Featured
Cea mai curată energie a devenit otrăvitoare pentru Comisia Europeană
Dintr-un potențial de producție hidroenergie de 40,5TWh/an, Comisia Europeană a tăiat României dreptul la 30,20TWh/an. Astăzi, Hidroelectrica produce circa 17 TWh/an, asigurând 34% din întreaga producție de energie a țării noastre. Autoritățile invocă reglementările de mediu ale UE, însă interdicția de a utiliza resursele hidroenergetice datează din 2021, fără ca aceasta să fi fost făcută publică.
România beneficiază de un potențial ridicat al resurselor hidroenergetice, comparativ cu restul statelor UE, însă utilizarea acestora a fost interzisă, pe șest, de Comisia Europeană. Dintr-un total al potențialului teoretic liniar de aproximativ 70,0 TWh/an, potențialul teoretic liniar al cursurilor de apă interioare este de aproximativ 51,5 TWh/an, iar cel al Dunării (doar partea românească) este evaluat la cca. 18,5 TWh/an.
”Hidroenergia constituie în prezent principala sursă de energie regenerabilă, acoperind cca. 34% din consumul final de energia electrică al României. Centralele hidroelectrice au un randament ridicat, iar hidrocentrale cu acumulare în pompaj ar conferi un rol de bază pe piața de echilibrare. La începutul lui 2024, puterea instalată netă din surse hidroenergetice a fost de 6.139 MW. S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A., companie căreia statul i-a concesionat bunurile proprietate publică în domeniul producerii energiei electrice în centrale hidroelectrice în scopul exploatării, reabilitării, modernizării, retehnologizării precum și construirii de noi amenajări hidroenergetice, operează centrale a căror energie de proiect însumează 17,68 TWh/an”, se arată în Strategia energetică a României.
Potențialul hidroenergetic tehnic adițional care mai putea fi amenajat în Romania era apreciat (energie de proiect) la cca. 10,30 TWh/an, deși este posibil ca oficialii europeni să mai taie și din aceștia, tot din considerente absurde de mediu. Deocamdată, cum o mare parte din centralele hidroelectrice au fost construite în perioada 1960-1990, sunt necesare investiții urgente în creșterea eficienței.
Astfel, compania Hidroelectrica are în curs de realizare, până în 2030, investiții totale de peste 800 milioane de euro, care includ construirea a circa 200 MW capacități noi, finalizarea unor capacități hidroelectrice începute, dar și diversificarea portofoliului de producere prin dezvoltarea de proiecte pe baza altor SRE, în capacități eoliene terestre și pe mare, cu o capacitate estimată de 600 MW, potrivit Strategiei energetică a României 2025-2030, cu perspective 2050. Un aspect important în ceea ce privește activitatea investițională în domeniul hidroenergetic constă în faptul că proiectele hidroenergetice de anvergură începute înainte de 1990 și nefinalizate până în 2024 au folosințe complexe, iar pentru finalizarea proiectelor este necesară reluarea analizelor tehnico-economice și de mediu, se mai semnalează în document.
Rezerve de uraniu
Dacă România ar fi fost lăsată să se axeze pe hidroenergie și energie nucleară, ar fi devenit exportator net, iar prețurile ar fi fost extrem de accesibile. La capitolul nuclear, țara noastră dispune de zăcăminte de minereu de urnaiu, precum și de capacități de procesare.
Rezervele dovedite de minereu existente și exploatabile asigură cererea de uraniu natural pentru funcționarea a două unități nuclear-electrice pe toată durata de operare. ”Pentru a spori securitatea aprovizionării cu materia primă necesară fabricării combustibilului nuclear la Fabrica de Combustibil Nuclear (FCN) Pitești și reducerii dependenței de import pe lanțul de producere a combustibilului nuclear, Societatea Națională Nuclearelectrica SA (SNN) a achiziționat Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu de la Compania Națională a Uraniului (CNU) în vederea consolidării ciclului nuclear și eficientizării costului materiei prime necesară fabricării combustibilului nuclear pentru CNE Cernavodă. De asemenea, tot în vederea consolidării ciclului combustibilului nuclear, SNN SA a preluat în anul 2021, cu titlu gratuit, licența de concesionare a activității de exploatare a minereului de uraniu din perimetrul Tulgheș Grințieș, județul Neamț. Darea în exploatare a acestui zăcământ, va crea premisele utilizării minereului de uraniu extras din țară”, se precizează în Strategia energetică.
