O alertă a fost emisă de Sindicatul Europol, evidențiind modul în care reorganizarea Poliției Capitalei a fost anunțată în mod inadecvat prin aplicația WhatsApp de către șeful Poliției Capitalei, chestorul Berechet. Potrivit anunțului, au fost înființate două noi secții de poliție în București – Secția 26 și Secția 27 – precum și trei noi servicii:

• Serviciul Infracțiuni Informatice
• Serviciul Agresiuni Sexuale
• Serviciul Vătămări Corporale

Cu toate că inițiativele par promițătoare, sindicaliștii își exprimă îngrijorarea pentru că această reorganizare nu a fost comunicată oficial și nu a inclus consultarea organizațiilor sindicale și a polițiștilor afectați. Reorganizarea implică transferul de funcții de la cele 6 Poliții de Sector, care se confruntă oricum cu o lipsă de personal, lăsându-i pe angajați fără soluții concrete.

“Este doar o mimare a interesului declarat de a crește calitatea serviciului polițienesc,” se arată în comunicatul Sindicatului Europol. Mai mult, se semnalează că unii polițiști au fost informați doar verbal și prin WhatsApp cu privire la transferurile lor către noile structuri, fără a le fi explicate detaliile și fără a fi consultate criteriile obiective.

Sindicatul a solicitat o întâlnire urgentă cu conducerea Poliției Capitalei și a sesizat IGPR cu privire la nerespectarea obligației de a informa și consulta organizațiile sindicale. De asemenea, a fost sesizat și Corpul de Control al MAI privind nerespectarea prevederilor legale în ceea ce privește modificarea raporturilor de serviciu ale polițiștilor.

Reprezentanții sindicali îndeamnă polițiștii să fie atenți la orice tentativă de inducere în eroare. Semnarea documentelor de acceptare a mutării pe noi funcții ar putea fi interpretată ca un acord tacit pentru transfer, protejând astfel conducerea DGPMB de eventualele abuzuri. În contextul reorganizării, este subliniat dreptul polițiștilor de a ocupa orice funcție vacantă din cadrul unității, fără a fi obligați să accepte mutări în structurile nou înființate.

Sindicatul Europol încurajează șefii cu integritate să reamintească conducerii că mutarea polițiștilor dintr-o parte în alta nu va aduce o îmbunătățire a serviciului polițienesc. De asemenea, se face apel pentru a condamna metodele de gestionare inadecvate și comunicările informale prin WhatsApp, menționând că refuzul de a se prezenta la noile structuri nu poate atrage sancțiuni disciplinare.

Polițiștii care se află în această situație sunt rugați să contacteze sindicatul pentru asistență și reprezentare în fața conducerii DGPMB, asigurându-se astfel că drepturile lor sunt respectate. (Cristina T.).

Emil Pascut, reprezentant al Sindicatului Diamantul, a ridicat întrebări serioase în legătură cu comportamentele abuzive din structurile interne, subliniind că organizația sa dezvăluie anual numeroase astfel de cazuri. Într-un mesaj pe pagina sindicatului, Pascut s-a adresat susținătorilor și a menționat: „V-ați gândit vreodată, voi, cei care ne sunteți suporteri vechi, câte conduite abuzive descoperim, dezvăluim și criticăm noi, în fiecare an? Nu le căutăm, ne sar în drum.”

Pascut a menționat două cazuri recente care ilustrează gravitatea situației: cazul lui Alin Rusu de la Siret și cazul unei „gestapoviste” de la Neamț, subliniind legăturile acesteia cu conducerea poliției locale. „Cazul lui Alin este unul greu, iar conducerea de la IGPF a fost sesizată prin plângerea sindicatului să investigheze, însă au ales să trimită autorităților să se auto-investigheze,” a declarat el, evidențiind abuzurile din sistem.

Referitor la cazul de la Neamț, Pascut a criticat tăcerea organelor superioare, acuzându-le de indiferență față de abuzurile comise. „Grija supremă a acestora pare să fie ‘denigrarea’ poliției române și activitatea pe rețelele sociale, ignorând complet abuzurile de putere și faptele ilegale,” a adăugat el.

