Connect with us

Uncategorized

Construirea unui Brand Personal Puternic ca Femeie Antreprenor

Publicat

pe

Într-o lume competitivă și în continuă schimbare, construirea unui brand personal puternic este esențială pentru femeile antreprenor. Un brand personal solid nu doar îți definește identitatea în piață, dar te ajută și să îți consolidezi poziția și să atragi oportunități de afaceri. La SecurMeNow, suntem dedicați să sprijinim femeile antreprenor în crearea unui brand personal autentic și de impact, folosind strategii digitale inovatoare și resurse personalizate.

Importanța unui Brand Personal

Definirea Identității și Valorilor: Un brand personal te ajută să comunici clar cine ești, ce valori ai și ce te face unic(ă) în domeniul tău. Aceasta este fundația pe care se construiește orice strategie de marketing și relaționare cu clienții. Credibilitate și Încredere: O prezență online coerentă și bine gestionată îți consolidează credibilitatea și încrederea în fața clienților, partenerilor și investitorilor. Oamenii au tendința să colaboreze cu persoane în care au încredere și pe care le percep ca fiind competente și autentice. Atragerea Oportunităților: Un brand personal puternic te ajută să atragi oportunități de afaceri, colaborări și parteneriate valoroase. Oamenii te vor recunoaște pentru expertiza ta și vor dori să lucreze cu tine.

Servicii Oferite de SecurMeNow

Creare de Site-uri Profesionale: O prezență online solidă începe cu un site web atractiv și funcțional. Echipa noastră de designeri și dezvoltatori colaborează strâns cu tine pentru a crea un site care să reflecte identitatea ta unică și să ofere o experiență optimă utilizatorilor. Optimizare pentru Motoarele de Căutare (SEO): Vizibilitatea online este crucială pentru atragerea clienților și partenerilor. Implementăm strategii avansate de SEO pentru a îmbunătăți clasamentul site-ului tău în motoarele de căutare, asigurând astfel un trafic mai mare și relevant. Tehnologii Moderne: Adoptarea tehnologiilor de vârf, cum ar fi CRM și ERP, este crucială pentru eficientizarea operațiunilor și îmbunătățirea relațiilor cu clienții. Noi te ajutăm să implementezi aceste soluții pentru a-ți transforma afacerea și a-i crește competitivitatea. Consultanță și Sprijin Continuu: Oferim suport complet în toate etapele dezvoltării afacerii tale, de la concept și planificare până la implementare și monitorizare. Te asistăm în accesarea fondurilor europene și dezvoltarea unor strategii sustenabile de creștere. Portofoliu Extins de Soluții Web: Portofoliul nostru cuprinde soluții diverse, incluzând comerț electronic, bloguri, sisteme de gestionare a conținutului și integrări cu rețele sociale. Fiecare soluție este personalizată pentru a maximiza eficiența și impactul afacerii tale online. Parteneriate de Încredere: Colaborăm cu experți renumiți pentru a oferi cele mai bune soluții de finanțare și suport continuu. Aceste parteneriate contribuie la evitarea greșelilor comune și asigură succesul pe termen lung al afacerii tale. Suntem dedicați să sprijinim femeile antreprenor în construirea unui brand personal puternic. Oferim soluții personalizate și sprijin constant pentru a te ajuta să îți dezvolți afacerea și să prosperi în mediul digital. Cu resursele și suportul potrivit, poți să îți atingi obiectivele și să îți dezvolți afacerea cu succes. Începe-ți călătoria antreprenorială cu noi și profită de oportunitățile oferite de era digitală pentru a transforma ideile tale în realitate.

Exclusiv

Sănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații

Publicat

pe

De

„Nu sunați la 112 fără aprobare!” – politica nescrisă a fabricii

Sănătatea și securitatea în muncă par a fi, la fabrica Coca‑Cola din Ploiești, un fel de reclamă frumos colorată: bună doar pe afiș. În spatele panourilor lucioase și al sloganurilor zâmbitoare, sursele interne descriu o realitate în care omul este, în cel mai bun caz, „daună colaterală”, iar accidentul de muncă – un „inconvenient birocratic” care trebuie musai ascuns.

