Featured
România, bună de plată în afacerea licențelor Microsoft
Marele dosar al corupției din afacerea Microsoft, care s-a lăsat cu prea puține pedepse, își produce efectele și în zilele noastre. România are de plătit penalități în valoare de peste 47 milioane de euro, din cauza delăsării și incompetenței autorităților, care au prejudiciat grav bugetul statului. Despre aceste pagube uriașe, Curtea de Conturi susține că nu s-a avut în vedere buna gestiune a fondurilor publice, însă nimeni nu va răspunde pentru acest lucru.
Cea mai gravă anomalie a legislației în România este și va fi absența răspunderii față de prejudiciile aduse bugetului de stat. Astfel, pentru pagubele de sute de miliarde de euro sau chiar mai mult din ultimii 30 de ani, nimeni nu a plătit cu adevărat. Nici chiar cei care au efectuat doi-trei ani de pedepse cu închisoarea, atâta timp cât prejudiciul nu a fost recuperat niciodată.
În cazul de față, Curtea de Conturi a semnalat un prejudiciu de peste 47 de milioane de euro, numai din penalități în afacerea Microsoft, cu celebrul dosar de corupție judecat ani de zile. Analiza Curții de Conturi a vizat obligația de plată stabilită conform Deciziei Civile nr.2148/18.11.2020, în Dosarul nr.716/3/2017, în care a avut calitatea de reclamant societatea UniCredit Bank SA. ”Analizând documentele care au stat la baza plății sumei de 45.511.400 lei (9.291.643 euro), plată care a avut impact asupra situațiilor financiare ale exercițiului financiar 2022, precum și obligația curentă de a mai plăti către UniCredit Bank SA suma de 22.588.042 euro, am evaluat implicit aserțiunile de audit financiar prevăzute de metodologia Curții de Conturi a României. Astfel, din analiza conținutului Deciziei Civile nr.2148/18.11.2020, în Dosarul nr.716/3/2017, am constatat că nu a fost asigurată, în perioada 2014-2020, o bună gestiune a fondurilor publice, în sensul că nu s-au întreprins demersuri de negociere a cuantumului penalităților”, se arată într-un raport al Curții de Conturi.
Câștigător absolut, UniCredit Bank
Obiectul acestui litigiu l-a reprezentat plata produselor livrate în temeiul Contractului de furnizare produse nr.37/30.04.2013 (subsecvent Acordului cadru de furnizare nr. 32/12/08.2009), prin care a fost achiziționat de către Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale un pachet de licențe perpetue ale produselor software Microsoft de la furnizorii constituiți într-o asociație contractantă, respectiv D-CON.NET AG (lider asociere), D-CON.NET GMBH, COMSOFT DIRECT AG, BECHTLE HOLDING SCHWEIZAG și DIM SOFT SRL. Contractul încheiat între D-Con.Net AG şi minister a fost cesionat către UniCredit Ţiriac Bank în septembrie 2009. În faza de recurs a litigiului, instanța s-a pronunțat în data de 18.11.2020, dispunând admiterea recursului și casând în parte sentința recurată și în rejudecare.
Astfel, instanța a obligat pârâta Autoritatea pentru Digitalizarea României (succesoare a Ministerului Comunicațiilor) să plătească reclamantei suma de 22.169.451 euro, reprezentând ultimele două tranșe egale din prețul contractului de furnizare produse din 2013. Totodată, instanța a obligat Autoritatea pentru Digitalizarea României să plătească reclamantei suma de 13.733.982 euro, compusă din penalitățile de întârziere în cuantum de 8.889 euro datorate pentru întârzierea la plată a tranței a doua de preț în perioada 2014-2017 și în continuare până la data plății efectuate, și din penalitățile în cuantum de 4.844 euro, datorate prin întârzierea la plata tranșei a treia de preț în perioada 2015-2017 și în continuare până la data plății efective, conform Contractului de furnizare. În plus, Autoritatea pentru Digitalizarea României a fost obligată să plătească reclamantei 83.144 lei cheltuieli de judecată.
Nimeni nu s-a sinchisit
La data de 18.12.2020 a fost efectuată plata debitului principal, reprezentând cele două tranșe din prețul Contractului de furnizare produse din 2013, în cuantum total de 22.169.451 euro, astfel că intervalul de calcul pentru penalitățile de întârziere s-au oprit la acea dată, susține Curtea de Conturi. În ceea ce privește plata penalităților către UniCredit Bank SA, s-au efectuat următoarele plăți: 13.733.982 euro la data de 20.12.2021, 83.144 lei cheltuieli de judecată l data de 1.02.2022 și 9.291.543 euro la data de 23.12.2022.
Ca atare, a rămas de plată diferența de 22.588.042 euro, reprezentând obligația entității publice, stabilită de instanță ca provenind din penalități de întârziere stabilite de la data de 10.01.2017 și în continuare, până la data plății efective a debitului principal, respectiv 18.12.2020. ”Având în vedere aceste aspecte, considerăm că nu au fost respectate prevederile art.5 din 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv, potrivit cărora conducătorii instituțiilor publice, precum și persoanele care gestionează fonduri publice sau patrimoniu public aveau obligația realizării unei bune gestiuni financiară prin asigurarea legalității, regularității, economicității, eficacității și eficienței în desfășurarea activității.
Cu toate că se cunoștea cuantumul semnificativ al penalităților și perioada scursă de la scadență, nu au existat demersuri de soluționare pe cale amiabilă a litigiului, în sensul încercării unei negocieri rezonabile cu creditorii asupra valorii penalităților de întârziere, în vederea diminuării sau a stopării curgerii acestora, astfel încât să reducă impactul asupra bugetului de stat”, se precizează în raportul Curții de Conturi. În consecință, pe lângă suma de 22.169.451 euro, restanță debit principal, s-au plătit penalități în sumă de 23.025.625 euro, la care se adaugă obligația de plată în sumă de 22.288.042 euro, care reprezintă penalități restante. Curtea de Conturi a concluzionat că, în perioada scursă între data scadenței celei de-a doua tranșe și data hotărârii judecătorești definitive și irevocabile, nu s-a avut în vedere buna gestiune a fondurilor publice.
Administratie
Băicoi, orașul care lasă dosarul cu șină în urmă: primăria își mută serviciile în era digitală
De la birocrație la eficiență: administrația care se schimbă pentru cetățeni
La Băicoi, administrația locală face un pas hotărât spre viitor. Primăria își modernizează activitatea printr-un amplu proiect de digitalizare, finanțat din fonduri europene, cu un obiectiv clar: cetățeanul să piardă cât mai puțin timp la ghișee și să poată rezolva cât mai multe probleme online.
Sub coordonarea primarului Marius Constantin, instituția a început să schimbe radical modul în care funcționează, plecând de la o realitate bine cunoscută: birocrația clasică înseamnă drumuri numeroase, nervi și timp irosit, atât pentru locuitori, cât și pentru funcționari.
Digitalizarea vine ca răspuns concret la aceste probleme și transformă Primăria Băicoi într-un exemplu de bună practică la nivel local.
Fonduri europene folosite inteligent pentru o primărie modernă
Administrația locală din Băicoi a mizat constant pe utilizarea fondurilor europene în beneficiul comunității, iar digitalizarea primăriei este una dintre investițiile-cheie din ultimii ani.
Proiectul a fost depus și implementat pe o axă de finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență, cu scopul de a crea:
- o interconectare reală între toate compartimentele primăriei;
- o comunicare mai rapidă, mai prietenoasă și mai eficientă cu cetățenii.
Deși și înainte existau programe informatice folosite punctual, acum vorbim despre o digitalizare integrată, care schimbă în profunzime modul de lucru al instituției.
Sistem nou, atitudine nouă: administrație în plină adaptare
Proiectul de digitalizare a fost implementat într-un ritm alert, pentru a nu se pierde finanțarea europeană, iar sistemul este deja instalat și funcțional.
Instituția se află acum în etapa firească de acomodare: angajații învață să utilizeze noile tehnologii, în strânsă colaborare cu firma de specialitate din București care a realizat infrastructura informatică.
Primăria Băicoi își asumă această perioadă de învățare, cu transparență și deschidere, tocmai pentru ca, în cel mai scurt timp, relația cu cetățeanul să fie în principal digitală, rapidă și clară.
Un singur ghișeu digital: drumul documentelor, simplificat
Noul sistem IT schimbă fundamental traseul actelor în interiorul primăriei și reduce semnificativ numărul de drumuri făcute de cetățeni.
Modelul este simplu și modern:
- orice document – depus fizic (și scanat) sau direct în format electronic – intră mai întâi în Registrul Unic;
- de acolo, este distribuit automat către toți funcționarii și compartimentele care trebuie să își exprime punctul de vedere sau să emită un aviz/autorizație;
- doar în situațiile în care legislația impune în continuare documente fizice se mai lucrează cu dosare pe hârtie.
Exemplul achiziției unui imobil este elocvent:
în loc să meargă separat la Fond funciar și apoi la Taxe și impozite, cetățeanul depune contractul de vânzare-cumpărare și documentele necesare o singură dată, la Registrul Unic, iar primăria preia responsabilitatea rezolvării tuturor pașilor interni.
Fiecare cerere are un număr de înregistrare, apare în sistem ca „în așteptare”, iar funcționarul este notificat atunci când se apropie termenul de răspuns. Astfel crește disciplina internă, transparența și eficiența, în beneficiul direct al locuitorilor.
Primărie mai aproape de oameni: audiențe online, sesizări și bugetare participativă
Digitalizarea la Băicoi nu înseamnă doar proceduri interne modernizate, ci și deschidere sporită către cetățeni. Noul sistem IT oferă:
- posibilitatea de programare la audiențe online;
- transmiterea de sesizări și solicitări de informații direct din platformă;
- o secțiune de bugetare participativă, prin care băicoienii pot veni cu propuneri de investiții și lucrări în oraș.
Administrația locală încurajează implicarea comunității și își dorește ca locuitorii să folosească aceste instrumente pentru a-și face vocea auzită și pentru a contribui activ la dezvoltarea orașului.
Componenta pentru cetățeni, deja funcțională
Partea din proiect care privește relația directă cu locuitorii este deja funcțională, începând cu luna septembrie.
Pe platformă au fost încărcate modele de cereri-tip, menite să simplifice și să standardizeze comunicarea cu primăria.
Pentru ca trecerea la noul sistem să fie cât mai lină, instituția pregătește o campanie de informare:
- broșuri explicative despre cum se accesează și se utilizează platforma;
- mesaje afișate pe panourile video din stațiile inteligente de maxi-taxi, instalate recent în oraș, tot în cadrul proiectului de digitalizare.
Primăria și cetățenii învață, practic, împreună să folosească noile instrumente – un parteneriat modern între administrație și comunitate.
Oraș în telefon: aplicație mobilă și documente online
Un avantaj important al proiectului este mobilitatea. Cetățenii nu sunt condiționați de accesul la un calculator:
- pot descărca o aplicație dedicată și pe telefonul mobil;
- din pagina principală a site-ului primăriei, în partea de jos, se găsește accesul către aplicație și către documentele utile, în format digital.
Astfel, multe dintre interacțiunile cu administrația locală se pot face de oriunde, oricând, direct de pe smartphone, fără cozi, fără timp pierdut.
Info-chioșcuri moderne pentru plăți rapide și sigure
Prin același proiect de digitalizare, au fost montate două info-chioșcuri moderne, gândite să ușureze plata taxelor și impozitelor locale:
- unul amplasat în sediul Primăriei Băicoi;
- un al doilea instalat în noul Centru Cultural, unde accesul este asigurat 24 de ore din 24, cu ajutorul personalului de pază.