Fondurile europene trebuie să ajungă acolo unde există inițiativă, proiecte și dorința de a investi. Pentru Prahova, susținerea antreprenorilor înseamnă nu doar dezvoltarea unor afaceri, ci și noi locuri de muncă și oportunități pentru oamenii care își doresc un viitor aici, acasă.
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu, susține menținerea deciziei de realocare a 8 milioane de euro din Programul Tranziție Justă către dezvoltarea întreprinderilor și a antreprenoriatului.
Fonduri orientate către proiecte care pot genera investiții
Tema a fost discutată în cadrul unei întâlniri online cu membrii Grupului Teritorial Județean Prahova pentru coordonarea tranziției către neutralitatea climatică, grup condus de Virgil Nanu.
Propunerea vizează redirecționarea unei părți din finanțările europene către proiectele de afaceri ale antreprenorilor prahoveni. Obiectivul este ca resursele disponibile să fie folosite acolo unde există cerere reală și perspective concrete de dezvoltare economică.
Virgil Nanu afirmă că a susținut această soluție încă din octombrie anul trecut, pornind de la o situație care, în opinia sa, justifică adaptarea alocărilor: fondurile prevăzute pentru ecologizarea și reconversia unor imobile afectate de activități economice aflate în declin au rămas neutilizate, în lipsa solicitărilor de finanțare.
Cerere ridicată din partea antreprenorilor prahoveni
În paralel, proiectele depuse de antreprenorii din județ solicită finanțări de peste două ori și jumătate mai mari decât bugetul disponibil. Estimările prezentate indică faptul că cererea ar putea ajunge la 350% din alocarea inițială.
Pentru președintele Consiliului Județean, aceste cifre arată că în Prahova există oameni pregătiți să investească, să își dezvolte afacerile și să contribuie la crearea de locuri de muncă.
„Pentru mine, aceste cifre transmit un mesaj simplu: Prahova are oameni care vor să investească, să dezvolte afaceri și să creeze locuri de muncă. Iar noi avem obligația să îi sprijinim”, a transmis Virgil Nanu.
Investiții și oportunități pentru județ
Susținerea mediului de afaceri poate contribui la consolidarea economiei locale și la crearea unor perspective mai bune pentru comunitățile din județ. Fiecare investiție poate însemna activitate economică, locuri de muncă și noi motive pentru ca oamenii să își construiască viitorul în Prahova.
Virgil Nanu a subliniat că va susține în continuare deciziile prin care fondurile europene sunt transformate în investiții concrete și direcționate către nevoile reale ale județului.
„Nu este suficient să avem bani la dispoziție. Important este să știm să îi folosim acolo unde Prahova are cea mai mare nevoie de ei”, a declarat președintele Consiliului Județean Prahova.
Administratie
Întreținerea drumurilor județene înseamnă grijă pentru fiecare traseu: intervenție pe DJ 713, la Sinaia
Reparațiile care țin drumurile în stare bună nu înseamnă întotdeauna proiecte ample sau șantiere de durată. Uneori, siguranța și confortul celor aflați la volan depind de intervenții punctuale, realizate la timp și cu atenție la starea carosabilului.
Un astfel de demers a avut loc pe DJ 713, în Sinaia, unde echipele DJPPIDJ Prahova au frezat asfaltul deteriorat și au pregătit suprafața pentru plombare. Lucrările fac parte din activitățile periodice de întreținere desfășurate pe drumurile județene.
Intervenții punctuale, cu efect pe termen lung
Frezarea asfaltului afectat este o etapă importantă în pregătirea suprafeței pentru reparație. Prin îndepărtarea porțiunilor degradate, echipele creează condițiile necesare pentru aplicarea materialului de plombare și refacerea carosabilului.
Aceste lucrări de întreținere, chiar dacă sunt mai puțin vizibile decât investițiile de amploare, contribuie la păstrarea drumurilor într-o stare corespunzătoare și la limitarea extinderii degradărilor.
Munca din teren contează în fiecare zi
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu, a evidențiat importanța intervențiilor curente și a echipelor care răspund nevoilor apărute pe drumurile județene.
„Nu toate lucrările de pe drumurile județene sunt proiecte mari și nici nu trebuie să fie. Unele țin pur și simplu de grija de zi cu zi pentru drumurile pe care circulăm”, a transmis acesta, referindu-se la intervenția desfășurată pe DJ 713, în Sinaia.