Potrivit informațiilor primite din interiorul fabricii, conducerea ar fi transmis supervizorilor, șefilor de tură și maiștrilor un mesaj halucinant: nu se sună la 112 fără acordul expres al unui manager. Nici dacă omul este căzut, rănit, în pericol. Apelul la ambulanță devine, astfel, nu un reflex de salvare a unei vieți, ci o decizie de management, filtrată prin grija pentru „imagine”, „raportări” și „bătăi de cap”.

ITM‑ul, teoretic, există. Practic, spun aceleași surse, accidentul trebuie, dacă se poate, „rezolvat intern”. Cu taxiul, cu mașina colegului, cu tăcere, cu „lasă că trece”. Salvarea vieții poate aștepta; ce nu poate aștepta e teama conducerii de dosare, anchete și responsabilități.

Accident la silozuri: zahăr peste om, om sub tăcere

Unul dintre cele mai recente incidente, povestit de sursele noastre din interior, a avut loc la silozurile de zahăr. Potrivit acestora, instalațiile s‑ar fi defectat, zahărul „a amorsat” și a căzut peste un angajat, provocând răni serioase în zona cervicală și la coloană.

Într‑o lume normală, într‑o țară care se pretinde europeană, scenariul ar fi simplu: se sună imediat la 112, vine ambulanța, se asigură asistență medicală de urgență, se raportează accident de muncă, se anchetează, se iau măsuri.
În „lumea Coca‑Cola Ploiești”, conform surselor, s‑ar fi ales alt scenariu: omul nu ar fi fost preluat de ambulanță, ci transportat cu mașina unui coleg, departe de ochii și pixurile instituțiilor. Nu viața, ci hârtia contează; nu sănătatea, ci statistica.

„Fiecare accident aduce hârtii, mai bine să nu existe… oficial”

Sursele noastre susțin că, în interior, logica e cinică și crudă: fiecare accident de muncă înregistrat atrage cercetări, documentație, timp pierdut, observații pentru conducere și, posibil, diminuări salariale pentru cei considerați responsabili. Concluzia? Dacă nu vrei dosare, nu vrei controale, nu vrei „belele” – mai bine nu ai accidente. Sau, și mai bine, nu le ai… în acte.

În aceste condiții, tentația de a evita raportarea oficială a accidentelor de muncă nu mai e un derapaj, ci aproape o politică internă. Se încurajează „stingerea” problemelor în interior, cu prețul sănătății, al vieții și al adevărului.
Hârtia iese „curată”, omul pleacă șchiopătând.

„Siguranță la cel mai mic preț”: rețeta defectelor programate

Un alt capitol negru, relatat de surse, privește întreținerea instalațiilor din fabrică. În loc de mentenanță serioasă, profesionistă, făcută de specialiști calificați, s‑ar fi mers – potrivit informațiilor interne – pe varianta „contractorului cel mai ieftin”.
Cea mai mică ofertă, cel mai mare risc.

Rezultatul? Defecțiuni, improvizații, reparații făcute pe genunchi, instalații lăsate să funcționeze în regim de „merge și așa”. Într‑o fabrică ce lucrează cu silozuri de zahăr, praf combustibil și, după cum aflăm, cu substanțe chimice periculoase în imediata apropiere, „merge și așa” poate însemna, la propriu, „azi lucrăm, mâine explodăm”.

Cocktail exploziv: zahăr, acid clorhidric, sodă caustică și… nepăsare

Conform surselor noastre din interior, în imediata apropiere a silozurilor de zahăr se află rezervoare cu acid clorhidric și sodă caustică. Din cauza improvizațiilor și exploatării defectuoase, aceste substanțe ar putea fi eliminate în atmosferă sau pe diverse materiale, creând un amestec periculos cu praful de zahăr.

Acolo unde un proiectant sau un specialist independent ar trebui să verifice, să autorizeze, să certifice siguranța, sursele susțin că, în practică, s‑ar fi mers pe varianta „verificării interne”: o omologare făcută în casă, într‑o companie care, în public, se laudă cu standarde globale și responsabilitate socială.

