Exclusiv
Sindicatul Politistilor din Romania „Diamantul” Oficial a intocmit un ÎNDRUMAR ELECTORAL PENTRU POLIȚIȘTI ȘI MILITARI
Statutul polițistului prin Legea 360/2002 și statutul cadrelor militare prevăzut în Legea 80/1995 fixează interdicții clare privind implicarea acestora în viața politică, citez din ultima dintre prevederile legale, oarecum asemănătoare cu aceea a polițiștilor, dezvaluie Vitalie Josanu de la sindicatul Diamantul:
Art. 28. –
Cadrelor militare în activitate le este interzisă exercitarea următoarelor drepturi:
a) să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori să desfăşoare propagandă prin orice mijloace sau alte activităţi în favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru funcţii publice;
b) să candideze pentru a fi alese în administraţia publică locală şi în Parlamentul României, precum şi în funcţia de Preşedinte al României;
Art. 29. –
Cadrelor militare în activitate le este restrânsă exercitarea unor drepturi şi libertăţi, astfel:
a) opiniile politice pot fi exprimate numai în afara serviciului;
Cu toate acestea, putem observa ca în cazul militarilor prevederile sunt mai puțin drastice comparativ restricțiile în materie pentru polițiști:
Art. 43. –
Poliţistului îi este interzis, în orice împrejurare:
f) să redacteze, să imprime sau să difuzeze materiale ori publicaţii cu caracter politic, imoral sau care instigă la indisciplină;
g) să aibă, direct sau prin intermediari, într-o unitate supusă controlului unităţii de poliţie din care face parte, interese de natură să compromită imparţialitatea şi independenţa acestuia.
Art. 45. –
(1) Poliţistului îi este interzis:
a) să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori să desfăşoare propagandă în favoarea acestora;
b) să exprime opinii sau preferinţe politice la locul de muncă sau în public;
c) să candideze pentru autorităţile administraţiei publice locale, Parlamentul României şi pentru funcţia de Preşedinte al României;
Cu toate acestea ”exprimarea opiniilor politice” – și se vede că polițiștii sunt cea mai periculoasă speță – reprezintă o situație confuză, câtă vreme atât polițiștii, cât și militarii au calitate de parteneri electorali, cu drept de vot. Prin urmare, sunt supuși acțiunilor de lobby, au pretenții și așteptări specifice, respectiv au dreptul să se fie informați, se se informeze, să pună întrebări, să ceară măsuri, ori să-și expună nemulțumirea, pentru a-și exprima dreptul de vot în deplină cunoștință de cauză. Pe de o parte le cerșești votul, pe de alta le interzici să se exprime!
În context, încă din ianuarie, cu ceva vreme înaintea campaniei electorale, am îndrăznit să solicităm fiecărui partid politic prezentarea ofertei din programul electoral ce ni se adresează și față de care noi, polițiștii și militarii ar trebui să fim atrași. Vă prezint, mai jos conținutul adresei înaintate, precizeaza Vitalie Josanu:
Către
PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT DIN ROMÂNIA – PARDIDUL NAȚIONAL LIBERAL DIN ROMÂNIA
Având în vedere că Familia apărare și ordine publică numără un bazin electoral de aproape un milion de alegători, la care se adaugă și rezerviștii, precum și faptul că Sindicatul Polițiștilor ”Diamantul” reprezintă principala tribună de analiză și atitudine în domeniu, ne simțim datori – față de publicul nostru – să venim cu informații oficiale clare, asumate, astfel încât fiecare dintre electori să-și poată exprima opțiunea de vot, conștient și bine informat.
Prin urmare, ne adresăm Domniilor Voastre cu solicitarea de a comunica alegătorilor din Familia Ordine și Apărare Publică (polițiști, pompieri, jandarmi, militari) dacă opțiunea electorală pentru Partidul Social Democrat / Partidul Național Liberal – în cele patru scutinuri – corespunde interesului lor.
Pentru facilitarea formulării unor oferte concrete, punctăm mai jos, principalele subiecte de maxim interes, solicitând să răspundeți punctual la fiecare dintre acestea:
- Fixați data exactă când polițiștii și militarii vor atinge plafonul salarial maxim, stabilit prin Legea 153/2017. Vă învederăm că înțelegem foarte bine nedreptatea ce ni se face cu majorările salariale, câtă vreme pentru majoritatea bugetarilor veniturile cresc peste plafonul din 2021, prevăzut de Legea 153/2017 iar pentru polițiști și militari majorarea operează în interiorul acestui plafon.