Întreținerea la timp, pentru drumuri mai sigure
Potrivit președintelui Consiliului Județean, lucrările periodice ajută la prevenirea unor probleme mai ample și susțin siguranța celor care folosesc drumurile. Intervențiile de acest tip sunt realizate în diferite zone ale județului, în funcție de starea carosabilului și de necesitățile constatate în teren.
Virgil Nanu a apreciat activitatea echipelor DJPPIDJ Prahova și prezența lor constantă acolo unde drumurile au nevoie de reparații, transmițându-le colegilor aflați la lucru urări de spor.
Consiliul Județean Prahova a amenajat un studio de podcast la Palatul Culturii din Ploiești, destinat promovării inițiativelor comunitare și dialogului dintre cetățeni și administrație. Informațiile au fost transmise de Consiliul Județean Prahova.
Utilizare gratuită pentru elevi și organizații
Studioul va putea fi folosit gratuit de elevi, persoane cu dizabilități, organizații neguvernamentale și structuri de reprezentare a tinerilor și elevilor. Printre acestea se numără consiliile elevilor, asociațiile de tineret și culturale, organizațiile de voluntariat și cele care sprijină persoane aflate în dificultate.
Facilitatea se aplică și evenimentelor dedicate copiilor preșcolari, precum și acțiunilor caritabile organizate în parteneriat cu Consiliul Județean Prahova.
De la proiecte școlare la cauze sociale
Spațiul va oferi comunității o platformă pentru prezentarea proiectelor, inițiativelor civice și cauzelor sociale. Beneficiarii vor putea aborda teme precum campaniile de sprijin, activitățile elevilor sau accesibilitatea serviciilor publice și vor putea aduce în discuție propuneri și soluții pentru probleme locale.
Administrația își va prezenta proiectele și deciziile
Potrivit Consiliului Județean, studioul va fi folosit și pentru informarea publicului despre investițiile finanțate din bani publici, stadiul lucrărilor și rezultatele acestora. Discuțiile vor putea include dificultățile apărute, soluțiile avute în vedere și pașii următori, cu scopul de a explica mai clar deciziile administrației județene.
Pentru solicitările care nu se încadrează în categoriile cu acces gratuit, utilizarea studioului va fi contra cost, conform tarifelor aprobate prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 350 din 18 decembrie 2025.
Incompatibilități cu capul în nisip: Cum pasează M.A.I. cartoful fierbinte către ANI, iar polițiștii din Europol, CEPOL și Frontex stau agățați între două legi și zero răspunsuri
SIDEPOL trage semnalul de alarmă: din 31 august 2026 a intrat în vigoare Legea 180/2026, noul regim al incompatibilităților, dar...
M.A.I. – Statul vânează rațe, „Diamantul” vânează drepturi: trei procese, trei palme peste obrazul sistemului
Când „sezonul de vânătoare” se deschide în România, toată lumea se gândește la rațe, nu la drepturi salariale. Numai că,...
CATASTROFELE ECOLOGICE DIN PRAHOVA – Sub ocrotirea directorului–dictator Florin Diaconu (APM Prahova) și a „Gărzii lui” de Mediu – Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 5
O poveste (din păcate) reală despre cum se poate transforma o agenție de protecție a mediului într-un cartier general al...
Stația‑fantomă de la Corlătești își dă arama pe față: „ape uzuale” direct în Pârâul Dâmbu, sub nasul lui Diaconu și al Gărzii de Mediu adormite. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 4
Incisiv de Prahova prezintă în exclusivitate imaginile (video) de ieri ale unei catastrofe ecologice „omologate” prin nepăsare oficială Ziarul de...
Dosarul Antigrindină – Partea a IX‑a – Republica rachetelor antigrindina: cum a fost însămânțată România cu minciuni, plumb și abuz de serviciu
Investigație proprie realizată în exclusivitate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova Statul care dă cu racheta în nori și...
CASA DE PENSII A MAI, KNOCK-OUT LA CURTE: CUM A VRUT SĂ IA BANII UNUI POLIȚIST ȘI A PLECAT CU… CHELTUIELI DE JUDECATĂ
Operațiunea „Ia-i pensia, dă-i în judecată și pierzi” Casa de Pensii Sectorială a MAI a reușit performanța rară de a...
