Anchete
Instanta a confirmat ca politistii Constantin Ispas, Adrian Radulescu si Emanuel Saghel au fost trimisi in judecata pe baza unor acte de urmarire penala si interceptari nelegale, precum si in baza unor declaratii obtinute prin amenintari (Minuta)
Asa cum a dezvaluit in exclusivitate ziarul Incisiv de Prahova, iata ca si Lumea Justitiei confirma:
Curtea de Apel Ploiesti a decis definitiv in urma cu cateva zile inceperea judecatii intr-unul dintre cele mai vechi dosare fabricate de DNA Ploiesti. Este vorba despre cauza in care procurorii Lucian Onea (foto centru) si Cerasela Raileanu (foto stanga) i-au trimis in judecata pe fostul sef al Serviciului Judetean Anticoruptie Prahova din cadrul Directiei Generale Anticoruptie, comisarul sef de politie Constantin Ispas, pe politistul Emanuel Saghel de la Serviciul Brigazii de Combatere a Criminalitatii Organizate Ploiesti, pe politistul Adrian Radulescu de la Serviciul Judetean Anticoruptie Prahova, impreuna cu un al patrulea incupat, Constantin Sebastian Ristea. O cauza in care procurorul Mircea Negulescu (foto dreapta) a efectuat acte de urmarire penala in dosarul de la DNA desi activa la Parchetul Curtii de Apel Ploiesti. Inceperea judecatii are loc la opt ani de la momentul in care DNA Ploiesti a trimis in instanta dosarul, timp in care cauza nu a putut sa treaca de faza camerei preliminare, fiind intoarsa la parchet, din cauza gravelor nereguli constatate.
Astfel, Constantin Ispas va fi judecat pentru pretinse infractiuni de trafic de influenta, luare de mita, cercetare abuziva, divulgarea informatiilor secrete de stat, sustragerea sau distrugerea de inscrisuri; Emanuel Saghelpentru santaj, luare de mita, trafic de influenta, divulgarea informatiilor secrete de stat, sustragerea sau distrugerea de inscrisuri; Adrian Radulescu pentru cercetare abuziva; Constantin Ristea pentru complicitate la luare de mita.
Probele nelegale au fost excluse
Stirea nu este insa decizia Curtii de Apel Ploiesti de incepere a judecatii. Stirea este ca instanta a stabilit incerea judecatii, dar a curatat dosarul de toate abuzurile comise de tripleta Negulescu-Onea-Raileanu.
Concret, Curtea de Apel Ploiesti – prin incheierea din 15 februarie 2024, pronuntata in dosarul nr. 7700/105/2016/A1*, in faza de camera preliminara – a mentinut incheierile din 31 august 2023 si 14 noiembrie 2022 ale Tribunalului Prahova, cu o singura exceptie. Si anume, CA Ploiesti a admis contestatia DNA si a inlaturat dispozitia privind constatarea nulitatii relative a Ordonantei DNA de extindere a actiunii penale din 07 octombrie 2015, cu privire la Constantin Ispas si Emanuel Saghel pentru divulgarea informatiilor secrete de serviciu, sustragere sau distrugerea de inscrisuri si a actelor subsecvente si in legatura cu aceasta.
In rest, Curtea de Apel Ploiesti a mentinut toate masurile dispuse anterior de Tribunalul Prahova, prin incheierile din 31 august 2023 si 14 noiembrie 2022. Ne referim la masuri prin care Tribunalul Prahova dispusese nelegalitatea administrarii unor mijloace de proba si a efectuarii unor acte de urmarire penala. Practic, prin incheierea din 15 februarie 2024 si mentinerea eliminarii probelor nelegale, Curtea de Apel Ploiesti a stabilit definitiv ca politistii au fost trimisi in judecata de DNA Ploiesti cu in baza unor declaratii obtinute prin amenintari si presiuni.
De asemenea, CA Ploiesti a stabilit definitiv ca procurorul Mircea Negulescu a efectuat acte de urmarire penala in dosarul DNA, desi isi desfasura activitatea la Parchetul Curtii de Apel Ploiesti.
Nu in ultimul rand, Curtea de Apel Ploiesti a eliminat de la dosar toate interceptarile rezultate ca urmare a mandatelor de supraveghere puse in executare de SRI. Asta dupa ce chiar SRI a recunoscut ca a facut interceptarile, in timp ce DNA de-a lungul anilor a incercat sa induca in eroare instanta sustinand ca SRI a oferit doar suport tehnic.
