Exclusiv
Proteste și controverse: locuitorii din Mimiu iși cer drepturile în fața poluării, dar Prefectura Prahova pare să urmeze alte interese
Ieri dimineață, la Garda de Mediu din Ploiești si la Rafinaria Astra, a avut loc un protest în care au participat zeci de locuitori din cartierul Mimiu. Aceștia s-au plâns că nu mai pot sta în case din cauza mirosului neplăcut de produse petroliere provenit de la platforma fostei rafinării Astra. Locuitorii au afirmat că au depus numeroase reclamații, fără ca vreo măsură să fie luată în acest sens. Mai mult, sugerează că în incinta respectivei platforme se desfășoară activități ilegale, cum ar fi spălarea cisternele și a vagoanelor de produs petrolier, precum și depozitarea unor cantități semnificative de combustibili. Compania implicată, M.T.K Auto Sport SRL, pare a fi protejată de autorități.
Locuitorii au încercat să discute și cu Mihaela Iordanescu, directoarea de la Astra, dar nu au reușit să obțină clarificări. Reprezentanții Gărzii de Mediu au promis efectuarea unor controale săptămâna viitoare și au solicitat prezența poliției la fața locului, unde oamenii din Mimiu s-au adunat în număr mare în curtea instituției.
Din dovezile pe care le detinem, se observă că reclamațiile datează din 2016, iar locuitorii au contactat toate instituțiile statului cel puțin o dată la doi ani. Cu o zi înainte de protest, a avut loc o şedinţă importantă la Prefectură, dar se pare că poluatorii identificați sunt doar firmele care nu contribuie financiar și sau cele care concurează cu firmele favorizate/protejate. Ce conteaza bomba ecologica de la Rafinaria Astra si ce conteaza sanatatea locuitorilor din Mimiu? Au alte directive….Asa cum nu a contact nici bomba ecologica de la Pleasa…(aici).
In urma Ordinului Prefectului nr. 2551 din 1 iulie 2024, s-au început represalii și controale abuzive, vizând doar acei agenți economici care concurează cu firmele „agreate”, de „casa”. De asemenea, începând cu 26 august 2024, Garda Națională de Mediu va desfășura controale în județul Prahova, dar doar la anumite companii selectate la cererea Prefectului, conform unor declarații făcute de un reprezentant al Prefecturii, mai degraba s-a laudat ca doar a fost in Grecia si probabil dupa acest control de luni va ajunge si in Dubai.
În opinia noastră si a specialistilor din domeniul sigurantei nationale contactati de redactia ziarului Incisiv de Prahova, planul subversiv conceput de oficialii Prefecturii Prahova și colaborarea cu Garda de Mediu sugerează o acțiune dirijată, care va începe pe 26 august 2024, fiind sprijinită de polițiști „imputerniciți” pe linie politica (PSD) la comanda IPJ Prahova.
Pentru a completa informațiile necesare investigației noastre, care vizează formarea unui grup de criminalitate organizată în domeniul economic, implicând și membri ai unor partide politice din județul Prahova, am solicitat, ieri, Gărzii Naționale să ne comunice, de urgență, persoanele sau autoritățile care au dispus aceste controale, inclusiv scopul și eventualele directive referitoare la restricționarea activităților comerciale ale acestor societăți.
Spre surprinderea noastră, la aproximativ 3 ore de la această solicitare, cei de la Prefectura Prahova au efectuat un „control” la o altă balastieră, evident una concurentă a firmelor agreate, și au dat un comunicat în care vorbeau despre transparență, probabil unul dintre personaje care a particpat la control inca mai avea aerul de Grecia din vacanta „bine” meritata..
Dacă se mențin aceste principii de transparență, de ce nu desfășoară aceleași „controale” la balastierele firmelor favorizate din zona Vălenii de Munte?
De ce nu iau măsuri pentru situația bombei ecologice de la Astra?
De ce nu verifică compania COSECO, unde se afirmă că se neutralizează și transformă legal „resturi de biomasa și deșeuri nepericuloase”, dar în realitate, în week-end, se pare ca sunt incinerate diverse tipuri de deșeuri periculoase care afectează grav calitatea aerului și a mediului înconjurător, poluând apă, aer și sol, punând în pericol sănătatea publică și echilibrul ecosistemelor?