Poliția cu normă de biciuit populația – sau cum a reinventat cms. șef Giugariu Constantin CAP-ul, dar cu amenzi
Două contravenții pe zi țin șeful departe de tine Cine zicea că „în Poliție nu există normă de amenzi” clar...
M.A.I. – „Telex pentru favoriți”: Cum a inventat IGPR promovarea la șansa și relația cu șeful
Promovări pe șest, printr-un Telex fantomă În plină criză de personal, Inspectoratul General al Poliției Române a descoperit că, de...
Dosarul Antigrindină – Partea a VIII‑a – Ploaie pe hartă, secetă în brazdă: Epilogul unui experiment național eșuat pe banii agriculturii românești
(Investigație Incisiv de Prahova): După ani de „lansări controlate”, grafice colorate, conferințe cu generali în uniformă și promisiuni despre „protejarea...
IPJ Prahova – Biroul Rutier Ploiești. Polițist la pândă pe banda 1: operațiunea „Doamna pe bicicletă, pericol public”
Sfârșit de septembrie, seară, Ploiești, centru. Bulevardul Republicii, ora de vârf: mașini, nervi, claxoane. Și, peste toate, apoteoza inteligenței rutiere:...
Valiza cu 500.000 de euro de la UM Plopeni nu este un accident: este finalul previzibil al unui sistem în care APM Prahova, sub Diaconu, a devenit paznicul care ține poarta deschisă. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 3
Florin Diaconu (APM Prahova) și Uzina Mecanică Plopeni: de la cubitainere toxice la valiza cu 500.000 de euro „Directorul penal”:...
Polițist la sapă de… mop: cum a ajuns Codul muncii să stea la coadă la mătura Ministerului de Interne (M.A.I.).
„Serviți patria! Și dacă mai rămâne timp, dați și cu mopul” În România, fiecare om e angajat – cel puțin...
Guvernul numără hârtii, victimele numără zile: femicidul, parcat la „ședința viitoare”
„Viața victimelor depinde de o hotărâre de Guvern”, avertizează Sindicatul Europol. Sună a titlu de film prost, dar este, din...
M.A.I. – Șeful care voia să confiște biciclete: cum se face „analiză strategică” din prostie ambalată instituțional
Dacă te-ai întrebat vreodată cum arată, în practică, „managementul strategic, coordonarea și controlul” în Poliția Română, povestea comisarului-șef Constantin Giugariu,...
„Prințul bicicletelor confiscate” de la IPJ Bacău: comisarul-șef care ar lua roțile de la popor, dar nu-și lasă mașina la corpuri delicte
Adjunctul IPJ Bacău, comisarul-șef Constantin Giugariu, lovește din nou în materie de „profesionalism” de manual. De data asta, nu mai...
-
Exclusivacum 4 zile
IPJ Prahova – Biroul Rutier Ploiești. Polițist la pândă pe banda 1: operațiunea „Doamna pe bicicletă, pericol public”
-
Exclusivacum 4 zile
Valiza cu 500.000 de euro de la UM Plopeni nu este un accident: este finalul previzibil al unui sistem în care APM Prahova, sub Diaconu, a devenit paznicul care ține poarta deschisă. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 3
-
Exclusivacum 2 zile
CASA DE PENSII A MAI, KNOCK-OUT LA CURTE: CUM A VRUT SĂ IA BANII UNUI POLIȚIST ȘI A PLECAT CU… CHELTUIELI DE JUDECATĂ
-
Exclusivacum 2 zile
Stația‑fantomă de la Corlătești își dă arama pe față: „ape uzuale” direct în Pârâul Dâmbu, sub nasul lui Diaconu și al Gărzii de Mediu adormite. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 4
-
Exclusivacum 4 zile
Dosarul Antigrindină – Partea a VIII‑a – Ploaie pe hartă, secetă în brazdă: Epilogul unui experiment național eșuat pe banii agriculturii românești
-
Exclusivacum 2 zile
Dosarul Antigrindină – Partea a IX‑a – Republica rachetelor antigrindina: cum a fost însămânțată România cu minciuni, plumb și abuz de serviciu
-
Exclusivacum 4 zile
Polițist la sapă de… mop: cum a ajuns Codul muncii să stea la coadă la mătura Ministerului de Interne (M.A.I.).
-
Featuredacum o ziPULS își alege conducerea și își stabilește direcțiile politice la Alba Iulia – „România are PULS – în țară și în Diaspora”