- Solicităm să ne precizați dacă susțineți și când veți promova prin lege echivalarea contribuției individuale la bugetul de stat, reținută fiecărui polițist și militar, cu contribuția de asigurări sociale, plătită de civili, astfel încât veniturile noastre să fie recunoscute de jure, așa cum sunt de facto, adică ”contributive”, cu toate efectele juridice ce decurg de aici.
- Întrucât, polițiștii și militarii sunt lipsiți de drepturile constituționale la grevă, să susțină partide politice ori să fie aleși, să desfășoare activități economice, fiind siliți să ne întreținem pe noi și familiile noastre doar din salariu, precizați ce măsuri compensatorii aveți în vedere, în condițiile creșterii vârstei de pensionare.
- Întrucât polițiștii nu pot face parte din partide politice iar funcțiile din ministerul de resort sunt politice, vrem să aflăm poziția dumneavoastră față de diminuarea numărului secretarilor de stat din acest minister și crearea unei structuri ministeriale, cu drept de veto, format din delegații structurilor sindicale cu cel puțin 1000 membri, întrunită lunar pentru analizarea, dezbaterea și aprobarea măsurilor ce vizează această categorie profesională.
- Vrem să cunoaștem viziunea Partidului privind depolitizarea sau recunoașterea oficială a înregimentării politice a șefilor de poliție, pompieri, jandarmi și militari.
- Care este perspectiva dumneavoastră legată de limitarea mandatelor de conducere a șefilor din poliție la patru ani?
- Întrucât majoritatea polițiștilor desfășoară activități de poliție judiciară iar Codul de Procedură Penală fixează tot mai multe activități și atribuții în sarcina organelor de poliție, în ce măsură intenționați raportarea veniturilor acestora la familia judiciară, cu precizarea concretă a demersurilor pe care le aveți în vedere?
- Nominalizați primii doi candidați ai Partidului dumneavoastră pentru portofoliul Ministerului de Interne și opțiunile dumneavoastră pentru funcțiile de ministru secretar de stat, în cazul câștigării alegerilor.
Nu în ultimul rând, vrem să cunoaștem poziția Partidului dumneavoastră față de câteva subiecte de interes național, după cum urmează:
- Dacă – în contextul restrângerilor cheltuielilor bugetare – considerați oportună reducerea numărului de parlamentari, la 300 aleși, așa cum poporul român a decis prin Referendum.
- Dacă susțineți eliminarea finanțării partidelor politice din bugetul public, având în vedere că membrii acestora au acces la funcții publice, pentru care nu desfășoară muncă voluntară.
- Dacă susțineți reducerea numărului de ministere, solicitând să precizați numărul exact la care aveți intenția să vă limitați și care anume sunt domeniile principale care credeți că trebuie să fie coordonate la nivel de minister.
- Poziția Partidului cu privire la reducerea numărului miniștrilor secretari de stat și subsecretarilor de stat, directori din ministere.
- Dacă, în spiritul unei guvernări transparente și corecte față de electorat, sunteți dispuși să inițiați demersuri legislative pentru publicarea periodică a veniturilor și cheltuielilor înregistrate de partidele politice;
- Dacă susțineți introducerea votului uninominal, astfel încât alegătorii să cunoască identitatea și competențele fiecărui candidat, cu cel puțin trei săptămâni înainte de data alegerilor.
Pentru a ne asigura de buna dumneavoastră intenție, având în vedere că vă aflați la guvernare, considerăm că aveți posibilitatea chiar să începeți implementarea unor demersuri de interes.
Ținem să precizăm că am înaintat adrese similare către toate partidele politice, astfel încât răspunsurile – sau chiar lipsa acestora – față de doleanțele noastre vor fi făcute publice în campania electorală.
Cu stimă,
PREȘEDINTE
VITALIE JOSANU


PNL-ul a primit o adresă identică și nu știm în ce măsură conținutul acesteia a reușit să influențeze partidele de guvernământ în majorarea salariului de grad, actualizarea normei de echipament. Poate că da, poate că nu, cert este că nu ar fi mișcat cu de la sine putere și mai ales dacă sondajele nu arătau atât de urât, în prag de campanie electorală. Cert este iarăși meritul tuturor celor care au pus presiune constantă, fiecare prin orice mijloace vizibile ori mai puțin vizibile (așa cum este și demersul de mai sus).
