Generalul Micael Byden, şeful Armatei suedeze, a declarat miercuri că Putin este cu ochii pe Insula Gotland, care ar însemna sfârşitul păcii în regiune. Byden nu a exclus posibilitatea ca Rusia să folosească deja petroliere pentru a efectua recunoaşteri şi sabotaje în Marea Baltică şi în apropiere de Gotland.

Şi miniştrii de Externe din Finlanda şi Lituania au reacţionat la intenţia Rusiei de a schimba unilateral graniţele maritime.

Tot miercuri, miniştrii Apărării din statele baltice (Lituania, Letonia şi Estonia) au anunţat că la summitul NATO din iulie vor cere aliaţilor creşterea la cel puţin 2,5% din PIB a bugetelor apărării statelor membre, relatează agenţia EFE.

Ministerul rus al Apărării a propus pe 21 mai ca guvernul rus să reevalueze frontierele maritime ale Rusiei în Marea Baltică, astfel încât aceste frontiere „să corespundă situaţiei geografice moderne”. Astfel, Ministerul rus al Apărării a produs un document, pe care ulterior l-a retras de pe portalul juridic al guvernului rus, propunând ca Moscova să reevalueze frontierele maritime din 1985 din Golful Finlandei, deoarece aceste frontiere se bazau pe „hărţi de navigaţie nautice la scară mică” învechite, dezvoltate la mijlocul secolului 20.

Documentul nu mai recunoştea rezoluţia din 1985, pe care a numit-o ca fiind „defunctă”. În schimb, sugera că guvernul rus ar trebui să ajusteze coordonatele frontierelor maritime din Golful Finlandei în zona insulelor Jähi, Sommers, Gogland, Rodsher, Malyy Tyuters şi Vigrund şi în apropierea deltei nordice a râului Narva. Documentul propunea, de asemenea, ca guvernul rus să revizuiască zona Curonian Spit, Capul Taran în Marea Baltică.

Sommers, Gogland, Rodsher, Malyy Tyuters şi insula Vigrund sunt sub control rusesc, în timp ce Rusia şi Finlanda îşi împart controlul asupra insulei Jähi, precizează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think-tank cu sediul în SUA.

Delta nordică a râului Narva este situată între Rusia şi Estonia, în timp ce Curonian este la graniţa internaţională dintre Rusia şi Lituania. Vistula Spit (cunoscut şi sub numele de Baltic Spit în Rusia) este împărţit între Regiunea Kaliningrad, Rusia şi Polonia, iar Capul Taran este la nord-vest de oraşul Kaliningrad.

Documentul prevedea că aceste modificări propuse vor stabili un sistem de linii de bază pentru frontierele maritime în partea de sud a insulelor ruseşti, în partea estică a Golfului Finlandei, precum şi în zonele Baltiysk şi Zelenogradsk, ambele în regiunea Kaliningrad. Documentul menţionează, de asemenea, că aceste modificări vor permite Rusiei să utilizeze zonele de apă corespunzătoare ca ape maritime interne ruseşti şi că linia frontierei de stat ruse se va schimba din cauza modificărilor în poziţia frontierei externe a mării teritoriale.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că propunerea Ministerului rus al Apărării nu este motivată politic, în ciuda faptului că „situaţia politică s-a schimbat semnificativ” din 1985. Peskov a adăugat că escaladarea tensiunilor şi nivelul crescut al confruntării în regiunea baltică „necesită măsuri adecvate” din partea agenţiilor ruse relevante pentru a „asigura securitatea rusă”. Cu toate acestea, oficialul rus nu au explicat de ce propunerea Ministerului Apărării a fost eliminată de pe portalul juridic al guvernului şi nici dacă va fi înaintată o altă propunere.

Ministrul finlandez de externe, Elina Valtonen, a declarat pe 22 mai că Finlanda se aşteaptă ca Rusia să acţioneze în conformitate cu Convenţia ONU privind dreptul mării.

Ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, a anunţat că Lituania l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri rus în legătură cu reevaluarea. MAE lituanian a declarat pentru Politico că Lituania vede acţiunile Rusiei drept „provocări deliberate, ţintite, escaladatoare pentru a intimida ţările vecine şi societăţile lor”. MAE lituanian a adăugat că propunerea Ministerului rus al Apărării este „o dovadă în plus că politica agresivă şi revizionistă a Rusiei este o ameninţare la adresa securităţii ţărilor vecine şi a Europei în ansamblu”. (F. Jipa).