Am citit, de-a lungul timpului, diverse informații despre modul de producție în lohn al multor firme din România. După 1990, în special, firmele din industria textilă au folosit intensiv acest model de producție, în condițiile în care, ani la rând, România s-a bazat pe mâna de lucru ieftină atunci când a atras investitori străini.
Lohn-ul este o formă contractuală larg răspândită în diverse domenii industriale la nivel internațional, în special în industria textilă și de marochinărie, producția de mobilă, software și hardware, industria farmaceutică, prelucrarea metalelor etc.
Se estimează că, în prezent, producția anuală realizată în lohn, la nivel global, depășește 10.000 de miliarde de dolari, reprezentând peste 10% din PIB-ul mondial. Producția în lohn se desfășoară pe baza unui contract încheiat între două companii din țări diferite, de obicei una dintr-o țară dezvoltată și alta dintr-un stat unde cheltuielile cu forța de muncă sunt mici, într-un proces de maximizare a profiturilor beneficiarului.
Contractual, una dintre firme execută, în schimbul unei retribuții în numerar sau în natură, un produs la comandă, conform unui design sau schițe oferite de cealaltă firmă. De asemenea, compania care solicită comanda pune la dispoziția firmei executante materiile prime, materiale și expertiză. Compania beneficiară își păstrează dreptul de a comercializa acel produs sub propria marcă. Așa au ajuns lucrătorii din România să producă pentru branduri de lux, pe salarii minime pe economie. Producția în sistem lohn este concentrată, de obicei, în zonele subdezvoltate ale țării, unde șansele de a găsi un loc de muncă plătit lunar cu mai mult decât salariul minim pe economie sunt mici.
Economia de producție în lohn este o activitate comercială care s-a dezvoltat constant încă din anii ’60, reproșându-i-se că este păguboasă pentru țările în care se desfășoară din cauza menținerii unui nivel de trai scăzut al lucrătorilor. Mulți spun că aceasta va rezista testului timpului, deoarece va exista întotdeauna o diferență între costul forței de muncă din țările în curs de dezvoltare față de cele dezvoltate.
Lohn-ul favorizează marii beneficiari care lansează comenzi de producție. Aceștia se află într-o poziție privilegiată de proprietar al mărcii și, deși au adesea profituri foarte mari, plătesc puțin pentru serviciile de producere a bunurilor finite, în special companiilor mici și mijlocii. Experții spun că acest lucru este cauzat de faptul că cei din urmă au puține opțiuni pentru a-și menține capacitățile de producție la un nivel ridicat de ocupare, decisiv pentru supraviețuirea în circumstanțe de prețuri mici pentru serviciile lor.
Industria textilă românească trece printr-o transformare, în condițiile în care producția în lohn depinde mult de clienții europeni, din ce în ce mai afectați de multiplele crize care au afectat economia globală în ultimii patru ani. În plus, pe fondul creșterii salariului minim din România, tot mai mulți beneficiari se reorientează către state din Asia, aici amintind Bangladesh,
India, Vietnam, Sri Lanka sau Laos.
Producția în lohn poate fi foarte păguboasă pentru o firmă care depinde de un singur contractor. Un exemplu în acest sens este producătorul de aspiratoare Electroargeş, care a avut afaceri de 39 de milioane de lei anul trecut, la jumătate faţă de 2022. Conform Ziarului Financiar, declinul este de aproape 90% faţă de 2021, cel mai bun an pentru companie.
Scăderea puternică a cifrei de afaceri din ultimii doi ani a venit după ce compania argeșeană a pierdut contractul în lohn cu nemţii de la Karcher. Electroargeș realiza aspiratoare în sistem lohn pentru grupul german, care, în ultimul deceniu, a dezvoltat două fabrici în România, orientându-se accentuat către producție proprie. Acest contract contribuia, la momentul rezilierii, cu 85% la cifra de afaceri a grupului Electroargeș. Sursa citată accentuează că dependenţa de un singur mare client, de regulă străin, şi producţia în sistem de lohn, unde valoarea adăugată e mică, pot îngenunchea, mai repede sau mai încet, un business.
Sună cinic, dar războiul din Ucraina a avut și încă are efecte asupra producției în lohn din România. Conform Știrile ProTv, firmele din industria textilă și nu numai au înregistrat creșteri ale comenzilor, după ce Rusia a atacat Ucraina, iar multe din firmele de aici nu și-au mai putut onora contractele, din cauza conflictului armat. (L. Anghel).