Praful de zahăr și substanțele chimice nu știu PR, nu înțeleg comunicate de presă. Înțeleg doar fizică, chimie și reacții. Iar combinația dintre ele, alături de improvizații, poate deveni o bombă cu ceas în mijlocul unei fabrici pline de oameni.

Muncitorii în „saună chimică”, birourile la aer condiționat

În timp ce muncitorii din producție, potrivit relatărilor din interior, își duc zilele în hale cu temperaturi ridicate, în praf, zgomot și expunere potențială la substanțe periculoase, angajații din birouri – inclusiv cei care ar trebui să asigure sănătatea și securitatea în muncă (SSM) – stau la aer condiționat, cu monitoarele curate și rapoartele „aranjate”.

Ironia grotescă: tocmai cei plătiți ca să protejeze muncitorii ajung, conform surselor, să fie parte din sistemul de cosmetizare a realității. Se transmite „discret” că e mai bine să nu exagerezi cu sesizările, să nu creezi „probleme”, să nu zgudui barca. Barca e a companiei; dacă se scufundă, se îneacă, evident, cei de jos.

SSM cu semnătură forțată: „Ori semnezi, ori pleci”

O altă acuzație gravă venită din interior este presiunea pusă pe angajații cu atribuții SSM. Conform surselor, aceștia ar fi împinși să își dea acordul, prin semnătură, pe decizii și situații cu care, profesional, nu sunt de acord.
Dilema lor este simplă și cinică: ori semnezi, ori îți pierzi locul de muncă.

Astfel, sănătatea și securitatea în muncă devin o formalitate birocratică: se bifează că totul este în regulă, se semnează: „Am luat la cunoștință”, „Nu sunt probleme”, „Nu există riscuri semnificative”. Pe hârtie, fabrica e un paradis al siguranței. În realitate, oamenii știu că își pun viața în joc la fiecare tură.

„Paza” imaginii: ambulanțe blocate, poliție la poartă, tăcere în interior

Nu e vorba doar de tăcerea internă. Sursele noastre mai afirmă că șeful serviciului de securitate ar fi transmis firmei de pază să NU permită accesul unei ambulanțe sau al unei echipe de poliție în incinta fabricii până când nu își dă acordul un manager. Cu alte cuvinte, chiar și salvarea are voie să intre doar după ce verifică marketingul.

Dacă un angajat moare sau este grav rănit, problema principală nu este viața lui, ci cum arată situația „în exterior”. În cazul în care un angajat pleacă brusc din tură după un incident, potrivit relatărilor, se poate întâmpla să nu mai existe niciun „caz oficial” de accident la locul de muncă. Omul suferă, dar pentru fabrică, el devine doar „un absenteist”.

„Nu există accidente, doar absențe nemotivate”

Logica relatată de surse este de un cinism monumental: dacă omul pleacă acasă, la spital sau „undeva”, fără ambulanță, fără poliție, fără raport, atunci – în acte – nu s‑a întâmplat nimic la locul de muncă. Nicio responsabilitate, nicio anchetă, nicio sancțiune.
A dispărut doar „o resursă umană”, nu un om.

Din această perspectivă, problema nu mai este doar una de securitate în muncă, ci una de moralitate fundamentală. O companie care la nivel global se promovează ca model de „responsabilitate socială” ajunge, în practica de zi cu zi, să fie acuzată, prin sursele interne, că își apără mai tare procedurile și bonusurile manageriale decât sănătatea oamenilor care îi produc marfa.

Concluzie: între imaginea globală și realitatea din hală

Cazul Coca‑Cola Ploiești, așa cum reiese din relatările angajaților și sursele interne, ridică întrebări grave pentru toate instituțiile care ar trebui să conteze: ITM, inspectoratele de muncă, autoritățile de mediu, Ministerul Muncii, ministerele de resort.