Pascut a menționat că reprezentanții MAI, IGPR și IGPF au citit informațiile publicate de sindicat, dar au ales să reacționeze doar din conturi false sau sub protecția anonimatului. „Până la proba contrarie, IGPR nu știe, nu vede. Este un zen general în rândul autorităților,” a afirmat el.

În plus, Pascut a subliniat ineficiența DGIPI, menționând că „se pare că sunt ocupați să analizeze cu IA postările liderilor de sindicat și să le raporteze lui Bericica, folosind ‘secretul de serviciu’ pentru a monitoriza conținutul politic care critică statul și partidul.” Această observație scoate în evidență preocuparea DGIPI pentru controlul informațiilor în loc să se concentreze pe investigarea abuzurilor din sistemul de ordine publică.

Această declarație evidențiază problemele grave cu care se confruntă angajații din sistemul de ordine publică și necesitatea urgentă a unei reforme care să asigure respectarea drepturilor și a legii. (Cerasela N.).

Înșfăcarea drepturilor individuale
Un recent ordin emis de Dăscălescu, așa cum ne dezvăluie Emil Pașcut de la Sindicatul Diamantul, instigă la o intruziune brutală în viața personală a polițiștilor din IPJ Neamț. Adresa obținută, care poate fi apreciată ca șocantă, cere șefilor de compartimente să spioneze angajații sub pretextul identificării activităților extraprofesionale în orice domeniu.

O aproape derizorie abordare a Controlului Intern
Când Luiza Ababei, șefa controlului intern la DGPMB, a solicitat rapoarte de la polițiști pentru a raportare activitățile extra-profesionale, Emil Pașcut și-a exprimat indignarea. El subliniază că, potrivit legii, polițiștii nu sunt obligați să informeze despre toate activitățile lor private, ci doar să declare intenția de a efectua activități specifice legate de domeniul didactic sau cercetare.

Dincolo de limitele oportunismului
Adresa din Neamț, spre deosebire de abordarea mai măgulitoare a Ababei, reprezintă o escaladare a controlului: se solicită identificarea oricărei activități din viața privată a polițiștilor, fără a se ține cont de legalitate sau intimitate. Emil Pașcut consideră că, de la sfera personală până la activități insignifiante – inclusiv mersul la cumpărături sau vizionarea unui film – totul devine subiect de raportare.

Un reflex securist fără de sfială
Emil Pașcut se întreabă retoric dacă acest comportament nu cumva reflectă un impuls pervers în rândul celor din controlul intern, sugerând că Dăscălescu poate suferi o formă de obsesie pentru controlul asupra vieții altora. Această situație deschide discuții despre motivațiile din spatele acestui tip de gestionare a informațiilor personale.

Drepturile fundamentale la viața privată
Pașcut subliniază legislația care protejează dreptul la respectarea vieții private, invocând Articolul 8 care interzice ingerințele în viața personală și cere ca orice raportare să rămână în cadrul legal. Orice solicitare de informații despre activități extraprofesionale care nu afectează sarcinile de serviciu este considerată o încălcare gravă a drepturilor angajaților.

Abuzul în serviciu: o problemă persistentă
În final, Pașcut își îndreaptă atenția către cei responsabili din cadrul IPJ Neamț, avertizându-i că abaterile de la statutul polițistului nu ar trebui să conducă la o astfel de documentare detaliată a vieților polițiștilor. Constatările sale sugerează că viziunea recentelor măsuri luate ar trebui reconsiderată urgent pentru a evita efectele nocive asupra respectului și drepturilor fundamentale.

Directiva-IGPR

Emil Pașcut adaugă că, în ciuda unor percepții pozitive privind conducerea de la IPJ Neamț, acțiunile recente sugerează o contrastare gravă între abilități și deciziile luate, lăsând loc de îngrijorare în privința respectării drepturilor angajaților. El solicită corectarea imediată a acestor măsuri pentru a restabili ordine în rândul poliției și a evita o criză a încrederii în instituția publică. (Cristina T.).