Minuta incheierii Curtii de Apel Ploiesti (dosar 7700/105/2016/A1*):
“In temeiul dispozitiilor art. 425/1 al. 7 pct. 2 lit. a din Codul de procedura penala raportat la art. 347 din Codul de procedura penala admite in parte contestatia formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – DNA, Serviciul Teritorial Ploiesti impotriva incheierii nr. 423 din 31 august 2023 si a incheierii din 14 noiembrie 2022 pronuntate de judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Prahova – Sectia Penala. Desfiinteaza in parte incheierea din 14 noiembrie 2022 pronuntata de judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Prahova – Sectia Penala. Inlatura dispozitia privind constatarea nulitatii relative a Ordonantei de extindere a actiunii penale din 07 octombrie 2015, cu privire la inculpatii Ispas Constantin si Saghel Mihail Emanuel, sub aspectul savarsirii infractiunilor de divulgarea informatiilor secrete de serviciu, prevazuta de art. 303 al. 2 din Codul penal si de sustragere sau distrugerea de inscrisuri prevazuta de art. 259 al. 2 cu aplicarea art. 35 al. 1 din Cod penal si art. 5 din Cod penale (filele 258 – 297, vol. 21 dup) si a actelor subsecvente si in legatura cu aceasta. Mentine in rest dispozitiile incheierilor atacate, daca nu contravin prezentei decizii.
In temeiul dispozitiilor art. 425/1 al. 7 pct. 1 lit. a din Codul de procedura penala raportat la art. 347 din Codul de procedura penala:
– respinge in rest, ca nefondata contestatia formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – DNA, Serviciul Teritorial Ploiesti impotriva incheierii nr. 423 din 31 august 2023 si a incheierii din 14 noiembrie 2022 pronuntate de judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Prahova – Sectia Penala,
– respinge ca nefondate contestatiile formulate de inculpatii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel si Radulescu Ionut Adrian impotriva incheierii nr. 423 din 31 august 2023, pronuntata de judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Prahova – Sectia Penala.
In temeiul dispozitiilor art. 275 al. 2 din Codul de procedura penala obliga pe inculpatii contestatori Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel si Radulescu Ionut Adrian la plata cheltuielilor judiciare in cuantum de cate 600 lei, fiecare. Onorariul in cuantum de 680 lei cuvenit aparatorului desemnat din oficiu, pentru intimatul inculpatul Ristea Constantin Sebastian, in baza delegatiei nr. 39970 din 30 septembrie 2023, se achita din fondurile Ministerului de Justitie, in contul Baroului Prahova. Definitiva. pronuntata in camera de consiliu, azi 15 februarie 2024. Document: incheiere finala camera preliminara 15.02.2024”.
Minuta incheierii Tribunalului Prahova din 31 august 2023 (dosar 7700/105/2016/A1*):
“Constata ca, in urma admiterii in parte a cererilor/exceptiilor invocate de inculpatii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel, Radulescu Ionut Adrian si Ristea Constantin Sebastian, prin incheierea penala din data de 14.11.2022 s-a retinut competenta materiala si teritoriala a Tribunalului Prahova in solutionarea cauzei cu nr. 150/P/2014 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti.
Constata ca prin incheierea penala din data de 14.11.2022, mentionata, s-a retinut neregularitatea rechizitoriului nr. 150/P/2014 din data de 16.12.2016 emis de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti, respectiv nelegalitatea administrarii unor mijloace de proba si a efectuarii unor acte de urmarire penala, acolo aratate.
Constata ca prin Ordonanta nr. 150/P/2014 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti, din data de 01/02/2023 s-a procedat la remediere in sensul dispozitiilor incheierii penale din data de 14.11.2022, cu mentinerea dispozitiei de trimitere in judecata a tuturor iinculpatilor.
Respinge cererile de restituire a cauzei la Parchet, iar in temeiul art. 346 alin. (4) C.proc.pen. dispune inceperea judecatii dupa cum urmeaza: I. Fata de inculpatul Ispas Constantin, sub aspectul infractiunilor de: trafic de influenta, prevazuta de art. 291 alin. (1) C.pen. rap. la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000; trafic de influenta, prevazuta de art. 291 alin. (1) C.pen. rap. la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu ref. la art. 308 C.pen.; luare de mita, prevazuta de art. 289 alin. (1) C.pen. rap. la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000; cercetare abuziva in forma continuata (3 acte materiale) prev. de art. 280 alin. (1) si (2) C.pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. si art. 5 alin. (1) C.pen.; divulgarea informatiilor secrete de stat, prev. de art. 303 alin. (2) C.pen.; sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, prev. de art. 259 alin. (2) C.pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. si art. 5 alin. (1) C.pen. II. Fata de inculpatul Saghel Mihail Emanuel, sub aspectul infractiunilor de: santaj, prev. de art. 131 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 207 alin. (1) C.pen.; luare de mita prev. de art. 289 alin. (1) C.pen. rap. la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000; trafic de influenta, prev. de art. 291 alin. (1) C.pen. rap. la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000; divulgarea informatiilor secrete de stat, prevazuta de art. 303 alin. (2) C.pen.; sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, prevazuta de art. 259 alin. (2) C.pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C.pen. si art. 5 alin. (1) C.pen. III. Fata de inculpatul Radulescu Ionut Adrian, sub aspectul infractiunii de: cercetare abuziva in forma continuata (3 acte materiale), prevazuta de art. 280 alin. (1) si (2) C.pen, cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. si art. 5 alin. (1) C.pen. IV. Fata de inculpatul Ristea Constantin Sebastian, sub aspectul infractiunii de: complicitate la infractiunea de luare de mita, prevazuta de art. 48 alin. (1) C.pen. combinat cu art. 289 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. (1) C.pen.
