Administratie
3.224 de certificate de naștere generate prin Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă – SIIEASC
Având în vedere activitatea întreprinsă în ceea privește extinderea Sistemului Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă, realizată etapizat, la nivelul a 37 de județe, evidențiată de către Ministerul Afacerilor Interne prin redactarea unor comunicate, vă facem cunoscute rezultatele obținute la data de 31 mai 2024, în urma operaționalizării platformei destinate activității ofițerilor de stare civilă, prin înregistrarea doar în format digital a evenimentelor de viață naștere și deces, după cum urmează:
» 4.803 evenimente de stare civilă înregistrate – dintre care 2.090 privind evenimentul de viață naștere și 2.713 privind evenimentul de viată deces;
» 3.118 certificate de naștere eliberate – dintre care 2.731 în format fizic pe un formular securizat, respectiv, 387 în format digital (Timiș – 165, Sibiu – 80, Bihor – 78, Bistrița-Năsăud 27);
» 4.346 certificate de deces eliberate – dintre care 4.201 în format fizic pe un formular securizat, respectiv, 145 în format digital (Bihor – 60, Ilfov – 25, Hunedoara – 23);
În ceea ce privește actele de stare civilă stocate în arhiva electronică precizăm că au fost validate 25.225 de acte de stare civilă dintre care 21.233 de acte de naștere, 1.915 acte de deces și 2.077 de acte de căsătorie.
Referitor la codul numeric personal(CNP) care conține codul unic 70, în Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă au fost generate 3.224 de CNP-uri.
Accesarea serviciilor digitale privind evenimentele de viață naștere și deces a devenit accesibilă pentru locuitorii a 494 de unități administrativ-teritoriale (municipii reședință de județ, municipii, orașe și comune), astfel:
»Județul Alba: 3 unități administrativ-teritoriale dintr-un total 78;
»Județul Arad: 6 unități administrativ-teritoriale dintr-un total de 78;
»Județul Bacău: 10 unități administrativ-teritoriale dintr-un total de 93;
»Județul Bihor: 17 unități administrativ-teritoriale dintr-un total de 101;
»Județul Bistrița-Năsăud: 5 unități administrativ-teritoriale dintr-un total de 63;
»Județul Botoșani: o unitate administrativ-teritorială dintr-un total de 78;
»Județul Brașov: 6 unități administrativ-teritoriale dintr-un total de 58;
»Județul Brăila: o unitate administrativ-teritorială dintr-un total de 45;
»Județul Buzău: 32 de unități administrativ-teritoriale dintr-un total de 87;
»Județul Caraș-Severin: 3 unități administrativ-teritoriale dintr-un total de 77;
»Județul Călărași: 6 unități administrativ-teritoriale dintr-un total de 56;
»Județul Cluj: 49 de unități administrativ-teritoriale dintr-un total de 81;
»Județul Constanța: 43 de unități administrativ-teritoriale dintr-un total de 70;
»Județul Covasna: o unitate administrativ-teritorială dintr-un total de 45;
»Județul Dâmbovița: 10 unități administrativ-teritoriale dintr-un total de 89;
»Județul Dolj: două unități administrativ-teritoriale dintr-un total de 111;
»Județul Giurgiu: 5 unități administrativ-teritoriale dintr-un total de 54;
»Județul Gorj: 26 de unități administrativ-teritoriale dintr-un total de 70;
»Județul Harghita: o unitate administrativ-teritorială dintr-un total de 67;
»Județul Hunedoara: 25 de unități administrativ-teritoriale dintr-un total de 69;
»Județul Ialomița: 26 de unități administrativ-teritoriale dintr-un total de 67;
»Județul Iași: 76 de unități administrativ-teritoriale dintr-un total de 98;
»Județul Ilfov: 40 de unități administrativ-teritoriale dintr-un total de 40;
»Județul Mehedinți: o unitate administrativ-teritorială dintr-un total de 66;
»Județul Mureș: o unitate administrativ-teritorială dintr-un total de 102;
»Județul Neamț: 2 unități administrativ-teritoriale dintr-un total de 83;
»Județul Olt: 2 unități administrativ-teritoriale dintr-un total de 112;
»Județul Prahova: 18 unități administrativ-teritoriale dintr-un total de 104;
»Județul Sălaj: 2 unități administrativ-teritoriale dintr-un total de 61;
»Județul Sibiu: 21 de unități administrativ-teritoriale dintr-un total de 64;
»Județul Suceava: o unitate administrativ-teritorială dintr-un total de 114;
»Județul Teleorman: 18 unități administrativ-teritoriale dintr-un total de 97;
»Județul Timiș: 21 de unități administrativ-teritoriale dintr-un total de 99;
»Județul Tulcea: 2 unități administrativ-teritoriale dintr-un total de 51;
»Județul Vâlcea: o unitate administrativ-teritorială dintr-un total de 89;
»Județul Vaslui: 9 unități administrativ-teritoriale dintr-un total de 86;
»Județul Vrancea: o unitate administrativ-teritorială dintr-un total de 73;
Reamintim
Întrucât, extinderea Sistemului Informatic Integrat se realizează etapizat, fiind necesară interconectarea celor 3188 de unități administrativ-teritoriale, platforma destinată prestării serviciilor exclusiv on-line cetățenilor, la momentul actual, nu poate fi accesibilă.