Țin să vă informez că după două luni de la primirea adresei, nici PNL și nici PSD nu au binevoit să ne ofere un răspuns, deși i-am anunțat că și lipsa unui răspuns va fi interpretat de noi ca o ofertă. O ofertă care, până acum – deși le-am oferit câteva sugestii – se traduce prin: ”nu avem nimic pentru polițiști și militari!” și pe care ne simțim îndatorați să o facem publică.
Pe de altă parte, dacă rețineți, am avertizat politicienii că monitorizăm modul cum aceștia vor sacrifica pensiile militarilor pentru a salva pensiile speciale, https://sprd.ro/wp-admin/post.php?post=2186&action=edit. Astfel, din datele oficiale ce pot fi consultate pe siteul Camerei Deputaților, ambele partide PSD și PNL au votat în majoritate covârșitoare împotriva polițiștilor și militarilor, https://www.cdep.ro/pls/steno/evot2015.nominal?idv=32495&idl=1. Din 99 de deputați PSD prezenți, 98 au votat ”pentru” și unul nu a votat iar la PNL din 66 prezenți, 64 au votat împotriva noastră, unul singur în favoarea noastră și unul s-a abținut.
Prin urmare, toți cei care sunteți afectați cu schimbarea condițiilor de angajare în MAI și MAPN, aveți un punct de reper, în funcție de modul cum ați fost satisfăcuți de acești aleși.
Zilele trecute, eram anunțați că PSD și PNL și-au definitivat listele la europarlamentare. În general, nu prea vedem ”mutre noi”, băieții și-au asigurat poziții călduțe cu salarii și speranțe de pensie cu mult peste așteptările unui muncitor bine plătit dintr-o țară europeană – motor economic. Unii dintre aceștia nu au fost prea vizibili în ceea ce ne privește, dacă mă gândesc la candidații PSD, Gabriela Firea, Dragoș Benea sau Gheorghe Câciu, PNL-iștii Dan Motreanu, Adina Vălean, Daniel Buda sau Mara Mareș. Extrag de aici pe liberalul Virgil Popescu, pe care nu-l putem uita din postul de ministru în Guvernul Cîțu, cel care – imediat după alegeri – a înghețat aplicarea Legii salarizării și pesedistul Claudiu Manda, soțul Olguței Vasilescu, cea care ne-a arătat prețuirea prin aceeași degringoladă din Legea 153/2017.
Restul au avut oarecare tangențe și atitudini față de pensiile militare, pe care le selectăm spicuind câteva dintre linkurile de interes:
Mihai Tudose este cap de listă la PSD și îl știm destul de vehement în favoarea polițiștilor și militarilor, https://ziare.com/mihai-tudose/premier-mihai-tudose-aparare-pensii-militare-1795995. Nu îi găsim votul printre cei care și-au exprimat opțiunea de vot în Parlament.
Victor Negrescu din poziția de eurodeputat apare cu o singură declarație imparțială https://www.realitatea.net/stiri/actual/victor-negrescu-romania-nu-mai-poate-modifica-pnrr-in-2023-a-avut-termen-pana-la-30-aprilie_645b9c501a5783235b1d2783.
Vasile Dâncu ministrul Apararii nationale a avut, la rândul său o serie de intervenții în favoarea militarilor
Maria Grapini deși se autoexclude din zona preocupărilor, a susținut că pensiile militare nu sunt ”pensii speciale” https://www.youtube.com/watch?app=desktop&v=asLCPUv7IBM
Dan Nica este individul care a scăpat de acuzația de abuz în serviciu în Dosarul Microsoft prin prescrierea faptei, https://www.hotnews.ro/stiri-politic-23400355-cine-dan-nica-noul-comisar-lui-dancila-acuzat-dosarul-microsoft-dat-afara-din-guvern-boc-mintit-parlamentul-european-98-dintre-cei-acuzati-coruptie-romania-fost-achitati.htm
Dar îl reținem și din poziția de fost ministru (zurbagiu) de interne și nu uităm că acesta a gestionat, in 2009, momentul suspendării angajării celor 1200 de tineri absolventi de la școlile de poliție, https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/eveniment/dan-nica-a-suspendat-angajarile-in-politie-252972.html. Mulți își amintesc acea perioadă neagră, când în loc să ”intre în pâine” au trebuit să-și găsească de lucru ca sezonieri.
