎCCJ privind prescripția.
Cu alte cuvinte: Procurorul General își face treaba, iar o parte din CSM, în loc să se ocupe de sănătatea sistemului, sare direct să invoce „independența justiției” ca paravan pentru un război politic-instituțional ambalat juridic.
Egalitate la vot, inegalitate la logică: independența procurorilor, folosită ca scut de nervi personali
Deocamdată, decizia finală nu a fost luată: votul a ieșit egal și urmează să fie reluat vineri, 18 septembrie 2026. Însă, dincolo de rezultat, întrebarea care bântuie prin sistem este alta: cum a ajuns procuroarea Emilia Ion – percepută ani la rând drept un profesionist serios, cu carte și coloană – să se așeze, la vot, fix în aceeași tabără cu Claudiu Sandu?
Potrivit interpretării critice prezentate de Lumea Justiției, teoria „încălcării independenței procurorilor” în acest caz pare complet ruptă de realitate. Procurorul General cere strămutarea unui dosar – un demers legal și prevăzut de competențele funcției – iar o parte din CSM răspunde ca și cum ar fi vorba de un atentat la democrația mondială.
Independența procurorilor devine, astfel, un fel de umbrelă universală: se deschide ori de câte ori cineva din sistem are un deranj personal, o ambiție neconsumată sau o antipatie instituțională.
Pamfletul zilei: când „independența justiției” devine alibi pentru reglări de conturi
Privind din exterior, întregul episod arată mai degrabă a scenetă de teatru absurd decât a dezbatere serioasă într-un organism care ar trebui să vegheze la buna funcționare a justiției:
- Un procuror CSM, despre care se spune că s-a visat Procuror General, conduce corul acuzațiilor.
- Alți doi procurori, în loc să fie filtru de rațiune, par să devină ecou.
- Procurorul General, care își folosește atribuțiile legale, este transformat, peste noapte, în suspect de „atingere la independență”.
Dacă n-ar fi vorba despre sistemul de justiție al unei țări, ar putea fi trecut la rubrica divertisment. Așa însă, rămâne doar un trist exemplu de cum concepte serioase – precum independența justiției – pot fi folosite, după cum notează Lumea Justiției, ca pretext într-un joc de orgolii, frustrări și calcule de culise.
Concluzie: independența justiției nu e jucărie de CSM
În loc ca independența justiției să fie scut pentru protejarea magistraților de influențe reale, ea riscă să devină, dacă astfel de episoade se generalizează, un slogan gol, folosit ori de câte ori cineva din interiorul sistemului vrea să lovească, nu să apere.
Iar când jocurile personale sunt îmbrăcate în robe de principiu, nu mai vorbim doar despre un conflict între persoane, ci despre o decredibilizare lentă, dar constantă, a întregii justiții.
Acest text este un pamflet și reflectă o interpretare satirică și critică a informațiilor relatate în special de publicația Lumea Justiției, nu o constatare judiciară de vinovăție sau nevinovăție a persoanelor menționate. (Irinel I.).
Lovitura Curții de Conturi în „Mafia Antigrindină” – Fermierii din Prahova și Vrancea nu mai sunt „nebunii” din câmp, ci martorii-cheie (DOCUMENTE)
MAFIA ANTIGRINDINĂ ÎN COLȚUL RINGULUI – Cum trage statul cu rachete în nori, cu facturi în buget și cu noroi...
REPUBLICA T.C.E. PLOIESTI – FEUDA LUI NAE COMISIONARU’, FEMEIA-ORCHESTRĂ ȘI ORGANIGRAMA CU CHILOȚI
Republica TCE – de la societate publică la birt de gară Într-un colț de oraș numit pompos “societate de transport...
Republica permanenței pe dos: la IPJ Brașov, șefii încasează, fraierii veghează
Permanență de lux pentru șefi, „patriotism” gratis pentru subalterni În timp ce polițiștii de execuție din IPJ Brașov sunt împinși...
M.A.I. – „Concursul-fantomă” de la Dinamo: când posturile se dau, dar nu se prea iau
Concurs cu final anunțat: „Se caută ofițer, preferabil deja ales” Clubul Sportiv Dinamo București a reușit, încă o dată, performanța...