Dacă ceea ce descriu sursele este corect, atunci avem de‑a face nu doar cu incidente izolate, ci cu un întreg sistem de:

  • mușamalizare a accidentelor,
  • presiune asupra angajaților SSM,
  • improvizații tehnice periculoase,
  • ignorare deliberată a riscurilor chimice și mecanice,
  • blocare a accesului serviciilor de urgență fără „aprobarea” conducerii,
  • sacrificare a sănătății oamenilor în numele profitului și al imaginii.

Coca‑Cola, ca brand, vinde „fericire la doză”.
La Ploiești, conform surselor, fericirea asta pare produsă într‑o fabrică în care omul e, în cel mai bun caz, un consumabil. Iar întrebarea finală rămâne, inevitabil, pentru autorități:
câte „doze de tăcere” mai sunt dispuse să înghită până când cineva moare „oficial” la locul de muncă? (Cristina T.).

Citeste in continuare

Uncategorized

AI nu trebuie să fie mai inteligent decât tine. Trebuie să te înțeleagă

Publicat

pe

De

Istoria se repetă după un tipar. Descoperirile care schimbă totul sunt rareori cele mai puternice invenții. Ele sunt momentele în care aceste invenții pătrund în viața de zi cu zi. Electricitatea a schimbat societatea nu prin centrale electrice, ci atunci când a apărut întrerupătorul în case. Internetul a devenit al nostru prin intermediul browserului. Telefonul a devenit puternic prin ecosistemul de aplicații care s-a dezvoltat pe baza lui.

AI nu va fi diferit.

AI devine din ce în ce mai inteligent, iar acest proces va continua. Dar, pentru a schimba modul de viață al oamenilor, trebuie să răspundă la următoarele întrebări: unde, cum și în mâinile cui ajunge această inteligență? Acest lucru va defini următorul capitol al AI.

AI nu mai oferă doar răspunsuri. Intrăm într-o eră agentică, în care inteligența artificială acționează în numele nostru, în timp ce decizia finală rămâne a omului. Însă, pentru a acționa în numele cuiva, trebuie mai întâi să îl cunoască.

De aceea contează locul în care AI intră în contact cu oamenii. Punctele de intrare sunt acolo unde AI înțelege o persoană și construiește încredere. Cele mai bune experiențe cu AI vor veni de la dispozitivele care cunosc cel mai bine utilizatorul.

Acesta este ceea ce Samsung a construit de-a lungul anilor. Telefonul este cel mai aproape de noi, ne însoțește zilnic. Tableta este locul în care creăm și învățăm. Ceasul citește semnale precum somnul și ritmul cardiac. Televizorul și aparatele electrocasnice conectate adaugă context din mediul în care trăim. Iar noile formate, de la dispozitive pliabile la ochelari inteligenți, extind spațiul în care AI ne întâlnește. Împreună, se conturează o imagine mai completă a nevoilor unei persoane.

Aceste puncte de acces sunt puternice atunci când acționează împreună. Semnalele provenite de la diverse dispozitive se transformă în asistență oportună: somnul monitorizat de ceasul tău modelează programul de mâine, informațiile fiind întotdeauna disponibile. La cel mai înalt nivel, AI funcționează discret în fundal, transformând aceste momente într-o experiență coerentă. De aceea am dedicat ani întregi construirii unui ecosistem nu doar pentru a ajunge la mai multe momente, ci pentru a le conecta.

Samsung nu face acest lucru singur. Platformele care au schimbat lumea au fost cele mai deschise. Așa a fost și internetul. La fel au fost și sistemele de operare mobile. Cu SmartThings, am reunit dispozitive, servicii și parteneri într-o singură experiență conectată, conturând standardele deschise ale industriei. Deschiderea permite celor mai bune idei să ajungă mai repede la oameni. Și nu ne limităm la a adăuga inteligență la suprafață, ci proiectăm modul în care AI funcționează în centrul sistemului, astfel încât să servească fiecare persoană în contextul său.

Însă deschiderea în sine nu este scopul. Sarcina mai dificilă este transformarea inteligenței în ceva personal și de încredere. Cea mai bună inteligență din lume ar trebui să ajungă la oameni prin intermediul dispozitivelor lor de zi cu zi. Dar ceea ce o face personală este înțelegerea utilizatorului și păstrarea în siguranță a acestei înțelegeri. Aceasta este responsabilitatea noastră.