Dintre candidații PNL la europarlamentare, în frunte, ca paduchiul, ne apare Rareș Bogdan pornit nu doar împotriva veniturilor polițiștilor https://www.romaniatv.net/rares-bogdan-pregateste-o-lovitura-pentru-angajatii-din-politie-armata-si-servicii-liberalul-cere-plafonarea-pensiilor-si-cresterea-varstei-de-pensionare-pentru-aceste-categorii_5996993.html ci și cu o greață de bombardier față de oamenii în uniformă https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/rares-bogdan-despre-actiunea-jandarmilor-la-o-terasa-din-capitala-daca-voiam-sa-mananc-langa-oameni-in-uniforma-ma-faceam-politist-1531717. Înțelegem că pentru domnia sa posibilitatea de a lua masa lângă un om în uniformă l-ar pune într-o postură degradantă… Nu știm dacă în aceeași condiție l-ar poziționa și votul primit din partea acestora.
Siegfried Mureșan ne apare cu o singură reacție, din care ne exclude, alături de magistrați https://m.facebook.com/SiegfriedMEP/posts/2747170522013539/
Mircea Hava era destul de vocal în privința grăbirii reformei ”pensiilor speciale”, preocupat fiind de pierderea banilor din PNRR https://www.b1tv.ro/politica/europarlamentarul-mircea-hava-despre-pnrr-si-pensiile-speciale-pare-ca-ne-obraznicim-si-nu-ne-pasa-de-banii-pe-care-riscam-sa-i-pierdem-europenii-ne-privesc-ca-turma-pe-ciobanul-care-refuza-sa-mulg-1287464.html
Gheorghe Falcă a avut chiar o atitudine amenințătoare la adresa lui Marius Budăi care îi părea ezitant și se arăta indiferent față de dezaprobarea polițiștilor și militarilor https://www.digifm.ro/stiri/intern/gheorghe-falca-la-digi-fm-reforma-pensiilor-speciale-trebuie-adoptata-cu-riscul-de-a-i-supara-pe-militari-si-magistrati-159356 sau https://www.ziarulatac.ro/politic/bajbaieli-i-frica-gheorghe-falca-terge-pe-jos-cu-marius-budai-din-cauza-pensiilor-speciale-47598
Alexandru Muraru nu ne apare cu reacții la adresa noastră, individul s-a remarcat cu un proiect legislativ prin care era suspectat că urmărea fidelizarea magistraților: https://romania.europalibera.org/a/ratele-magistratilor-pentru-locuinte-s%C4%83-fie-achitate-de-stat/32046440.html
Așadar, atunci când veți ajunge în fața urnei de vot, recitiți cu atenție datele spicuite mai sus, cântăriți bine și executați-i după cum au știut să vă prețuiască. Rețineți că sistemul de vot în România presupune votul pe liste, așa că opțiunea va fi mai mult pentru partid și mai puțin (sau deloc) în favoarea vreunui candidat favorit.
Dacă informațiile de mai sus vi se par edificatoare, distribuiți masiv în mediile polițiștilor și militarilor.
Vom reveni cu analize similare și după anunțarea candidaților celorlalte partide concurente, mai precizeaza sursa citata. (Cerasela N.)..
Exclusiv
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
La TCE Ploiești, sindicatul lui Suditu semnează „de acord” cu Organigrama lui Nae, coordonatorii sunt scoși la liman, iar Dinu Răzvan zis „Salam” sare din fața aparatelor de păcănele direct în funcția de adjunct la Siguranța Circulației. Ore suplimentare cu sutele, neverificate, dar bine plătite. Restul? Afară, că „așa zice organigrama”.
Sindicatul lui Suditu: „Noi cu cine votăm?” – Cu Nae!
În timp ce angajații simpli se întreabă dacă mai au loc de muncă mâine, sindicatul lui Suditu își face treaba… dar nu pentru ei, ci pentru „șefii cu pedigree”.
Există un document trimis către Consiliul de Administrație, semnat fix de sindicatul lui Suditu, prin care acesta:
- este de acord cu Organigrama lui Nae (așa-numita „Organigrama cu chiloți”),
- se luptă și obține salvarea coordonatorilor, în special a lui Dinu Răzvan zis „Salam”.
Adică, în traducere liberă:
„Jos cu prostimea, sus coordonatorii! Trăiască organigrama, trăiască Nae, trăiască sinecurile!”
Sindicatul care, teoretic, trebuia să fie ultimul bastion de apărare al oamenilor simpli, se transformă în anexă la pixul lui Nae Comisionaru’ și al găștii de la vârf, aceeași care a orchestrat și restul „capodoperelor administrative” de la TCE Ploiești.
Dinu Răzvan „Salam” – de la păcănele la „Siguranța Circulației”
Piesa de rezistență în documentul lui Suditu: salvarea lui Dinu Răzvan, cunoscut în curte drept „Salam”.