De ce nu se verifica situatia reala de la Ecomaster? (aici)
În contextul planurilor și acțiunilor subversive menite să submineze autoritatea Statului Român și a instituțiilor acestuia, în special în domeniul securității naționale, s-au identificat o serie de vulnerabilități majore. Aceste vulnerabilități sunt amplificate de faptele penale săvârșite de înalți funcționari guvernamentali, care încalcă legea și creează premise pentru noi riscuri la adresa securității naționale a României. Aceste acțiuni pot genera scenarii grave și ireversibile care vor afecta securitatea națională pe termen scurt.
Dacă autoritățile sunt atât de preocupate și dacă ordinul „prefectural” prevede controale în privința agregatelor și balastierelor, atunci subprefectul Tănase și echipele de control ar trebui să clarifice următoarele întrebări:
Au desfășurat acțiuni care nu au fost înregistrate în registrul unic de control?
Câte balastiere din cele 128 existente în județul Prahova au fost controlate, având în vedere că nu toate dețin autorizații?
Câte dosare penale au fost deschise?
Care sunt societățile care au fost investigate penal?
Cine sunt cei doi bărbați care au participat la controale alături de subprefectul Tănase?
Cine a semnat ordinul prefectului?
De ce nu există mențiuni în notele de control cu privire la conducerea acțiunii de către subprefect?
De ce subprefectul Tănase denigrează instituțiile de control?
De ce a refuzat subprefectul să semneze procesele verbale de la salina Slănic?
De ce prefectura nu a luat măsuri până acum în legătură cu salina Slănic, având în vedere deversarea apei care afectează flora și fauna pârâului Slănic?
De ce nu a fost suspendată activitatea salinei Prahova în urma poluării cauzate de apă sărată? (aici)
Cine sunt foștii angajați din servicii care fac parte din statul paralel și au funcții de consilieri în jurul viitorului președinte al CJ Prahova și al oficialilor din prefectură?
Cum se face că doar anumite societăți sunt controlate și există un aranjament cu GNM București pentru a le verifica începând cu 26 august 2024, cu scopul de a le suspenda activitatea?
De ce nu s-a suspendat activitatea salinei imediat ce s-a aflat că peste 600.000 de metri cubi de apă sărată pot provoca inundații în minele vizitate de cetățeni, fără ca ANPC să fie notificată? (ITM nu a fost informat).
Dacă nu există pericol, de ce au fost evacuate unele locuințe și blocuri?
Dacă ordinul privește doar balastierele, de ce se discută despre deșeuri?
Cine este persoana care dă indicații lui Drăgănescu în legătură cu aceste controale?
Aceste aspecte grave, ce constituie infracțiuni, sunt cunoscute de instituțiile abilitate. Vom reveni -printre multe alte dezvaluiri cutremuratoare – si cu capusarea atributelor A.N.P.M. si a Garzii Nationale de Mediu care a fost documentata complex si in cazurile Chiajna, Glina, REPSAN-OARJA, Jud. Arges etc, vicepresedintele Eugen Cosma actionand in interes personal in directiile stabilite de legaturile sale, firmele “poluatoare” protejate cu care isi imparte sferele de influenta si de interes. Dimensiunea actiunilor sale genereaza cele mei grave si pragmatic decizii cu efecte catastrofale pentru tara si institutiile guvernamentale responsabile, “in linie”, prin care legea este incalcata, prejudiciile statului fiind enorme, raportat la pozitia in care a fost investit, desi nu mai beneficiaza de un certificat acordat de aceste institutii.
(Cristina T.).
Exclusiv
Reorganizarea Poliției Capitalei anunțată pe WhatsApp ridică ingrijorări majore
O alertă a fost emisă de Sindicatul Europol, evidențiind modul în care reorganizarea Poliției Capitalei a fost anunțată în mod inadecvat prin aplicația WhatsApp de către șeful Poliției Capitalei, chestorul Berechet. Potrivit anunțului, au fost înființate două noi secții de poliție în București – Secția 26 și Secția 27 – precum și trei noi servicii:
- Serviciul Infracțiuni Informatice
- Serviciul Agresiuni Sexuale
- Serviciul Vătămări Corporale
Cu toate că inițiativele par promițătoare, sindicaliștii își exprimă îngrijorarea pentru că această reorganizare nu a fost comunicată oficial și nu a inclus consultarea organizațiilor sindicale și a polițiștilor afectați. Reorganizarea implică transferul de funcții de la cele 6 Poliții de Sector, care se confruntă oricum cu o lipsă de personal, lăsându-i pe angajați fără soluții concrete.