Pe măsură ce AI devine mai personal și mai autonom, încrederea devine fundamentul. Oamenii trebuie să știe ce face AI pentru ei și să păstreze controlul.

De aceea, încrederea nu este adăugată la final. Samsung Knox protejează fiecare dispozitiv Galaxy și, acum, conexiunile dintre ele. Pe măsură ce inteligența se deplasează între dispozitive, protejarea fluxului de date dintre ele este crucială. Cele mai personale date rămân pe dispozitiv, astfel încât oamenii să poată înțelege cum funcționează AI, păstrând controlul.

Aceeași înțelegere modelează dispozitivele pe care le construim. Cu cât AI devine mai personal și mai capabil, cu atât forma contează mai mult. Pe măsură ce inteligența artificială ne ajută cu mai multe lucruri simultan, un ecran care se pliază extinde limitele posibilului. Acesta este motivul pentru care dispozitivele pliabile sunt speciale: se pliază în palma ta, deschizând o scenă mai mare. În această călătorie, Samsung a continuat să facă dispozitivele pliabile mai subțiri, mai ușoare, mai rezistente și mai captivante.

AI este esențial și în domeniul sănătății. Modul în care dormim, ne recuperăm și avem grijă de noi înșine – alegerile zilnice contează. Un dispozitiv care ne este aproape, precum un ceas, monitorizează aceste semnale, asigurându-ne o zi mai bună.

La următorul eveniment Galaxy Unpacked vom prezenta ce urmează în ceea ce privește integrarea tuturor acestor elemente: experiențe mai personale și mai naturale, pe o bază pe care mai mulți parteneri o pot dezvolta. Întrebarea care deschide următoarea eră nu este cine are cel mai inteligent AI, ci cine înțelege cel mai bine oamenii și transformă această înțelegere în experiențe în care aceștia pot avea încredere.

Intenționăm să urmăm această cale cu deschidere și responsabilitate, începând cu dispozitivul pe care îl aveți deja în mână. Deschidem împreună acest nou capitol la Galaxy Unpacked.

 

Pe 22 iulie, Samsung va organiza evenimentul Unpacked la Londra, în Marea Britanie. Vă invităm să descoperiți următorul capitol al inovației Galaxy. Scanați codul QR pentru a afla mai multe.

Evenimentul va fi transmis în direct pe Samsung.com, Samsung Newsroom și canalul YouTube al Samsung, începând cu ora 16:00.

Citeste in continuare

Exclusiv

Republica Butoiului Roșu: cum se recicla „pe persoană fizică” gunoiul de aur al Coca-Cola Ploiești

Publicat

pe

De

DICTATURA DE FABRICĂ ȘI COMOARA DIN GUNOI

După ultimele investigații prezentate cu ajutorul angajaților care nu mai suportă dictatura și tirania din fabrica Coca-Cola HBC Ploiești, a început să se spargă, încet dar sigur, bula mafiei deșeurilor din fabrică.
Nu mai vorbim doar de frustrări la locul de muncă, ci de un sistem bine uns, care transformă gunoiul în aur, cu binecuvântarea tăcută a unor șefi și „responsabili” cu mediu și siguranță.

Conform investigațiilor Incisiv de Prahova (sursa:
https://www.incisivpreahova.ro/2026/06/12/coca-cola-hbc-ploiesti-reciclare-pe-persoana-fizica-donatii-pe-bani-nebuni-si-bani-fara-sa-i-stie-nici-dracu-nu-stie-dar-bani-sunt/ ), deșeurile din Ploiești – în loc să fie reciclate transparent – par să fie transformate într-o afacere „pe persoană fizică”, cu bani „pe care nici dracu’ nu știe de unde-i numeri, dar bani sunt”.