Acest Salam nu e de la mezelărie, e de la „păcănele”:
- promovat de Nae până în funcția de adjunct Serviciu Siguranța Circulației – Control Legitimații de Călătorie,
- cu reputație „strălucitoare”: toată lumea știa că își face programul nu în teren, nu în birou, ci la aparatele de jocuri de noroc.
Și, ca în orice telenovelă administrativă de provincie:
- același Dinu Răzvan apare și în raportul CFG cu sute de ore suplimentare,
- ore neverificate și nejustificate, dar probabil foarte bine decontate.
Omu’ avea timp de toate:
- și la păcănele,
- și adjunct la Siguranța Circulației,
- și erou al orelor suplimentare fantomă.
Ce să mai, un „multitasking” de manual, model TCE Ploiești.
Raportul CFG și „sfinții” orelor suplimentare
Raportul CFG (același care deranjează pe toată lumea din „castă”) nu prezintă doar cifre, ci radiografia unui sistem bolnav:
- sute de ore suplimentare trecute pe numele lui Salam,
- lipsă totală de verificări reale,
- justificări de fațadă, exact cât să încapă în pixul cuiva.
Când vine vorba de oameni care chiar își fac treaba, TCE descoperă brusc litera legii, organigrame, „necesitate de reducere”, disciplină, tot tacâmul.
Când vine vorba de băieții „de casă” cu păcănele, se descoperă mereu înțelegere, portițe, suplimentare, promovări.
Unde e documentul?
Pentru cei interesați de dovezi, nu doar de povești:
- adresa respectivă, prin care sindicatul lui Suditu e de acord cu organigrama lui Nae și se bate pentru salvarea coordonatorilor (în special Salam),
poate fi găsită in institutie; - exact de acolo a fost „pescuită” și de ziarul de investigații Incisiv de Prahova.
Nu vorbim de bârfe de autobază. Vorbim de hârtii oficiale, parafate, trimise la CA, asumate de un sindicat care își vinde steagul exact celor împotriva cărora ar trebui să lupte.
Modelul TCE: protejații se salvează, muncitorii plătesc
Pe scurt, rețeta deja clasică la TCE Ploiești:
- Personaje ridicate în funcții de Nae – protejate cu sfințenie, salvate prin documente manevrate de sindicatul lui Suditu;
- Cei care și-au îndeplinit sarcinile de serviciu – lăsați fără loc de muncă, vânați prin organigrame „optimizate”, făcuți „excedentari” peste noapte.
Pe de o parte:
- Nae Comisionaru’ – artizanul „Organigramei cu chiloți”,
- protejații săi – Salam și ceilalți coordonatori salvați prin documente sindicale,
- conducerea (Dobrescu, Slăniceanu) și sindicatul – într-un dans comun, perfect sincronizat: „un pas înainte pentru șefi, doi pași înapoi pentru muncitori”.
Pe de altă parte:
- cei care au îndrăznit să-și facă datoria,
- cei care au deranjat cu întrebări,
- cei care nu au stat la „combinatii” cu ore suplimentare fictive și rapoarte cosmetizate – toți sunt buni de sacrificat.
De la accidentul falsificat la „feuda” Hipodrom și până la Salam
Totul se leagă într-un tablou grotesc:
- Raportul nr. 1729/05.11.2025 și accidentul falsificat al lui Popescu Narcis, cu implicarea lui Oancea;
- rolul dubios al conducerii (Dobrescu, Slăniceanu), care nu vede, nu aude, dar semnează;
- „feuda” de la Hipodrom, unde interesele personale cântă mai tare decât interesul public;
- sindicate transformate în anexe ale directorilor;
- Nae Comisionaru’, care își propulsează oamenii-cheie și-i salvează prin tot felul de combinații la nivel de CA;
- iar acum, documentul semnat de Suditu, prin care se consfințește oficial salvarea lui Salam și a coordonatorilor, în timp ce alții își pierd pâinea.
Nu mai vorbim de derapaje izolate, ci de un sistem în care:
- accidentul falsificat,
- organigrama croită pe blat,
- orele suplimentare fantomă,
- feudă, protejați, sindicatul „de acord cu șefu’”
sunt părți ale aceleiași povești.