În prezent, pentru a obține un certificat de stare civilă (naștere sau deces), persoana se deplasează la oficiul de stare civilă unde depune documentele necesare, respectiv cererea de eliberare a certificatului de stare civilă, document care se poate elibera atât în format digital, solicitantul trebuind să comunice ofițerului de stare civilă o adresă de poștă electronică, dar și în format fizic, printat pe un formular securizat, în funcție de opțiunea cetățeanului/aparținătorului.
Extinderea, la nivel național, a Sistemului Informatic are ca termen de finalizare data de 24 septembrie 2024.
Administratie
Ofensiva „Blitz” la Giurgiu: Captură de milioane din „industria falsului” pe ruta Turcia-Germania
Într-o operațiune de amploare menită să decapiteze rețelele de trafic cu mărfuri contrafăcute, polițiștii de frontieră din Giurgiu au reușit o captură record în urma unor controale fulger desfășurate pe parcursul ultimelor zile. Peste 5.600 de articole de lux falsificate, care urmau să inunde piața europeană, au fost scoase din circuitul ilegal, valoarea acestora depășind pragul de un milion de lei.
Filtre pe DN 5: „Ruta Balcanică” a produselor de contrabandă sub asediu
În perioada 15–18 aprilie, arterele rutiere din județul Giurgiu au devenit teatrul unor acțiuni tip „BLITZ”, menite să verifice legalitatea transporturilor internaționale. Vizate au fost în special mijloacele de transport care tranzitau ruta strategică Turcia-Bulgaria-Germania. Conform informațiilor furnizate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, operațiunea a mobilizat echipaje din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră local, sprijinite de specialiști din cadrul Compartimentului Sprijin Operativ.
Efortul coordonat a dus la interceptarea mai multor vehicule încărcate cu mii de produse suspecte. Strategia polițiștilor a fost una de impact imediat, reușind să identifice transporturile ilicite chiar în fluxul dens de trafic de pe Drumul Național 5, blocând astfel tranzitul unor mărfuri care eludau normele legale și fiscale.
Peste 5.000 de „falsuri de lux” mascate în transporturi internaționale
Bilanțul verificărilor este unul impresionant: 5.642 de produse, variind de la articole de îmbrăcăminte și încălțăminte până la marochinărie și parfumerie, toate purtând însemnele unor branduri internaționale de renume. Marfa, suspectată a fi contrafăcută, era transportată de cetățeni turci și bulgari care nu au putut prezenta nicio dovadă legală a provenienței acestora.
Potrivit estimărilor oficiale ale autorităților de frontieră, prejudiciul adus titularilor de mărci ar fi fost colosal dacă aceste bunuri ar fi ajuns pe rafturi. Dacă ar fi fost comercializate la prețul produselor originale, valoarea capturii ar fi atins suma de aproximativ 1.250.000 de lei. Toate bunurile au fost indisponibilizate și ridicate în vederea continuării cercetărilor, fiind marcate ca probe în dosarele penale proaspăt deschise.
Toleranță zero pentru pirateria comercială: Dosare penale și monitorizare permanentă
Consecințele legale pentru transportatorii implicați sunt severe. În prezent, se desfășoară cercetări amănunțite sub aspectul săvârșirii infracțiunii de punere în circulație a unor produse purtând mărci identice sau similare cu cele înregistrate. Această practică nu reprezintă doar o fraudă economică, ci și un risc pentru consumatori, produsele contrafăcute nefiind supuse standardelor de calitate și siguranță obligatorii în Uniunea Europeană.
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu a reiterat angajamentul de a menține o supraveghere strictă în zona de competență, subliniind că astfel de acțiuni ferme vor continua zilnic. Dincolo de protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, autoritățile punctează că prezența constantă la datorie are ca scop principal asigurarea unui climat de siguranță pentru toți participanții la trafic și combaterea oricărei forme de criminalitate transfrontalieră. (Sava N.).
Administratie
Scandalul „Protocolului de Lux” de la Timișoara: Poliția și Poliția de Frontieră demontează acuzațiile
O controversă izbucnită recent în spațiul public, care îl viza direct pe Secretarul General al Guvernului, Radu Oprea, a fost categoric infirmată de autoritățile de resort. Informațiile conform cărora demnitarul ar fi solicitat un tratament preferențial la controlul de securitate al Aeroportului Internațional Timișoara sunt calificate drept „false” de către instituțiile de forță, care denunță un deficit grav de documentare în mediatizarea acestui incident.
Fals grosolan în spațiul public: Autoritățile neagă „chemarea la ordin” a polițiștilor
Reacția oficială vine ca urmare a unor relatări care sugerau că membri ai Executivului ar fi exercitat presiuni asupra personalului de serviciu din aeroport pentru a facilita trecerea fără control a unor oficiali. Conform unui comunicat comun emis de structurile de informare și relații publice din cadrul Poliției Române și Poliției de Frontieră, aceste scenarii nu au nicio legătură cu realitatea.