DEȘEURI MAI BĂNOASE DECÂT SUCUL: „DONĂM”, DAR NU SE ȘTIE CINE ÎNCASĂ

În timp ce compania pozează în campioană a responsabilității sociale, reciclarea de la Ploiești arată altfel:

  • sume mari rezultate din valorificarea deșeurilor
  • contracte de valorificare „în ceață”, unde ce e „mare în lei” poate deveni, printr-o minune, „mai mare în euro”
  • bani care, oficial, se leagă de „donații” și ONG-uri, dar care, în practică, ridică întrebarea: cine încasează, concret?

Banii din gunoi se plimbă mai discret decât sucul pe raft. Reclame avem la doze reci, nu și la butoaie vândute la fier vechi.

„CĂRNETELUL BUIULUI ROȘU” ȘI LEGEA SCRISĂ PE OLX

Altă piesă de bază a caracatiței deșeurilor este „cărnetelul buiului roșu”, prezentat de Incisiv de Prahova (sursa:
https://www.incisivpreahova.ro/2026/07/02/carnetelul-buiului-rosu-mafia-deseurilor-de-la-coca%c2%80%99ploiesti-fise-facute-legea-pe-olx/ ).

Aici vorbim despre:

  • fișe „făcute” după bunul plac
  • o „lege” care pare scrisă direct pe OLX
  • un sistem paralel de gestiune în care realitatea din teren nu seamănă cu cifrele din documente

Cine ține cărnetelul, ține și butoanele banilor. Ce nu intră în sistem, intră la combinații.

BĂIEȚII ȘI FETELE DEȘTEPȚI: DEȘEURI CARE „DEPĂȘESC” PRODUCȚIA

Când băieții și fetele deștepți din Companie au pus ochii pe deșeuri, li s-au înveselit instant obrajii:

  • cantități care dispar „din acel loc”
  • deșeuri care, pe hârtie, par mai puține, dar în practică „sunt mai mari decât cele produse în sila timpului”
  • trasee neoficiale spre fier vechi, „pe persoană fizică”, spre rude, apropiați și parteneri de combinații

Matematica nu mai e 1+1=2, ci 1 butoi în gestiune, 3 butoaie prin sate și 0 în raportarea oficială.

ECO-FUNCȚII, ECO-TITLE, ECO-MUȘAMALIZARE

Toată afacerea nu se putea derula fără girul conducerii și al celor cu titulaturi lucioase pe zona de mediu:

  • Sofia Ioana Brisan – Environmental Sustainability Manager
  • Cătălin Andrei Stoica – Environmental Health & Safety Coordinator

Pe hârtie, aceștia păzesc mediul. În realitate, conform datelor apărute în presă, deșeurile au un rol strategic în activitatea lor. Nu numai ca responsabilitate, ci și ca resursă perfectă pentru:

  • raportări cosmetizate către Agenția pentru Protecția Mediului
  • cantități „foarte mici” trecute oficial, comparativ cu realitatea din teren
  • lipsa trasabilității reale la butoaie și alte deșeuri

CIRCUITUL PARALEL AL BUTOAIELOR: DIN FABRICĂ LA RUDĂ, VIA FIER VECHI

Dacă „circuitul normal” al deșeurilor însemna colectorul specializat, în realitatea de la Ploiești avem:

  • deșeuri de tablă (butoaie, bidoane, tuburi, cuburi de 1000 litri, rezină etc.) luate de la fabrică
  • departamentul de vânzări și marketing care ajută „firme prietene” să ia butoaiele, să le transporte, să le verse și, în final, să le ducă la clientul final sau la fier vechi
  • butoaie ajunse direct la centre de colectare pe persoană fizică, la rude și apropiați ai vânzătorilor

Circuitul eco s-a „optimizat” în circuit mafiot de familie. Se reciclează banii, nu și corectitudinea.