Concluzie: Organigrama cu chiloți, dar fără rușine
Când tragi linie:
- „Organigrama cu chiloți” nu mai e o simplă glumă internă, este harta rușinoasă a clientelei și pilelor din TCE Ploiești;
- sindicatul lui Suditu nu doar că nu apără salariații, ci devine avocatul protejaților lui Nae;
- Dinu Răzvan „Salam” devine simbolul sistemului:
- promovat la Siguranța Circulației deși era cunoscut mai bine la păcănele decât în teren,
- umflat cu sute de ore suplimentare neverificate,
- salvat prin documente trimise la CA, în timp ce alții sunt trimiși la plimbare.
Iar dacă cineva mai are dubii, să caute adresa, exact cum a făcut și presa de investigație.
Hârtiile vorbesc mai tare decât discursurile lacrimogene de sindicat și comunicatele parfumate de conducere.
Până atunci, la TCE Ploiești se aplică o singură regulă:
Cine e cu Nae, trăiește. Cine e cu munca, pleacă. (Cerasela N.).
Exclusiv
„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
Când poliția circulă cu mașina-n pioneze prin centru, dar te amendează pe tine pentru un bec ars, nu mai vorbim de ordine publică, vorbim de stand-up comedy instituțional.
La IPJ Prahova nu mai vorbim demult despre „instituție a statului”, ci despre o adevărată Grădiniță de Cadre: multă uniformă, puțină responsabilitate, și o debandadă totală ridicată la rang de stil de lucru. Legea e bună doar ca să fie fluturată în fața cetățeanului, nu și respectată în ograda proprie.
Ieri, în jurul orei 09.00, prin centrul Municipiului Ploiești, se derula o scenă de antologie:
o autoutilitară a IPJ Prahova „dansând” pe șosea cu stopul dreapta spate ars, exact ca și conduita celor care o manevrau. O imagine perfectă: becul mort din stop ca simbol al moralității stinse din instituție.
Când poliția face „paradă” cu mașina în ilegalitate
Să ne imaginăm un pic scenariul:
- Un simplu cetățean este oprit în trafic cu un bec ars la stop.
Rezultatul? Morală, amendă, puncte, „regulile sunt reguli, dom’le, siguranța rutieră nu e joacă!”. - Autoutilitara IPJ Prahova merge liniștită, prin centru, cu defecțiuni vizibile.
Rezultatul? Nici proces-verbal, nici rușine, nici măcar o urmă de jenă.
Ba mai și defilează, ca și cum ar fi la paradă: „Uitați-vă la noi, legea suntem noi, becul ars e doar un detaliu artistic”.
Asta nu mai e dublu standard, e regulament de circulație paralel, valabil doar pentru uniformă. Când cetățeanul greșește, legea e sabie. Când greșește IPJ Prahova, legea devine ventilator de birou: face zgomot, dar nu taie pe nimeni.
Grădinița de Cadre: unde legea e opțională
La IPJ Prahova pare că avem o școală specială, un fel de „Grădiniță de Cadre” unde se predă:
- „Cum să invoci legea doar când îți convine”
- „Cum să faci pe șeful în trafic cu cetățeanul, dar să circuli cu mașina-n pioneze”
- „Cum să transformi orice abuz într-un simplu «incident fără consecințe»”
Respectul față de lege? Ars, ca becul din stop.
Respectul față de cetățean? Dispărut, ca semnalul de avarie de pe autoutilitară.
În loc să fie primii care dau exemplu de conduită, sunt primii care demonstrează că la IPJ Prahova legea e decor, nu obligație. Când îți permiți să te plimbi prin centru cu mașina poliției cu defecțiuni vizibile, mesajul pentru oameni e simplu:
„Noi putem. Tu nu.”
Ce pățeai tu, ce nu pățesc ei
Întrebarea-cheie, pe care o înțelege orice român care a trecut măcar o dată prin filtrul poliției rutiere:
Ce pățea un simplu cetățean prins cu astfel de defect la mașină?
- Amendă.
- Morală.
- „Cum vă permiteți să ieșiți așa pe drumurile publice, puneți în pericol siguranța rutieră!”
Ce pățește IPJ Prahova când defilează cu autoutilitara în aceeași stare?
- Nimic.
- Tăcere.
- Eventual o glumă internă: „Lasă, bă, că merge și așa, nu ne oprește nimeni pe noi”.
Diferența e simplă:
Tu ești doar contribuabilul care plătește taxe, ei sunt cei care îți dau amenda cu legea în mână și stopul propriu ars.

Concluzie: legea nu e bec opțional
Când instituția care ar trebui să fie model de respectare a legii se plimbă senină cu autoutilitara defectă prin centrul orașului, nu vorbim doar de nepăsare, ci de sfidare directă a cetățeanului.