“Este doar o mimare a interesului declarat de a crește calitatea serviciului polițienesc,” se arată în comunicatul Sindicatului Europol. Mai mult, se semnalează că unii polițiști au fost informați doar verbal și prin WhatsApp cu privire la transferurile lor către noile structuri, fără a le fi explicate detaliile și fără a fi consultate criteriile obiective.
Sindicatul a solicitat o întâlnire urgentă cu conducerea Poliției Capitalei și a sesizat IGPR cu privire la nerespectarea obligației de a informa și consulta organizațiile sindicale. De asemenea, a fost sesizat și Corpul de Control al MAI privind nerespectarea prevederilor legale în ceea ce privește modificarea raporturilor de serviciu ale polițiștilor.
Reprezentanții sindicali îndeamnă polițiștii să fie atenți la orice tentativă de inducere în eroare. Semnarea documentelor de acceptare a mutării pe noi funcții ar putea fi interpretată ca un acord tacit pentru transfer, protejând astfel conducerea DGPMB de eventualele abuzuri. În contextul reorganizării, este subliniat dreptul polițiștilor de a ocupa orice funcție vacantă din cadrul unității, fără a fi obligați să accepte mutări în structurile nou înființate.
Sindicatul Europol încurajează șefii cu integritate să reamintească conducerii că mutarea polițiștilor dintr-o parte în alta nu va aduce o îmbunătățire a serviciului polițienesc. De asemenea, se face apel pentru a condamna metodele de gestionare inadecvate și comunicările informale prin WhatsApp, menționând că refuzul de a se prezenta la noile structuri nu poate atrage sancțiuni disciplinare.
Polițiștii care se află în această situație sunt rugați să contacteze sindicatul pentru asistență și reprezentare în fața conducerii DGPMB, asigurându-se astfel că drepturile lor sunt respectate. (Cristina T.).
Exclusiv
Emil Pascut critică abuzurile din Poliție și incompetența DGIPI în fața drepturilor angajaților
Emil Pascut, reprezentant al Sindicatului Diamantul, a ridicat întrebări serioase în legătură cu comportamentele abuzive din structurile interne, subliniind că organizația sa dezvăluie anual numeroase astfel de cazuri. Într-un mesaj pe pagina sindicatului, Pascut s-a adresat susținătorilor și a menționat: „V-ați gândit vreodată, voi, cei care ne sunteți suporteri vechi, câte conduite abuzive descoperim, dezvăluim și criticăm noi, în fiecare an? Nu le căutăm, ne sar în drum.”
Pascut a menționat două cazuri recente care ilustrează gravitatea situației: cazul lui Alin Rusu de la Siret și cazul unei „gestapoviste” de la Neamț, subliniind legăturile acesteia cu conducerea poliției locale. „Cazul lui Alin este unul greu, iar conducerea de la IGPF a fost sesizată prin plângerea sindicatului să investigheze, însă au ales să trimită autorităților să se auto-investigheze,” a declarat el, evidențiind abuzurile din sistem.
Referitor la cazul de la Neamț, Pascut a criticat tăcerea organelor superioare, acuzându-le de indiferență față de abuzurile comise. „Grija supremă a acestora pare să fie ‘denigrarea’ poliției române și activitatea pe rețelele sociale, ignorând complet abuzurile de putere și faptele ilegale,” a adăugat el.
Pascut a menționat că reprezentanții MAI, IGPR și IGPF au citit informațiile publicate de sindicat, dar au ales să reacționeze doar din conturi false sau sub protecția anonimatului. „Până la proba contrarie, IGPR nu știe, nu vede. Este un zen general în rândul autorităților,” a afirmat el.
În plus, Pascut a subliniat ineficiența DGIPI, menționând că „se pare că sunt ocupați să analizeze cu IA postările liderilor de sindicat și să le raporteze lui Bericica, folosind ‘secretul de serviciu’ pentru a monitoriza conținutul politic care critică statul și partidul.” Această observație scoate în evidență preocuparea DGIPI pentru controlul informațiilor în loc să se concentreze pe investigarea abuzurilor din sistemul de ordine publică.