Probele excluse in procedura de camera preliminara nu pot fi avute in vedere la judecata in fond a cauzei, conform dispozitiilor art. 346 alin. (5) C.proc.pen.
In baza art. 275 alin. (3) C.proc.pen, cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia, onorariul aparatorului din oficiu al inculpatului Ristea Constantin Sebastian, conform delegatiei, urmand sa fie avansat din fondurile Ministerului Justitiei, in contul Baroului Prahova. Cu drept de contesta?ie, in termen de 3 zile de la comunicarea incheierii, conform art. 347 C.proc.pen. Cercetata si pronuntata in camera de consiliu, azi, 31 august 2023. Document: incheiere finala (dezinvestire) 423/2023 31.08.2023”.
Minuta incheierii Tribunalului Prahova din 14 noiembrie 2022 (dosar 7700/105/2016/A1*):
“Admite in parte cererile si exceptiile invocate de inculpatii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel, Radulescu Ionut Adrian si Ristea Constantin Sebastian si in consecinta: Constata competenta materiala si teritoriala a Tribunalului Prahova in solutionarea cauzei cu nr 150/P/2014 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti. Constata neregularitatea rechizitoriului nr. 150/P/2014 din data de 16.12.2016 emis de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti, constind in: – neindicarea unui interval de timp precis determinat in care s-a desfasurat pretinsa activitate infractionala retinuta in sarcina inculpatului Ristea Constantin Sebastian (complicitate la infractiunea de luare de mita, prev de art 48 alin 1 C pen, combinat cu art 289 alin 1 C pen, rap la art 7 lit c din Legea 78/2000 cu aplic art 5 alin 1 C pen – ‘in prima jumatate a anului 2011’). – neindicarea unui interval de timp precis determinat in care s-a desfasurat pretinsa activitate infractionala retinuta in sarcina inculpatului Ispas Constantin (infractiunea de trafic de influenta, prev de art 291 alin 1 C pen, rap la art 7 lit c din Legea 78/2000 – ‘a pretins, in cursul lunii aprilie 2010 si a primit in perioada aprilie 2010-februarie 2011’, infractiunea de trafic de influenta, prev de art 291 alin 1 C pen, rap la art 7 lit c din Legea 78/2000 cu referire la art 308 C pen – ‘in perioada anilor 2010-2013’, infractiunea de luare de mita, prev de art 289 alin 1 C pen, rap la art 7 lit c din Legea 78/2000 – ‘in perioada, inceputului anului 2009-ianuarie 2015 inclusiv’, infractiunea de cercetare abuziva in forma continuata , prev de art 280 alin 1 si 2 C pen, cu aplic art 35 alin 1 C pen si aplic art 5 C pen – ‘in cursul lunilor ianuarie si februarie 2013’. – neindicarea unui interval de timp precis determinat in care s-a desfasurat pretinsa activitate infractionala retinuta in sarcina inculpatului Saghel Mihail Emanuel (infractiunea de santaj, prev de art 13 ind 1 din Legea 78/2000, rap la art 207 alin 1 C pen – ‘in perioada anilor 2014-2015’, infractiunea de luare de mita, prev de art 289 alin 1 C pen, rap la art 7 lit c din Legea 78/2000 – ‘in prima jumatate a anului 2011’, infractiunea de trafic de influenta prev de art 291 alin 1 C pen, rap la art 7 lit c din Legea 78/2000 – ‘in perioada anilor 2011-2014’, – neindicarea calitatii procesuale a persoanelor fata de care s-ar fi exercitat promisiuni sau amenintari pentru infractiunile de cercetare abuziva in forma continuata, prev de art 280 alin 1 si 2 C pen, cu aplic art 35 alin 1 C pen si aplic art 5 C pen pentru care au fost trimisi in judecata inculpatii Ispas Constantin si Radulescu Ionut Adrian. – neconcordanta intre baza factuala a acuzatiei aduse inculpatilor Ispas Constantin si Radulescu Ionut Adrian privind savarsirea infractiunilor de cercetare abuziva in forma continuata, prev de art 280 alin 1 si 2 C pen, cu aplic art 35 alin 1 C pen si aplic art 5 C pen, si elementele de continut legal ale infractiunii, fiind descrisa o singura activitate infractionala, in forma continuata (cea care corespunde alin 1 al art 280 C pen) nu si cea prevazuta de alin 2 al aceluiasi articol. – neindicarea perioadei de timp in care se presupune ca s-ar fi savarsit infractiunea de divulgarea informatiilor secrete de stat, prev de art 303 alin 2 C pen pentru care au fost trimisi in judecata inculpatii Ispas Constantin si Saghel Mihail Emanuel. – omisiunea descrierii actelor materiale ale infractiunii de cercetare abuziva in forma continuata, prev de art 280 alin 1 si 2 C pen, cu aplic art 35 alin 1 C pen si aplic art 5 C pen pentru care au fost trimisi in judecata inculpatii Ispas Constantin si Radulescu Ionut Adrian.