Sanatate, frate! Politia Română descoperă, după trei ani de basme, că sediile chiar au nevoie de autorizație sanitară
Trei ani ne-au ținut lecții cu „nu trebuie autorizație, totul e în regulă”, iar acum un răspuns oficial al Poliției...
113 polițiști, salvați în ultimele 14 zile de la „destituire cu acte în regulă”. Statul român, specialist în oameni cu termen de expirare
Când nu mai ai bani, tai de la investiții. Când nu mai ai idei, tai de la dreptate. Când nu...
„Polițiști de penitenciare cu apucături de infractori” – sau cum a ajuns Facebook noul gard al pușcăriei
Libertatea de exprimare cu cagula pe față Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) lovește cu o întrebare care...
Marele frate digital și mica ușă din spate: Legea 123/2026 și aventura românească a supravegherii „cu bună-credință”
Despre imunități cibernetice, mandate devenite decor legislativ și breșe care par să aibă mai mulți spectatori decât proprietarul sistemului atacat...
E‑pontajul, sfântul graal al MAI: îți numără fiecare minut, dar ghidul e secret de stat… cu drepturi de autor
Ministerul Afacerilor Interne a inventat aplicația perfectă: îți calculează munca, concediul și orele suplimentare, dar refuză să‑ți spună cum. Ghidul...
Imperiul cu bule stinse: „familia” Coca‑Cola Ploiești, între cumetrii, mașini de firmă și sclavie la normă
Toamna la Coca‑Cola: frunzele cad, oamenii pică din picioare A venit toamna și la Coca‑Cola Ploiești. Doar că, în loc...
GNM Prahova dă cu „sancțiunea”, APM Prahova spală păcatele: stația de epurare de la Corlătești, cloaca „autorizată” a Prahovei (I)
Stația fantomă care „curăță” banii, nu apele: corupție la chiuvetă în Prahova Stația care trebuia să spele apele, nu conștiințele...
Ajutoarele de deces înghețate la 2017. Cum își ascunde Poliția Română formulele de calcul după ștampila „secret de serviciu”
Familiile polițiștilor morți în activitate sau în timpul serviciului descoperă abia la final, în fața ghișeului, că „sprijinul statului” e...
Permanența fantomă. Când munca polițiștilor dispare din hârtie ca dosarele incomode din sertar
Rubrica goală care golește drepturi În fiecare zi, la fiecare unitate de poliție, se emite „dispoziția de zi pe unitate”....
Premier căutat pentru reglaj de „culoare”. Brigada Rutieră, blocată la semafor politic
Pamflet despre concursurile amânate la șefia Poliției și „coloanele neoficiale” pentru politicieni grăbiți România fără premier, Poliția fără coloană vertebrală...
Mafia de Prahova: polițiști, procurori și alte lemne strâmbe. „Manea, Portocală, 21 de metri cubi de dreptate și o bătaie ca la birtul comunal”
Republica Prahova: „Manea, Portocală, 21 de metri cubi de dreptate și o bătaie ca la birtul comunal” Într-o țară imaginară...
-
Exclusivacum 3 zile
„Polițiști de penitenciare cu apucături de infractori” – sau cum a ajuns Facebook noul gard al pușcăriei
-
Featuredacum 5 zileȘeful care confundă polițiștii cu sticlele din ladă
-
Exclusivacum 4 zile
Imperiul cu bule stinse: „familia” Coca‑Cola Ploiești, între cumetrii, mașini de firmă și sclavie la normă
-
Exclusivacum 5 zile
GNM Prahova dă cu „sancțiunea”, APM Prahova spală păcatele: stația de epurare de la Corlătești, cloaca „autorizată” a Prahovei (I)
-
Exclusivacum 4 zile
Marele frate digital și mica ușă din spate: Legea 123/2026 și aventura românească a supravegherii „cu bună-credință”
-
Featuredacum 2 zileM.A.I. – Stăpânul de pe „WhatsApp”: epopeea lui Giugariu, adjunctul cu permis suspendat și nervi pe apa plată
-
Exclusivacum 3 zile
113 polițiști, salvați în ultimele 14 zile de la „destituire cu acte în regulă”. Statul român, specialist în oameni cu termen de expirare
-
Exclusivacum 4 zile
E‑pontajul, sfântul graal al MAI: îți numără fiecare minut, dar ghidul e secret de stat… cu drepturi de autor