BUTOAIE DISPĂRUTE DIN GESTIUNE, APĂRUTE PE ȘANȚ ȘI ÎN ANUNȚURI

La dovezile strigătoare la cer se adaugă:

  • lipsa butoaielor din gestiune (intrări / ieșiri), tocmai în zona unde Cătălin Andrei Stoica și Sofia Ioana Brisan au grijă să „mușamalizeze din tastatură”
  • butoaie care nu apar ca marfă raportată, dar se văd cu ochiul liber: pe toate șanțurile, la toate magazinele și barurile, la sate și la oraș
  • anunțuri publice de vânzare, pe tot felul de pagini, în toate orașele țării

Un exemplu de anunț:

„Butoaie 200L, foste cu sirop și gel, pentru închidere etanșă, alimentare, apă.
Au fost folosite pentru industria răcitorului.
Potrivite pentru apă, ploaie etc.
Preț: 100 lei/buc.”

Adică: ceea ce trebuia să fie deșeu industrial gestionat strict, devine produs de larg consum, la liber, la 100 de lei bucata.
Traseul: din fabrică „dispărut”, în anunț „ca nou”.

RECICLAREA LA COCA-COLA: BIDOANE, BUTOAIE, CUBURI ȘI REZINĂ „FOARTE ACCESIBILE”

Așa se face reciclarea deșeurilor la Coca-Cola: o bună parte din deșeuri sunt foarte accesibile angajaților și nu numai. În joc intră:

  • bidoane
  • butoaie
  • tuburi de tablă
  • cuburi de 1000 litri
  • rezină și alte materiale tentante din curtea fabricii

Întrebarea de bun-simț:
Unde sunt instituțiile statului în fața acestor „valorificări pe persoană fizică” la Coca-Cola?
Multinaționala mai e sustenabilă sau doar foarte „sustenabilă” pentru buzunarele unora din interior?

GNM, AFM – sunteți pe fir sau dormiți? ANAF, vede cineva circuitul banilor din gunoi?

MUSUROIUL DE LA BUCUREȘTI ȘI DOSARELE CARE ÎNCEP SĂ MIȘTE

De când articolele Incisiv de Prahova au început să iasă public, mușuroiul de la Coca-Cola București s-a tulburat serios. S-au certat între ei, iar din această busculadă au ieșit la iveală indicii clare ale unui sistem de evaziune în jurul deșeurilor.

Mai nou, se pare că unora le-au venit „mințile la cap” prea târziu: au început să-și dea în judecată propriul partener, încercând să scape basma curată după ce, anterior, l-au acoperit în fața celor de la Grup.

În acest context apar și dosare pe portalul instanțelor, ce pot fi consultate pentru a înțelege cât de departe a mers conflictul și cum se încearcă, acum, spălarea pe mâini:

Nu mai e vorba doar de „nemulțumiri interne”, ci de războaie juridice între parteneri, după ani în care au mers mână în mână pe drumul gunoiului de aur.

ANGAJAȚII NU MAI TAC. STATUL?

Angajați ai companiei – unii dintre ei insistenți, greu de cumpărat și loiali legii – au început să vorbească deschis despre:

  • dictatura internă
  • mafia deșeurilor
  • reciclarea „pe persoană fizică”
  • combinațiile cu butoaie, fier vechi, donații și ONG-uri

Jurnaliștii de la Incisiv de Prahova mulțumesc tuturor pentru informațiile transmise și pentru încrederea acordată redacției și promit să le dezvăluie pe toate, rând pe rând, pe măsură ce vor fi verificate și confirmate și de alți colegi ai celor din interior.

EPILOG PROVIZORIU: CARACATIȚA STRÂNGE, DAR ȘI CEI STRÂNȘI ÎNCEP SĂ MUȘTE

Caracatița deșeurilor de la Coca-Cola Ploiești nu mai e doar o bănuială:

  • butoaie ruginite care devin bani curați
  • raportări cosmetizate la mediu
  • reciclare „pe persoană fizică”
  • bidoane, cuburi și rezine „foarte accesibile”
  • anunțuri publice de vânzare în toată țara
  • dosare judiciare între foști parteneri de combinații

Tentaculele încă strâng, dar pentru prima dată de ani de zile, angajații nu mai tac, iar presa nu mai închide ochii.
Rămâne de văzut dacă statul rămâne spectator sau intră, în sfârșit, pe teren, în cea mai profitabilă „ligă de reciclare” pe care a văzut-o România: Reciclare S.A. – pe persoană fizică, marca Coca-Cola Ploiești.  Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv5 ore ago

IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”

Grădinița de cadre continuă: agenta cu creme, nașul, finul, „Laika” de la termopane, mita pe WhatsApp și foișorul blestemat Tămâie...