Această declarație evidențiază problemele grave cu care se confruntă angajații din sistemul de ordine publică și necesitatea urgentă a unei reforme care să asigure respectarea drepturilor și a legii. (Cerasela N.).
Exclusiv
Demonii somnului lui Benone: preocupări pentru viața privată a polițiștilor din Neamț
Înșfăcarea drepturilor individuale
Un recent ordin emis de Dăscălescu, așa cum ne dezvăluie Emil Pașcut de la Sindicatul Diamantul, instigă la o intruziune brutală în viața personală a polițiștilor din IPJ Neamț. Adresa obținută, care poate fi apreciată ca șocantă, cere șefilor de compartimente să spioneze angajații sub pretextul identificării activităților extraprofesionale în orice domeniu.
O aproape derizorie abordare a Controlului Intern
Când Luiza Ababei, șefa controlului intern la DGPMB, a solicitat rapoarte de la polițiști pentru a raportare activitățile extra-profesionale, Emil Pașcut și-a exprimat indignarea. El subliniază că, potrivit legii, polițiștii nu sunt obligați să informeze despre toate activitățile lor private, ci doar să declare intenția de a efectua activități specifice legate de domeniul didactic sau cercetare.
Dincolo de limitele oportunismului
Adresa din Neamț, spre deosebire de abordarea mai măgulitoare a Ababei, reprezintă o escaladare a controlului: se solicită identificarea oricărei activități din viața privată a polițiștilor, fără a se ține cont de legalitate sau intimitate. Emil Pașcut consideră că, de la sfera personală până la activități insignifiante – inclusiv mersul la cumpărături sau vizionarea unui film – totul devine subiect de raportare.
Un reflex securist fără de sfială
Emil Pașcut se întreabă retoric dacă acest comportament nu cumva reflectă un impuls pervers în rândul celor din controlul intern, sugerând că Dăscălescu poate suferi o formă de obsesie pentru controlul asupra vieții altora. Această situație deschide discuții despre motivațiile din spatele acestui tip de gestionare a informațiilor personale.
Drepturile fundamentale la viața privată
Pașcut subliniază legislația care protejează dreptul la respectarea vieții private, invocând Articolul 8 care interzice ingerințele în viața personală și cere ca orice raportare să rămână în cadrul legal. Orice solicitare de informații despre activități extraprofesionale care nu afectează sarcinile de serviciu este considerată o încălcare gravă a drepturilor angajaților.
Abuzul în serviciu: o problemă persistentă
În final, Pașcut își îndreaptă atenția către cei responsabili din cadrul IPJ Neamț, avertizându-i că abaterile de la statutul polițistului nu ar trebui să conducă la o astfel de documentare detaliată a vieților polițiștilor. Constatările sale sugerează că viziunea recentelor măsuri luate ar trebui reconsiderată urgent pentru a evita efectele nocive asupra respectului și drepturilor fundamentale.
Emil Pașcut adaugă că, în ciuda unor percepții pozitive privind conducerea de la IPJ Neamț, acțiunile recente sugerează o contrastare gravă între abilități și deciziile luate, lăsând loc de îngrijorare în privința respectării drepturilor angajaților. El solicită corectarea imediată a acestor măsuri pentru a restabili ordine în rândul poliției și a evita o criză a încrederii în instituția publică. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 2 zile
Corupție și imprumuturi ilegale în rândul poliției prahovene: un dosar penal incepe să se desfășoare
-
Exclusivacum 2 zile
Corupția din România: Scandalul White Tower și ilegalitățile dovedite
-
Exclusivacum 2 zile
Abuzuri și corupție în rândul Poliției: Cazul IPJ Prahova și rețeaua de ilegalități
-
Exclusivacum 2 zile
Criza din Penitenciare: Polițiștii de Penitenciare protestează impotriva condițiilor insalubre și a insecurității
-
Exclusivacum 2 zile
Cazul Tymbark: controversele grevei și implicațiile legale ale condițiilor de muncă
-
Exclusivacum 2 zile
Apel către magistrații români: curățați justiția de corupție!
-
Exclusivacum 3 zile
Un vis trăsnit la grătar: Emil Păscuț și soluții pentru pensiile militare
-
Exclusivacum 4 zile
Emil Pascut: Majorarea pensiei la Metrou ridică intrebări despre principiul contributivității în sistemul pensionării