Legea nu e un bec pe care îl aprindem la control și îl stingem când e vorba de noi.
Atâta timp cât IPJ Prahova își permite să joace acest dublu rol – profesor sever pentru cetățeni, dar clovn auto pentru propriii agenți – orice discurs despre „siguranță” și „respectarea legii” devine doar un pamflet prost scris.
Noi doar îl rescriem mai bine. (Sava N.).
Exclusiv
Ministerul „Reglementărilor Fantomă”: cum decide o structură fără chip cât merită oamenii la leafă
Diamantul lovește: de la Tribunalul București, direct la Curtea Constituțională
O nouă excepție de neconstituționalitate pleacă din sala Tribunalului București spre Curtea Constituțională, cu destinația: „Ministerul care reglementează prin hârtii fantomă”. Potrivit Sindicatului Diamantul, miza este explozivă: cine are, de fapt, voie să taie și să spânzure drepturi salariale – ministrul, Parlamentul sau o structură anonimă, botezată „financiară centrală”, care dă ordine prin „puncte de vedere” pe care nu le-a votat nimeni și nu le-a văzut aproape nimeni?
În centrul scandalului se află art. 86 alin. (7) din Anexa VI la Legea-cadru 153/2017, acolo unde o singură sintagmă, „reglementării”, a fost transformată, cu multă imaginație birocratică, în armă de restrâns drepturi salariale de către Direcția Generală Financiară (DGF) a ministerului.
„Reglementare” pe sub masă: când Direcția Financiară se crede Parlament și Guvern la pachet
Excepția ridicată la Tribunalul București vizează exact această „magie semantică”: art. 86 alin. (7) este atacat în măsura în care permite interpretarea că structura financiară centrală a ministerului – DGF – poate „reglementa” drepturi salariale prin:
- puncte de vedere,
- interpretări „obligatorii”,
- hârtii interne care nu văd niciodată lumina Monitorului Oficial.
Adică, în loc ca drepturile salariale să fie stabilite prin legi, ordonanțe, ordine de ministru publicate și asumate, ele sunt, de fapt, redesenate în birouri de finanțiști cu pixul în mână și parafa pe colțul paginii. Să legiferezi prin „punct de vedere” e noul sport național: zero transparență, zero dezbatere, impact maxim.
Sindicatul Diamantul arată că o asemenea practică lovește direct în:
- art. 1 alin. (4) din Constituție – separația puterilor în stat,
- art. 1 alin. (5) – legalitate și securitatea raporturilor juridice,
la pachet cu o colecție de drepturi călcate în picioare: - art. 16 (egalitate în drepturi),
- art. 21 (acces la justiție),
- art. 24 (dreptul la apărare),
- art. 31 (dreptul la informație),
- art. 41 (dreptul la muncă și protecție socială),
- art. 78 (intrarea în vigoare a actelor normative, adică nu prin „adresa nr. X depusă la registratură”).
Viciul 1: Ministrul există doar pe hârtie, „structura” taie și spânzură
Primul viciu invocat: o competență personală a ministrului este pasată, ca o minge fierbinte, către o „structură” care nici măcar nu e subiect de drept.
Conform art. 20 din Legea 500/2002, ordonatorul principal de credite este ministrul, în persoană, cu nume, prenume, semnătură și răspundere. El trebuie să-și asume deciziile, să emită ordine, să semneze.
În practică, însă, arată Sindicatul Diamantul, scenariul arată așa:
- ministrul stă în vitrină,
- Direcția Generală Financiară decide prin „puncte de vedere”,
- iar angajații află că drepturile lor salariale sunt „reglementate” nu prin lege, ci prin interpretări interne, niciodată publicate oficial.
Cu alte cuvinte, responsabilitatea e a ministrului, dar pixul de execuție și de tăiere a drepturilor e la o structură anonimă. Ministrul e doar decorul, „structura” e regizorul din umbră.
Viciul 2: Preluarea puterii de regulă de către contabili-juriști de ocazie
Al doilea viciu: atribuții de reglementare juridică sunt date unei structuri populate cu personal economic, în timp ce ministerul are, culmea ironiei, o direcție juridică plină de consilieri specializați, autorizați chiar prin Legea 514/2003.
Pe românește:
- juriștii există, sunt plătiți, au statut și atribuții,
- dar finanțiștii sunt cei care „reglementează” prin adrese, interpretând legea după cum dă bine la buget.
E ca și cum, într-un spital, protocolul medical ar fi stabilit nu de medici, ci de contabila șefă, prin „notă internă obligatorie”. Îți taie tratamentul din pix și îți explică apoi, cu aer grav, că „așa a reieșit din analiză”.