Exclusiv5 ore ago

Sănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații

„Nu sunați la 112 fără aprobare!” – politica nescrisă a fabricii Sănătatea și securitatea în muncă par a fi, la...

Exclusiv5 ore ago

Famiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere

În primul rând, peștii mari!” – Sindicalism de buzunar la Giurgiu, cu “ăia mici” pe post de cotizanți de decor...

Exclusivo zi ago

Republica fiduciei și orbul găinii: cum spală Blue Planet gunoaiele, banii și responsabilitatea în Sectorul 1 (și de ce Ploieștiul se face că nu vede)

„Nu știm cine încasează banii, dar semnăm” – noua doctrină a Primăriei Sectorului 1 Contractul de salubrizare cu Blue Planet...

Exclusivo zi ago

IPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi

De la „caz incredibil” pe Facebook la serialul cu inventarul furat În timp ce o parte din presa locală se...

Exclusivo zi ago

Tribunalul București a prins IPJ-urile cu „nu ținem evidență” în gură: minciuna administrativă nu mai ține la judecător

IPJ-urile, prinse cu mâna în sacul opacității: „Nu avem registru” nu mai spală refuzul de informații Un precedent extrem de...

Exclusiv2 zile ago

IPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute

De la „știrișoare” pe Facebook la mizeria reală din inventar În timp ce o publicație locală se laudă pe Facebook...

Exclusiv2 zile ago

Tatăl invizibil și sistemul somnoros — pamflet despre un copil lăsat pe pilot automat

O mamă disperată își povestește cazul „Bine ați venit la vizite… poate” — programul-fantomă Judecătoria a stabilit week-end-uri de vizită:...

Exclusiv2 zile ago

Cumetria de Merit SRL – Poliția Română, filială de familie cu bani publici

Salariul „de excelență” la plic, între cumetri: statul plătește, nașa încasează În timp ce colegii din Poliția Română află din...

Exclusiv3 zile ago

O nouă aritmetică la IGPR: sindicatul cere drepturi salariale, iar nota de plată vine de la SRI

Când ceri drepturi salariale: ți se pune în brațe factura SRI Într-un dosar în care reclamanți sunt un sindicat și...

Exclusiv3 zile ago

O justiție cu două viteze: judecătorul blindat, polițistul abandonat în stradă

Un judecător, protejat imediat. Un polițist, lăsat să aștepte. În România pro-europeană, ediția 2026, statul pare să poarte uniformă doar...

Exclusiv4 zile ago

Comisia cu racheta în buzunar: cum îl îngroapă chiar Senatul pe Tánczos Barna în scandalul antigrindină (DOCUMENTE)

„Mafia antigrindină”, la buton. Comisia pentru Mediu, la pix Chiar dacă ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, forțează cu orice...

Exclusiv4 zile ago

Grădinița de cadre – IPJ Prahova, sezonul  (XXIV). Turnătoarea de serviciu și protectorul ei cu stele căzătoare

De la ofițerul cu pietriș la ofițerul cu note informative După episodul cu „ofițerul–transportator de pietriș la negru” de la...

Exclusiv4 zile ago

ANP – Dentistul-tornado de la Penitenciarul Târgșor: între „benzină, lichid de parbriz” și sticla fluturată prin bar

„Sectorul medical” pe sticle: când imaginea ANP se îneacă în alcool În Penitenciarul de Femei Târgșor, „sectorul medical” pare să...

Exclusiv5 zile ago

Vestul Sălbatic de Țăndărei: Polițiști cu pistolul la brâu, statul cu mâinile în buzunar

Atac armat la prânz: „Bună ziua, tragem în casă!” În plină zi, în municipiul Țăndărei, județul Ialomița, doi bărbați au...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv