Ministerul Afacerilor Interne va adapta dispozitivele de siguranță din jurul unităților de învățământ la riscurile și vulnerabilitățile fiecărei comunități, înaintea începerii anului școlar 2026–2027.

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a coordonat o ședință de lucru dedicată siguranței în unitățile de învățământ preuniversitar. La întâlnire au participat ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor, precum și reprezentanți ai Poliției Române, Jandarmeriei și Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

În cadrul reuniunii au fost analizate rezultatele anului școlar 2025–2026 și principalele riscuri pentru noul an școlar: violența, consumul și traficul de droguri, accidentele rutiere în zona școlilor, victimizarea minorilor, inclusiv în mediul online, precum și riscurile privind incendiile și situațiile de urgență.

Cinci direcții prioritare

Pentru anul școlar 2026–2027, autoritățile vor acționa în principal pe următoarele direcții:

• creșterea prezenței în teren, în funcție de vulnerabilitățile fiecărei zone și de situația operativă;
• prevenirea și combaterea consumului și traficului de droguri, inclusiv prin dezvoltarea unui proiect-pilot privind utilizarea echipelor canine în proximitatea școlilor;
• consolidarea siguranței rutiere, prin adaptarea dispozitivelor de poliție, verificarea transportului școlar și instruirea conducătorilor auto;
• protejarea minorilor, prin măsuri împotriva disparițiilor, traficului de persoane, victimizării și criminalității online;
• creșterea nivelului de pregătire pentru situații de urgență, prin controale, informări preventive și exerciții de alarmare și evacuare.

Datele din Registrul electronic de siguranță școlară vor fi utilizate pentru identificarea vulnerabilităților și orientarea resurselor către zonele în care există cele mai mari riscuri.

„Nu urmărim o prezență permanentă în interiorul școlilor, ceea ce nici nu ar fi firesc, dar urmărim să creștem nivelul de siguranță în jurul lor și să fim prezenți acolo unde există riscuri, pentru a preveni și pentru a putea interveni rapid atunci când este nevoie”, a declarat Cătălin Predoiu.

Prevenirea, realizată împreună cu școala și familia

Ministrul a subliniat că prevenirea trebuie să se bazeze pe colaborarea dintre instituțiile statului, școli, familii, organizații neguvernamentale și comunitățile locale.

În noul an școlar vor continua și vor fi dezvoltate proiecte precum „Lecția de la MAI”, „Ora de sport la Dinamo”, „Puterea din tine – Joacă corect, trăiește curat!”, „Vocea ta e soluția!” și „Fii pregătit!”. Scopul acestor programe este ca mesajele de prevenire să ajungă direct la copii, într-un limbaj accesibil și prin activități apropiate de preocupările lor.

Totodată, va continua aplicarea Planului Național de Combatere a Violenței Școlare, cu accent pe cooperarea dintre școală, familie și instituțiile responsabile.

Mai puține infracțiuni sesizate, dar probleme persistente

În anul școlar 2025–2026, au fost asigurate măsuri de siguranță pentru 17.774 de unități de învățământ preuniversitar: 11.101 în mediul rural și 6.673 în mediul urban.

Potrivit datelor prezentate, numărul infracțiunilor sesizate în școli a scăzut cu 5,4%. Cu toate acestea, 90,7% dintre infracțiuni — respectiv 2.450 de fapte — au fost înregistrate în incinta unităților de învățământ. Printre cele mai frecvente fapte de violență se numără cele asociate bullyingului.

La nivel național, 22,1% dintre unitățile școlare nu dispun de sisteme de securitate. De asemenea, din cele 25.808 de construcții aparținând unităților de învățământ preuniversitar, 15.243 nu fac obiectul procedurilor de avizare și autorizare privind securitatea la incendiu.

În perioada menționată, Poliția Română a desfășurat aproape 48.000 de acțiuni pentru prevenirea și combaterea infracționalității în incinta și în zona adiacentă școlilor, precum și peste 79.000 de activități de informare adresate elevilor, profesorilor și părinților.

IGSU a organizat, în paralel, 2.542 de exerciții de alarmare și evacuare și 3.395 de activități de informare preventivă privind situațiile de urgență.

„Obiectivul este simplu: să prevenim cât mai mult, să identificăm rapid riscurile și, atunci când apare o problemă, să putem interveni rapid și coordonat”, a afirmat ministrul Afacerilor Interne. (Paul D.).