Viciul 3: Drept românesc cu fantome – „gestiune” fără gestionar, „reglementare” fără persoană
Al treilea viciu atinge direct arhitectura dreptului românesc: în România, reglementarea aparține întotdeauna unei persoane concrete, nu unei „structuri” fluide.
Chiar aceeași Anexă VI, la art. 90, cere ordin al ordonatorului de credite. Adică un act semnat de cineva asumat, nu un document rătăcit printr-un sertar al DGF.
În plus, Legea 22/1969, privind gestiunea bunurilor materiale, spune clar: nu există „gestiune” fără gestionar-persoană. Analog, nu ar trebui să existe „gestiune” de drepturi salariale fără o persoană care își asumă semnătura, nu o „structură” abstractă care se evaporă când apar problemele.
Dar în realitate, reiese din motivare, avem:
- „gestiune” a drepturilor salariale fără gestionar asumat,
- „reglementare” fără act normativ,
- puncte de vedere care se comportă ca niște ordine de ministru, dar nu poartă nicio răspundere de ministru.
„Punctul de vedere” care decide salarii: DGF face jocurile, instanța trebuie să taie nodul
Legătura cu dosarul concret este dureros de clară. În cauză, pârâții își justifică refuzul tocmai printr-un asemenea document: punctul de vedere DGF nr. 462624/2026.
Acest „punct de vedere” nu e doar o opinie inocentă; el este tratat ca lege internă:
- pe baza lui se resping drepturi,
- pe baza lui se refuză aplicarea unor majorări,
- pe baza lui se ciuntește ceea ce Legea 153/2017 părea să promită.
Instanța, în baza art. 18 alin. (2) din Legea 554/2004, trebuie să verifice legalitatea acestui punct de vedere. Iar aici intervine excepția: dacă textul de lege care permite DGF să „reglementeze” cade ca neconstituțional, tot ce decurge din el – inclusiv punctul de vedere 462624/2026 – devine emis fără competență. Adică simplă hârtie administrativă, fără putere de a tăia drepturi.
Pe scurt: dacă se rupe piciorul legal al DGF, se prăbușește tot scaunul de „interpretări obligatorii”.
Curtea Constituțională, invitată să stingă „incendiul” făcut cu pixul
Prin excepția trimisă de la Tribunalul București, Curtea Constituțională este pusă în fața unei întrebări esențiale pentru toată administrația publică:
Poate o structură tehnică, internă, cu personal economic, să condiționeze, să restrângă sau să rescrie drepturi salariale prin „puncte de vedere” nepublicate în Monitorul Oficial?
Dacă răspunsul este „da”, atunci:
- Constituția devine opțională,
- separația puterilor e decorativă,
- drepturile salariale ale angajaților depind de interpretările contabile ale unei direcții financiare.
Dacă răspunsul este „nu”, atunci ministerele vor trebui să facă ceea ce ar fi trebuit oricum să facă de la început:
- să reglementeze prin acte normative asumate,
- semnate de persoane competente,
- publicate transparent, nu ascunse în sertarele unei direcții.
Salariații între lege și „adrese”: statul cu două fețe
Potrivit Sindicatului Diamantul, această excepție nu e doar o „chichiță procedurală”, ci un test:
- dacă statul își respectă propriile reguli,
- sau dacă, în continuare, lasă „structurile” să decidă din umbră cât face munca oamenilor.
Pe un palier, legea promite, Constituția garantează, principiile sună impecabil.
Pe alt palier, totul e filtrat și amputat prin „adrese”, „interpretări” și „puncte de vedere” care nu apar în nicio colecție oficială de acte normative.
Curtea Constituțională va trebui să decidă dacă România e condusă prin legi sau prin Excel-uri bugetare cu antet de direcție financiară.
Până atunci, salariații rămân prinși între două lumi:
- lumea Curții Constituționale, plină de principii, articole și alineate,
- și lumea Ministerului, unde un „punct de vedere” anonim poate cântări, la leafă, mai mult decât toată Constituția pusă la un loc. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 2 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
-
Exclusivacum 4 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
-
Exclusivacum 19 oreOrganigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum 2 zileMAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
-
Exclusivacum 5 zileCum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
-
Exclusivacum 4 zileBâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
-
Exclusivacum 19 ore„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
-
Featuredacum 4 zileCând sindicatul tace și muncește: de ce au apărut ‘misterios’ cursurile de cercetare disciplinară în MAI