Constata nelegalitatea administrarii unor mijloace de proba si a efectuarii unor acte de urmarire penala, astfel: – nulitatea absoluta a actelor intocmite la data de 02.02.2015 in dosar nr 54/P/2015 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti si a declaratiei martorului cu identitate protejata ‘Dauna Costel’ (nume real Schiopulescu Valentin) din data de 24.04.2015, pentru nerespectarea disp. art 58 C pr pen si art 50 alin 2 C pr pen. – nulitatea absoluta a punerii in executare a masurilor de supraveghere tehnica incuviintate, dupa caz, prelungite prin: – incheierea nr. 346 din a 28.09.2015 a Tribunalului Prahova; – incheierea nr. 76 din 20.02.2015 a Tribunalului Prahova; – incheierea nr. 32 din 23.01.2015 a Tribunalului Prahova; – incheierea nr. 389 din 22.12.2014 a Tribunalului Prahova – incheierea nr. 359 din 24.11.2014 a Tribunalui Prahova; – incheierea nr. 311 din 24.10.2014 a Tribunalului Prahova; – incheierea nr. 283 din 26.09.2014 a Tribunalului Prahova si efectuate in baza mandatelor emise in baza incheierilor prin care s-a autorizat supravegherea tehnica.
In temeiul art. 102 alin. (2)-(4) C. proc. pen., exclude din materialul probator toate procesele-verbale de consemnare a rezultatelor activitatilor de supraveghere tehnica sus-mentionate. In conformitate cu Decizia nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a Curtii Constitutionale, dispune indepartarea de la dosarul cauzei a acestor mijloace de proba si a suportilor care contin rezultatul masurilor de supraveghere tehnica mentionate, precum si eliminarea referirilor la aceste mijloace de proba si eliminarea redarii continutului acestor mijloace de proba din rechizitoriul nr.150./P/2014 din 16 decembrie 2016. (excludere fizica). Dispune ca masura sa fie dusa la indeplinire de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti. – Nulitatea relativa a Ordonantei de extindere a actiunii penale nr 150/P/2014 din data de 07.10.2015 si a actelor subsecvente si in directa legatura cu aceasta, pentru nerespectarea disp. art 311 C pr pen, art 78 si art 83 C pr pen, – Nulitatea absoluta a proceselor verbale din datele de 09.08.2015 si 10.08.2015 intocmite de comisar – sef Iordache Mihai precum si a Ordonantei nr 150/P/2015 din data de 09.08.2015. Dispune excluderea probei digitale a discutiei purtate in mediul ambiental intre martorii Constantin Donald Nicolae si Stanciu George din 09.08.2015, stocata pe suportul optic tip CD-R marca Verbatim inscriptionat ‘DP 150/P/2015 Audio 09.08.2015 + Nota’, potrivit dispozitiilor art. 102 alin. (3) C.pr.pen., si distrugerea acesteia din orice mijloc de stocare a datelor informatice aflate in posesia organelor judiciare, conform Deciziilor Curtii Constitutionale nr. 244/2017 si nr. 22/2018; Dispune excluderea probelor testimoniale derivate privind con?inutul convorbirii inregistrate in mediul ambiental, obtinute in faza de urmarire penala prin audierea martorilor Constantin Donald Nicolae si Stanciu George, conform dispozitiilor art. 102 alin. (4) C.pr.pen.; Constatata nulitatea derivata a procesului-verbal de redare a convorbirii inregistrate in mediul ambiental (f. 301-309, vol. II, d.u.p.), conform disp. art. 280 alin. (2) C.pr.pen., si dispune excluderea materiala a respectului mijloc de proba din dosar, potrivit Deciziei Curtii Constitu?ionale nr. 22/2018, in conformitate cu Decizia nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a Curtii Constitutionale, dispune eliminarea redarii continutului acestor mijloace de proba din rechizitoriul nr.150./P/2014 din 16 decembrie 2016 . (excludere fizica). Dispune ca masura sa fie dusa la indeplinire de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti. – Nulitatea absoluta a procesului verbal din data de 23.09.2014 intocmit de ofiter de politie judiciara Necula Sorin precum si a Ordonantei nr 150/P/2015 din data de 24.09.2014 de autorizare provizorie a unor masuri de supraveghere tehnica. Dispune excluderea probei digitale a discutiei purtate in mediul ambiental intre martorii Constantin Donald