Prin aceste dispozitive, cetățenii pot plăti taxe, impozite și amenzi locale cu cardul, în condiții de confort și siguranță. Primăria așteaptă și terminalele e-POS de la banca parteneră, pentru a completa ecosistemul de plăți electronice.
Planurile nu se opresc aici: în anul următor se intenționează amplasarea a încă 3–4 info-chioșcuri în zone cheie ale orașului, în special acolo unde există flux intens de cumpărători, pentru și mai multă accesibilitate.
Un model de administrație locală orientată spre viitor
Proiectul de digitalizare implementat la Băicoi arată o administrație care nu se mulțumește cu „merge și așa”, ci caută soluții moderne pentru a oferi servicii mai bune cetățenilor.
Prin atragerea și folosirea eficientă a fondurilor europene, Primăria Băicoi și primarul Marius Constantin pun bazele unei administrații:
- mai transparente;
- mai rapide;
- mai prietenoase cu cetățeanul;
- mai bine adaptate la realitățile secolului XXI.
Băicoi devine, astfel, un exemplu de oraș care lasă în urmă dosarul cu șină și construiește, pas cu pas, o relație digitală, modernă, între primărie și comunitate.
Administratie
8 milioane de euro pentru dezvoltarea mediului de afaceri din Prahova
Fondurile europene trebuie să ajungă acolo unde există inițiativă, proiecte și dorința de a investi. Pentru Prahova, susținerea antreprenorilor înseamnă nu doar dezvoltarea unor afaceri, ci și noi locuri de muncă și oportunități pentru oamenii care își doresc un viitor aici, acasă.
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu, susține menținerea deciziei de realocare a 8 milioane de euro din Programul Tranziție Justă către dezvoltarea întreprinderilor și a antreprenoriatului.
Fonduri orientate către proiecte care pot genera investiții
Tema a fost discutată în cadrul unei întâlniri online cu membrii Grupului Teritorial Județean Prahova pentru coordonarea tranziției către neutralitatea climatică, grup condus de Virgil Nanu.
Propunerea vizează redirecționarea unei părți din finanțările europene către proiectele de afaceri ale antreprenorilor prahoveni. Obiectivul este ca resursele disponibile să fie folosite acolo unde există cerere reală și perspective concrete de dezvoltare economică.
Virgil Nanu afirmă că a susținut această soluție încă din octombrie anul trecut, pornind de la o situație care, în opinia sa, justifică adaptarea alocărilor: fondurile prevăzute pentru ecologizarea și reconversia unor imobile afectate de activități economice aflate în declin au rămas neutilizate, în lipsa solicitărilor de finanțare.
Cerere ridicată din partea antreprenorilor prahoveni
În paralel, proiectele depuse de antreprenorii din județ solicită finanțări de peste două ori și jumătate mai mari decât bugetul disponibil. Estimările prezentate indică faptul că cererea ar putea ajunge la 350% din alocarea inițială.
Pentru președintele Consiliului Județean, aceste cifre arată că în Prahova există oameni pregătiți să investească, să își dezvolte afacerile și să contribuie la crearea de locuri de muncă.
„Pentru mine, aceste cifre transmit un mesaj simplu: Prahova are oameni care vor să investească, să dezvolte afaceri și să creeze locuri de muncă. Iar noi avem obligația să îi sprijinim”, a transmis Virgil Nanu.
Investiții și oportunități pentru județ
Susținerea mediului de afaceri poate contribui la consolidarea economiei locale și la crearea unor perspective mai bune pentru comunitățile din județ. Fiecare investiție poate însemna activitate economică, locuri de muncă și noi motive pentru ca oamenii să își construiască viitorul în Prahova.
Virgil Nanu a subliniat că va susține în continuare deciziile prin care fondurile europene sunt transformate în investiții concrete și direcționate către nevoile reale ale județului.
„Nu este suficient să avem bani la dispoziție. Important este să știm să îi folosim acolo unde Prahova are cea mai mare nevoie de ei”, a declarat președintele Consiliului Județean Prahova.
Administratie
Întreținerea drumurilor județene înseamnă grijă pentru fiecare traseu: intervenție pe DJ 713, la Sinaia
Reparațiile care țin drumurile în stare bună nu înseamnă întotdeauna proiecte ample sau șantiere de durată. Uneori, siguranța și confortul celor aflați la volan depind de intervenții punctuale, realizate la timp și cu atenție la starea carosabilului.
Un astfel de demers a avut loc pe DJ 713, în Sinaia, unde echipele DJPPIDJ Prahova au frezat asfaltul deteriorat și au pregătit suprafața pentru plombare. Lucrările fac parte din activitățile periodice de întreținere desfășurate pe drumurile județene.
Intervenții punctuale, cu efect pe termen lung
Frezarea asfaltului afectat este o etapă importantă în pregătirea suprafeței pentru reparație. Prin îndepărtarea porțiunilor degradate, echipele creează condițiile necesare pentru aplicarea materialului de plombare și refacerea carosabilului.
Aceste lucrări de întreținere, chiar dacă sunt mai puțin vizibile decât investițiile de amploare, contribuie la păstrarea drumurilor într-o stare corespunzătoare și la limitarea extinderii degradărilor.
Munca din teren contează în fiecare zi
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu, a evidențiat importanța intervențiilor curente și a echipelor care răspund nevoilor apărute pe drumurile județene.
„Nu toate lucrările de pe drumurile județene sunt proiecte mari și nici nu trebuie să fie. Unele țin pur și simplu de grija de zi cu zi pentru drumurile pe care circulăm”, a transmis acesta, referindu-se la intervenția desfășurată pe DJ 713, în Sinaia.
Întreținerea la timp, pentru drumuri mai sigure
Potrivit președintelui Consiliului Județean, lucrările periodice ajută la prevenirea unor probleme mai ample și susțin siguranța celor care folosesc drumurile. Intervențiile de acest tip sunt realizate în diferite zone ale județului, în funcție de starea carosabilului și de necesitățile constatate în teren.
Virgil Nanu a apreciat activitatea echipelor DJPPIDJ Prahova și prezența lor constantă acolo unde drumurile au nevoie de reparații, transmițându-le colegilor aflați la lucru urări de spor.
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova – Biroul Rutier Ploiești. Polițist la pândă pe banda 1: operațiunea „Doamna pe bicicletă, pericol public”
-
Exclusivacum 4 zileValiza cu 500.000 de euro de la UM Plopeni nu este un accident: este finalul previzibil al unui sistem în care APM Prahova, sub Diaconu, a devenit paznicul care ține poarta deschisă. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 3
-
Exclusivacum 2 zileCASA DE PENSII A MAI, KNOCK-OUT LA CURTE: CUM A VRUT SĂ IA BANII UNUI POLIȚIST ȘI A PLECAT CU… CHELTUIELI DE JUDECATĂ
-
Exclusivacum 2 zileStația‑fantomă de la Corlătești își dă arama pe față: „ape uzuale” direct în Pârâul Dâmbu, sub nasul lui Diaconu și al Gărzii de Mediu adormite. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 4
-
Exclusivacum 2 zileDosarul Antigrindină – Partea a IX‑a – Republica rachetelor antigrindina: cum a fost însămânțată România cu minciuni, plumb și abuz de serviciu
-
Exclusivacum 4 zileDosarul Antigrindină – Partea a VIII‑a – Ploaie pe hartă, secetă în brazdă: Epilogul unui experiment național eșuat pe banii agriculturii românești
-
Exclusivacum 4 zilePolițist la sapă de… mop: cum a ajuns Codul muncii să stea la coadă la mătura Ministerului de Interne (M.A.I.).
-
Exclusivacum 22 de oreCATASTROFELE ECOLOGICE DIN PRAHOVA – Sub ocrotirea directorului–dictator Florin Diaconu (APM Prahova) și a „Gărzii lui” de Mediu – Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 5