Instituțiile lirice românești, alături de marile scene ale continentului

Opera Națională Română Iași și Opera Națională Română din Timișoara au devenit membre ale Opera Europa, una dintre cele mai importante rețele europene dedicate teatrelor de operă și companiilor lirice.

Prin această afiliere, cele două instituții culturale din România se alătură unor nume de referință ale scenei internaționale, precum Teatro alla Scala din Milano, Wiener Staatsoper, Opéra National de Paris și Royal Opera House din Londra.

Șapte decenii de operă la Iași

Aventura lirică a Operei Naționale Române din Iași a început în anul 1956, odată cu spectacolul „Tosca”, de Giacomo Puccini. Pe 3 noiembrie, instituția ieșeană va marca împlinirea a 70 de ani de la primul spectacol.

De-a lungul celor șapte decenii, opera, baletul și muzica clasică au devenit componente importante ale identității culturale a Moldovei, atrăgând generații de artiști și spectatori.

Timișoara, o tradiție lirică începută în 1947

În vestul țării, tradiția operei are rădăcini și mai vechi. În 1947, spectacolul „Aida”, de Giuseppe Verdi, a deschis drumul instituției lirice timișorene, care avea să devină un reper cultural al regiunii.

În prezent, Opera Națională Română din Timișoara își continuă misiunea printr-o ofertă artistică diversă, ce include spectacole de operă, operetă, musical și balet.

O recunoaștere europeană pentru scena românească

Aderarea celor două opere la Opera Europa reprezintă o recunoaștere a patrimoniului artistic și a activității desfășurate de instituțiile lirice românești.

Două orașe, două istorii și mii de artiști și spectatori contribuie, astfel, la consolidarea prezenței României pe harta culturală a Europei. Opera Națională Română Iași și Opera Națională Română din Timișoara își ocupă locul în rețeaua marilor scene lirice ale continentului.

Subsecretarul de stat Cristian-Mihael Leonov a participat marți, 1 septembrie 2026, la workshopul „Delta Dunării în date și comunitate – Observatorul Cetățenesc DANUBIUS-RO”, organizat la sediul Consiliului Județean Tulcea de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării” (INCDDD).

Evenimentul s-a desfășurat în contextul aniversării a 36 de ani de la înființarea Rezervației Biosferei Delta Dunării și face parte din proiectul DANUBIUS-RO-2, cofinanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF).

Observațiile localnicilor, transformate în date pentru cercetare

Observatorul Cetățenesc DANUBIUS-RO propune un model participativ prin care experiența și observațiile oamenilor care trăiesc și lucrează în Deltă să fie colectate și transformate în date relevante pentru cercetare, politici publice și procesul decizional.

În cadrul workshopului au fost abordate teme privind relația dintre știință, comunitate și schimbările climatice, precum și modalitățile prin care observațiile din teren pot deveni informații utile pentru cercetarea științifică. De asemenea, participanții au discutat despre implicarea comunităților locale într-un „Living Lab” dedicat Deltei Dunării.

Politici publice fundamentate pe realitățile din teren

În intervenția sa, subsecretarul de stat Cristian-Mihael Leonov a subliniat necesitatea ca politicile publice destinate Deltei Dunării să fie fundamentate pe date corecte, cercetare și o evaluare cât mai fidelă a situației din teren.

„Oamenii care trăiesc și lucrează în Delta Dunării trebuie să fie parteneri importanți în construirea și monitorizarea direcțiilor de acțiune”, a transmis oficialul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Acesta a evidențiat rolul comunităților locale în protejarea și gestionarea durabilă a Rezervației, precum și importanța dialogului dintre autorități, cercetători și locuitorii Deltei.

Echilibru între protecția naturii și dezvoltarea comunităților

Discuțiile au pus în evidență necesitatea menținerii unui echilibru între protejarea biodiversității și dezvoltarea economică a localităților din Delta Dunării. Schimbările climatice și presiunile tot mai mari asupra resurselor naturale impun măsuri construite pe baza expertizei științifice și a informațiilor colectate direct din teritoriu.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține cooperarea instituțională și abordările bazate pe date, astfel încât măsurile adoptate să răspundă atât obiectivelor de conservare a resurselor naturale, cât și nevoilor comunităților care depind de acestea.

Prin colaborarea dintre administrație, cercetare și comunitățile locale, inițiativa DANUBIUS-RO urmărește să contribuie la protejarea patrimoniului natural al Deltei Dunării și la dezvoltarea sustenabilă a activităților economice din această zonă.