Autoritățile subliniază că afirmațiile referitoare la o presupusă „chemare la ordin” a șefului de tură al poliției pentru a crea culoare speciale de trecere sunt lipsite de fundament. Mai mult, instituțiile citate precizează că niciun reprezentant al acestora nu a fost contactat pentru a confirma sau infirma aceste ipoteze înainte ca ele să fie lansate în circuitul mediatic.
Erori procedurale și apel la etică: Cine răspunde pentru securitatea aeroportuară?
Dincolo de infirmarea incidentului, Poliția Română și Poliția de Frontieră aduc clarificări importante privind competențele lor legale, demontând astfel logica acuzațiilor. Potrivit sursei citate, cele două instituții nu au nicio atribuție în organizarea cordoanelor de trecere sau în gestionarea fluxului de securitate în interiorul aeroportului, aceste sarcini revenind altor structuri specializate.
În acest context, autoritățile fac un apel ferm la respectarea deontologiei profesionale, solicitând jurnaliștilor o documentare temeinică a subiectelor care pot afecta imaginea instituțiilor statului. „Facem apel la documentarea temeinică a unor subiecte care, deși nu sunt reale, afectează imaginea instituțiilor”, se arată în poziția oficială, subliniind faptul că propagarea unor știri neverificate subminează încrederea publicului în structurile de ordine și siguranță națională. (Paul D.).
Administratie
Diplomație culturală la nivel înalt: Nicolae Iorga, simbolul identității românești în inima Barcelonei
Într-un demers menit să consolideze legăturile dintre România și Spania, europarlamentarul Victor Negrescu a obținut un acord de principiu istoric pentru instalarea unui bust al marelui istoric Nicolae Iorga în spațiul public din Barcelona. Inițiativa marchează un punct de cotitură în recunoașterea comunității românești din capitala catalană, în contextul celebrării a 145 de ani de relații diplomatice între cele două state.
Un „Da” istoric pentru memoria României în Catalonia
Dialogul recent dintre europarlamentarul Victor Negrescu și primarul social-democrat al Barcelonei, Jaume Collboni, a deschis calea unei prezențe culturale românești fără precedent în orașul de pe malul Mediteranei. Conform oficialului european, discuțiile s-au concentrat pe oportunitățile de a oferi comunității românești o vizibilitate sporită în spațiul public.
Rezultatul cel mai concret al acestei întrevederi este acceptul autorităților locale pentru amplasarea bustului lui Nicolae Iorga, personalitate care a vizitat frecvent Barcelona în anii ’20 și care a dedicat numeroase pagini culturii catalane. Victor Negrescu a subliniat că acest moment simbolic reprezintă nu doar un omagiu adus trecutului, ci și o validare a eforturilor Consulatului României, care susține activ această inițiativă.
Noua generație: Între succesul european și rădăcinile românești
Dincolo de diplomația monumentelor, vizita europarlamentarului a inclus o componentă vitală: dialogul cu tinerii români care studiază la Barcelona. Potrivit declarațiilor lui Victor Negrescu, întâlnirea cu acești tineri a scos la iveală un potențial uman extraordinar. Surprinzător pentru mulți este faptul că tinerii născuți pe pământ spaniol își conservă identitatea cu o rigurozitate admirabilă, vorbind o limbă română impecabilă.
Această „Românie de peste hotare” demonstrează o conectare profundă cu valorile naționale, însă, în ciuda entuziasmului lor, acești tineri se lovesc de un zid al indiferenței instituționale din partea autorităților de la București.
Eșecul politicilor de stat: Diaspora tânără, o resursă ignorată de București
Analiza discuțiilor cu studenții români din Barcelona evidențiază o realitate amară pe care Victor Negrescu o semnalează cu fermitate: absența unor politici coerente ale statului român dedicate tinerilor din diaspora. În timp ce tinerii își caută locul într-o Europă competitivă, România pare să rămână în urmă la capitolul strategii de atragere și implicare a acestora în proiectul național.
„Nu putem construi viitorul fără ei”, a avertizat europarlamentarul, punctând faptul că România are responsabilitatea urgentă de a deveni un proiect credibil și atractiv. Mesajul este unul clar: pentru ca diaspora tânără să rămână conectată la țară, este nevoie de oportunități reale de dezvoltare profesională și de o prezență activă a statului român în viața acestora, transformând distanța geografică într-un parteneriat strategic de durată.
-
Exclusivacum 4 zileJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 2 zilePrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 3 zileBuna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 3 zile„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum 4 zilePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum 22 de oreBINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!
-
Exclusivacum 5 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor
-
Exclusivacum 22 de oreGENERALUL „VRAJA-MĂRII” ȘI ALCHIMIȘTII NORILOR: FERMIERII CER PROBA CU NEURONUL PENTRU „PLOILE DE 20%” FABRICATE LA RADIO!