Nicolae si Tanasescu Catalin Adrian la o data neprecizata stocata pe suportul optic tip CD-R marca Verbatim inscriptionat ‘DP 150/P/2015 NOTA III + ICA Voice 001’, potrivit dispozitiilor art. 102 alin. (3) C.pr.pen., si distrugerea acesteia din orice mijloc de stocare a datelor informatice aflat in posesia organelor judiciare, in conditiile Deciziilor Curtii Constitutionale nr. 244/2017 si nr. 22/2018; Dispune excluderea probelor testimoniale derivate privind con?inutul convorbirii inregistrate in mediul ambiental, obtinute in faza de urmarire penala prin audierea martorilor Constantin Donald Nicolae si Tanasescu Catalin Adrian, potrivit dispozitiilor art. 102 alin. (4) C.pr.pen.; Constata nulitatea derivata a procesului-verbal de redare a convorbirii inregistrate in mediul ambiental (f. 323-328, vol. II, d.u.p.), conform disp art. 280 alin. (2) C.pr.pen., si dispune excluderea materiala a respectului mijloc de proba din dosar, potrivit Deciziei Curtii Constitutionale nr. 22/2018; in conformitate cu Decizia nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a Curtii Constitutionale, dispune eliminarea redarii continutului acestor mijloace de proba din rechizitoriul nr.150./P/2014 din 16 decembrie 2016 (excludere fizica). Dispune ca masura sa fie dusa la indeplinire de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti. – Nulitatea absoluta a declaratiilor date cu identitatea atribuita de martorii Mihai Alexandru (identitate atribuita Tudose Viorel), Schiopulescu Valentin (identitate atribuita Dauna Costel), Capra Daniel (identitate atribuita Dobre Cosmin) si Capra Nicolae (identitate atribuita Radulescu Adita) pentru incalcarea prevederilor art. 101 alin. (1) C.pr.pen. – Nulitatea relativa a ordonantelor emise in conditiile art. 126 C.pr.pen. cu privire la toti martorii cu identitate atribuita indicati in Rechizitoriul nr 150/P/2014 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti, pentru nerespectarea disp art. 126 alin 4, art 125 C pr pen, cu consecinta constatarii nulitatii relative a tuturor declaratiilor martorilor cu identitate protejata, conform art 280 alin 2 C pr pen. Dispune excluderea probelor testimoniale nelegal obtinute si administrate prin audierea martorilor cu identitate atribuita Mihai Alexandru, Schiopulescu Valentin, Capra Daniel si Capra Nicolae, potrivit dispozitiilor art. 102 alin. (3) C.pr.pen., si excluderea materiala a acestor mijloace de proba din dosarul procedurii, potrivit Deciziei Curtii Constitutionale nr. 22/2018; in conformitate cu Decizia nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a Curtii Constitutionale, dispune eliminarea redarii continutului acestor mijloace de proba din rechizitoriul nr.150./P/2014 din 16 decembrie 2016 (excludere fizica). Dispune ca masura sa fie dusa la indeplinire de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti.
Respinge celelalte cereri si exceptii invocate de inculpatii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel, Radulescu Ionut Adrian si Ristea Constantin Sebastian. In baza art. 345 alin.2 Cod proc. penala, dispune comunicarea prezentei incheieri Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti, in vederea remedierii neregularitatilor constatate in actul de sesizare, in termen de 5 zile de la comunicare, procurorul urmand a comunica judecatorului de camera preliminara daca mentine dispozitia de trimitere in judecata ori solicita restituirea cauzei.
Cu drept de contestatie pentru inculpati si procuror, in privinta solutionarii cererilor si exceptiilor altele decat neregularitatea actului de sesizare, odata cu incheierea ce se va pronunta potrivit art. 346 C.p.p. In baza art 275 alin 3 C pr pen, cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia, onorariul aparatorului din oficiu al inculpatului Ristea Constantin Sebastian in cuantum de 942 lei urmand sa fie avansat din fondurile Ministerului Justitiei in contul Baroului Prahova Pronuntata in camera de consiliu, astazi, 14.11.2022. Document: Incheiere – camera preliminara 14.11.2022”. (Irinel I.).
Anchete
„Consiliera Hello Kitty” a lui Nicușor Dan: fake news cu fundiță roz și minte cât un thumbnail
Internetul a mai născut o „bombă”: consiliera pe securitate națională în roz bonbon
Pe internetul românesc, unde zvonul face mai mult rating decât realitatea, a apărut, de cel puțin două zile, o nouă „capodoperă” de dezinformare: o tânără pasionată de „Hello Kitty” ar fi, chipurile, noua consilieră pe securitate națională a președintelui României, Nicușor Dan.
Fotografii cu domnișoara – în ținute colorate, cu accesorii inspirate din cultura pop japoneză – au fost aruncate pe rețelele sociale cu titluri bombastice, menite să provoace indignare: „Asta e consiliera pe securitate națională?”, „Așa arată strategia de apărare a României?” și alte asemenea „analize” de canapea.
Ca să fie circul complet, unii „experți” în copy-paste au mers până la a susține că tânăra ar fi chiar Martina Orlea, consilieră de stat la Departamentul Securității Naționale. Adică au luat o persoană reală, cu funcție oficială, au lipit peste ea fața altei persoane și au apăsat cu entuziasm pe butonul „Distribuie”.
Informația este, evident, o minciună sfruntată – demontată inclusiv de publicația Lumea Justiției, care a avut răbdarea să verifice faptele, nu doar să comenteze poze.
De la „scandal național” la ridicol: cine este, de fapt, tânăra din imagini
În spatele „scandalului” cu fundiță Hello Kitty stă, în realitate, o situație banală: tânăra nu este nici consilieră prezidențială, nici strateg militar, nici „creierul din umbră” al securității naționale.
Este una dintre cei 268 de magistrați – 172 de judecători și 96 de procurori – numiți prin decretele prezidențiale din 27 iulie 2026. Președintele Nicușor Dan le-a vorbit tuturor la ceremonia de la Palatul Cotroceni, organizată marți, 1 septembrie 2026.
Tânăra în cauză se numește Ioana-Mădălina Sadovec și a fost numită procuroare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu. Adică exact invers decât povestea care face turul internetului: nu „fata președintelui pe securitate națională”, ci magistrat proaspăt intrat în sistem, cu o carieră abia începută.
„Martina Orlea” din meme-uri și Martina Orlea din viața reală
Ca în orice fake news lucrat neglijent, și aici apar două ingrediente clasice:
- o persoană reală, cu nume și funcție oficială;
- o altă persoană, folosită ca „material vizual”, doar pentru efect emoțional.
Numele Martina Orlea, consilieră de stat la Departamentul Securității Naționale, este folosit în postări ca să dea greutate minciunii. Doar că Martina Orlea arată cu totul altfel decât tânăra din imaginile virale – lucru verificabil prin simpla consultare a fotografiilor oficiale.
Cu alte cuvinte, propaganda de canapea funcționează așa: se ia o funcție serioasă, se lipește o fotografie găsită pe Instagram și se servește publicului indignat sub forma unei „revelații”. Realitatea? Un amestec toxic de neglijență, rea-credință și lene intelectuală.
Instagram, sursa preferată a specialiștilor în nimic
Fotografiile cu Ioana-Mădălina Sadovec provin din propriul ei cont de Instagram, unde își exprimă relaxat gusturile pentru universul „Hello Kitty” și estetica japoneză. Adică exact ce face jumătate de planetă: oameni normali, cu conturi personale, care își împărtășesc preferințele, hobby-urile, stilul.
Din acest gest perfect normal, „detectivii” de Facebook au scos o „probă” de incompetență națională: dacă o persoană care iubește Hello Kitty poate fi consilier de stat, atunci „s-a dus țara de râpă”. Doar că problema nu este la țară, ci la cei care nu disting între o poză de Instagram și un CV oficial.
Pe scurt: imaginile private au fost scoase din context, transformate în muniție pentru glume proaste și teorii conspiraționiste, apoi răspândite cu viteza cu care se dă scroll, nu cu viteza cu care se verifică informații.
Când prostia dă share: consecințele unui fake „amuzant”
Unii ar spune că „e doar o glumă”, „un meme simpatic”, „un pamflet spontan al poporului”. În realitate, efectele sunt cât se poate de serioase:
- Imaginea unei persoane reale este călcată în picioare, înainte să apuce măcar să își înceapă liniștit cariera de magistrat.
- Încrederea în instituții este sabotată, prin insinuarea că funcțiile sensibile, precum cele din securitatea națională, ar fi acordate pe criteriul „cine are cele mai roz poze pe Instagram”.
- Este alimentată o cultură a disprețului față de aparențe, în care un sticker Hello Kitty cântărește mai mult decât un examen dat, o facultate terminată sau o numire prin decret.
Iar cei care apasă „Distribuie” devin complici – nu la o glumă, ci la un linșaj subtil, ambalat în poze vesele și texte „spirituale”.
Lecția pe care internetul refuză s-o învețe
Cazul „consilierei Hello Kitty” ar trebui să fie lecție de manual despre cum nu se consumă informație în era rețelelor sociale:
- înainte să urli „scandal național!”, verifici dacă persoana din poze chiar ocupă funcția din titlu;
- înainte să arunci cu ironii, cauți măcar o poză oficială a persoanei despre care se vorbește (în acest caz, Martina Orlea);
- înainte să îți dai cu părerea despre „decăderea statului”, verifici dacă nu cumva ești doar victima unui meme transformat în „știre”.
Publicația Lumea Justiției a făcut ceea ce trebuia să facă oricine cu pretenții de luciditate: a verificat și a demontat povestea. A arătat că tânăra este, de fapt, Ioana-Mădălina Sadovec, procuroare numită la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, nu „șefa din umbră a securității naționale”.
Final cu fundiță (dar nu roz): vina nu e la Hello Kitty, ci la noi
În timp ce Ioana-Mădălina Sadovec își începe cariera de magistrat, internetul românesc își continuă cariera de fabrică de fake news cu iz de bârfă de scară de bloc.
Personajele reale – ea, Martina Orlea, magistrații nou-numiți, instituțiile statului – sunt trase într-un carusel de ridicol doar pentru că cineva a decis că este „prea bună poza ca să nu o folosim”.
Adevărul este simplu:
- nu există nicio „consilieră Hello Kitty” la Cotroceni;
- există, în schimb, o tânără procuroare, folosită abuziv ca material de meme;
- iar există, mai ales, o mare masă de oameni care dau „share” înainte să dea „click” pe o sursă serioasă.
Concluzia? Hello Kitty n-are nicio vină. Nici Ioana-Mădălina Sadovec. Nici măcar Martina Orlea. Singurul personaj ridicol în toată povestea rămâne internetul care confundă Instagramul cu Monitorul Oficial și bârfa cu jurnalismul. (Irinel I.).
Noii magistrați, invitați de președinte la Cotroceni
Președintele Nicușor Dan i-a primit marți, 1 septembrie 2026, la Palatul Cotroceni, pe tinerii judecători și procurori care au absolvit în acest an Institutul Național al Magistraturii. Decretele de numire ale acestora au fost emise în această vară, iar o mare parte dintre noii magistrați și-au început deja activitatea în luna august, relatează publicația Lumea Justiției.
O adresare neobișnuită într-un dosar privind un ordin de protecție
Potrivit sursei citate, una dintre judecătoarele participante la întâlnirea de la Cotroceni a povestit, într-o notă amuzată, o situație petrecută chiar a doua zi, în timpul unei ședințe de judecată.
Într-un dosar referitor la emiterea unui ordin de protecție, reclamanta, o femeie în jurul vârstei de 50 de ani, i s-a adresat în mod repetat judecătoarei folosind formula „doamna avocat”. Femeia, despre care publicația precizează că avea un nivel redus de școlarizare, nu a făcut distincția între rolul unui judecător și cel al unui avocat.
Magistrata a preferat să păstreze solemnitatea ședinței
Inițial, judecătoarea s-a gândit să îi explice reclamantei diferența dintre cele două profesii juridice. Ulterior, însă, a renunțat, considerând că o corectare în acel moment ar fi putut stârni amuzamentul celor aflați în sală și ar fi afectat atmosfera solemnă a ședinței.
Astfel, magistrata a lăsat situația să treacă fără să o întrerupă pe femeie de fiecare dată când aceasta i s-a adresat cu „doamna avocat”.
Comentariul ironic al judecătoarei
Relatând întâmplarea, judecătoarea a făcut o glumă pe seama coincidenței dintre întâlnirea de la Cotroceni și incidentul din sala de judecată:
„Mi-o fi purtat ghinion întâlnirea cu Nicușor?”, a comentat ironic magistrata, potrivit Lumea Justiției. (Irinel I.).
Piața Volantă „Din drag de Bucovina” a marcat, pe 5 septembrie 2026, la Suceava, cinci ani de activitate. Inițiativa Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Suceava a fost creată pentru sprijinirea și promovarea producătorilor locali.
La eveniment a participat Viorel Morărescu, director în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Ambasador al Agriculturii Ecologice din România. Acesta a transmis susținerea ministerului pentru inițiativele care contribuie la dezvoltarea producției locale, promovarea agriculturii ecologice și consolidarea lanțurilor scurte de comercializare.
Sprijin pentru fermierii locali
Cu acest prilej, a fost evidențiată implicarea constantă a DAJ Suceava în susținerea fermierilor, prin:
- informare și consiliere;
- promovarea agriculturii ecologice;
- facilitarea accesului producătorilor pe piață.
În cei cinci ani de activitate, „Din drag de Bucovina” a devenit un punct de întâlnire între producători și consumatori. Piața contribuie, totodată, la promovarea produselor locale și la valorificarea specificului agricol și gastronomic al Bucovinei.
Felicitări DAJ Suceava, producătorilor locali și tuturor celor implicați în dezvoltarea proiectului „Din drag de Bucovina”!
Veteranii de dinainte de 2017 – sponsorii oficiali ai bugetului prin CASS
Cum să-i prostești pe rezerviști în trei pași simpli: tai, declari neconstituțional, apoi tai din altă parte – Când ‘plafonarea’...
„Poliția Rutieră 4.0” – tableta la șosea, pixul în epoca de piatră
Dacă te uiți la conferințele de presă ale MAI, ai zice că Poliția Rutieră trăiește deja în viitor: „digitalizare”, „aplicații...
Sticlărie fantomă în Blejoi: când fumul e negru, dar protecția e… verde Spanu (II)
La nr. 19, pe strada Constantin Dimitrescu din Blejoi, o sticlărie ilegală topește sticla și, odată cu ea, și încrederea...
Cum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
Există cazuri în care abuzul este atât de grosolan încât nu mai poate fi mascat nici cu munți de hârtii...
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova”. După episoadele în care am arătat cum „Inspectoratul de...
De la „J’Accuse…!” la „Noi n-am văzut nimic”: Afacerea Dreyfus, manualul secret al MAI-ului românesc
Un evreu alsacian, o scrisoare dubioasă și o justiție oarbă „la comandă” În 1894, Franța își dădea examenul de morală...
IGPR, instituția cu două oglinzi: una pentru hârtie, alta pentru instanță
Cazul semnalat de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” arată o performanță administrativă rară: aceeași instituție reușește să susțină, în documente...
MEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
De la strategie națională la șmecherie organizată Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a fost vândut românilor drept „motor...
Harta dragostei penale din Brașov: cum se fură cu sentiment și se delapidează cu sufletul la gură
În județul Brașov, după toate aparențele și după cum susțin sursele și reclamațiile, nu mai vorbim doar de afaceri dubioase,...
TCE Ploiești – Feuda lui Nae, cu organigramă în chiloți și bețivi la butoane
În orașul în care autobuzele abia se târăsc, iar datoriile sar în aer, la TCE Ploiești nu curge motorină. Curge...
Ministrul Darău, lovit în față cu propriul proiect – Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”
Ministrul Ambrozie-Irineu Darău a vrut să reorganizeze MEDAT. Ministerul Justiției i-a răspuns, în esență: „Reorganizează-ți întâi temeiurile legale, apoi mai...
„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex
Un nou “cadou” marca MAI pentru polițiștii care au îndrăznit să gândească singuri și să muncească în lumea civilizată: de...
Industria groazei lângă casă: cum se topește sticla, nervii și legea, toate la un loc – Fabrica de coșmar de la Blejoi: „reciclare” pe nervii și plămânii vecinilor
În comuna Blejoi, județul Prahova, nu mai e nevoie de filme horror. E suficient să locuiești lângă punctul de lucru...
TCE Ploiești – Feuda lui Nae Comisionaru’. De la cai dopați la „organigrama cu chiloți”, falsuri în acte și teroare pe banii ploieștenilor Pamflet jurnalistic (cu acte oficiale și probe audio la dosar)
Ploieștiul, oraș cu transport public… privat de rușine La suprafață, TCE Ploiești e „societate publică de transport”. În realitate, ultimii...
IPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 56: Pensia nu prescrie păcatele și nu spală urmele „dispecerilor de lux”
Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova”. După episodul 55, în care am prezentat traseul spectaculos...
-
Exclusivacum 5 zile
IPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 56: Pensia nu prescrie păcatele și nu spală urmele „dispecerilor de lux”
-
Exclusivacum o zi
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Ministrul Darău, lovit în față cu propriul proiect – Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”
-
Exclusivacum 3 zile
MEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
-
Exclusivacum 3 zile
„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex
-
Exclusivacum 3 zile
Industria groazei lângă casă: cum se topește sticla, nervii și legea, toate la un loc – Fabrica de coșmar de la Blejoi: „reciclare” pe nervii și plămânii vecinilor
-
Exclusivacum 5 zileTriada care vrea să-și facă minister la purtător: Darău, Vișoianu, Miron și operațiunea „Jaf la MEDAT”
-
Exclusivacum 3 zile
TCE Ploiești – Feuda lui Nae Comisionaru’. De la cai dopați la „organigrama cu chiloți”, falsuri în acte și teroare pe banii ploieștenilor Pamflet jurnalistic (cu acte oficiale și probe audio la dosar)