Connect with us

Anchete

Instanta a confirmat ca politistii Constantin Ispas, Adrian Radulescu si Emanuel Saghel au fost trimisi in judecata pe baza unor acte de urmarire penala si interceptari nelegale, precum si in baza unor declaratii obtinute prin amenintari (Minuta)

Publicat

pe

Asa cum a dezvaluit in exclusivitate ziarul Incisiv de Prahova, iata ca si Lumea Justitiei confirma:

Curtea de Apel Ploiesti a decis definitiv in urma cu cateva zile inceperea judecatii intr-unul dintre cele mai vechi dosare fabricate de DNA Ploiesti. Este vorba despre cauza in care procurorii Lucian Onea (foto centru) si Cerasela Raileanu (foto stanga) i-au trimis in judecata pe fostul sef al Serviciului Judetean Anticoruptie Prahova din cadrul Directiei Generale Anticoruptie, comisarul sef de politie Constantin Ispas, pe politistul Emanuel Saghel de la Serviciul Brigazii de Combatere a Criminalitatii Organizate Ploiesti, pe politistul Adrian Radulescu de la Serviciul Judetean Anticoruptie Prahova, impreuna cu un al patrulea incupat, Constantin Sebastian Ristea. O cauza in care procurorul Mircea Negulescu (foto dreapta) a efectuat acte de urmarire penala in dosarul de la DNA desi activa la Parchetul Curtii de Apel Ploiesti. Inceperea judecatii are loc la opt ani de la momentul in care DNA Ploiesti a trimis in instanta dosarul, timp in care cauza nu a putut sa treaca de faza camerei preliminare, fiind intoarsa la parchet, din cauza gravelor nereguli constatate.

Astfel, Constantin Ispas va fi judecat pentru pretinse infractiuni de trafic de influenta, luare de mita, cercetare abuziva, divulgarea informatiilor secrete de stat, sustragerea sau distrugerea de inscrisuri; Emanuel Saghelpentru santaj, luare de mita, trafic de influenta, divulgarea informatiilor secrete de stat, sustragerea sau distrugerea de inscrisuri; Adrian Radulescu pentru cercetare abuziva; Constantin Ristea pentru complicitate la luare de mita.

Probele nelegale au fost excluse

Stirea nu este insa decizia Curtii de Apel Ploiesti de incepere a judecatii. Stirea este ca instanta a stabilit incerea judecatii, dar a curatat dosarul de toate abuzurile comise de tripleta Negulescu-Onea-Raileanu.

Concret, Curtea de Apel Ploiesti – prin incheierea din 15 februarie 2024, pronuntata in dosarul nr. 7700/105/2016/A1*, in faza de camera preliminara – a mentinut incheierile din 31 august 2023 si 14 noiembrie 2022 ale Tribunalului Prahova, cu o singura exceptie. Si anume, CA Ploiesti a admis contestatia DNA si a inlaturat dispozitia privind constatarea nulitatii relative a Ordonantei DNA de extindere a actiunii penale din 07 octombrie 2015, cu privire la Constantin Ispas si Emanuel Saghel pentru divulgarea informatiilor secrete de serviciu, sustragere sau distrugerea de inscrisuri si a actelor subsecvente si in legatura cu aceasta.

In rest, Curtea de Apel Ploiesti a mentinut toate masurile dispuse anterior de Tribunalul Prahova, prin incheierile din 31 august 2023 si 14 noiembrie 2022. Ne referim la masuri prin care Tribunalul Prahova dispusese nelegalitatea administrarii unor mijloace de proba si a efectuarii unor acte de urmarire penala. Practic, prin incheierea din 15 februarie 2024 si mentinerea eliminarii probelor nelegale, Curtea de Apel Ploiesti a stabilit definitiv ca politistii au fost trimisi in judecata de DNA Ploiesti cu in baza unor declaratii obtinute prin amenintari si presiuni.

De asemenea, CA Ploiesti a stabilit definitiv ca procurorul Mircea Negulescu a efectuat acte de urmarire penala in dosarul DNA, desi isi desfasura activitatea la Parchetul Curtii de Apel Ploiesti.

Nu in ultimul rand, Curtea de Apel Ploiesti a eliminat de la dosar toate interceptarile rezultate ca urmare a mandatelor de supraveghere puse in executare de SRI. Asta dupa ce chiar SRI a recunoscut ca a facut interceptarile, in timp ce DNA de-a lungul anilor a incercat sa induca in eroare instanta sustinand ca SRI a oferit doar suport tehnic.

Minuta incheierii Curtii de Apel Ploiesti (dosar 7700/105/2016/A1*):

“In temeiul dispozitiilor art. 425/1 al. 7 pct. 2 lit. a din Codul de procedura penala raportat la art. 347 din Codul de procedura penala admite in parte contestatia formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – DNA, Serviciul Teritorial Ploiesti impotriva incheierii nr. 423 din 31 august 2023 si a incheierii din 14 noiembrie 2022 pronuntate de judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Prahova – Sectia Penala. Desfiinteaza in parte incheierea din 14 noiembrie 2022 pronuntata de judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Prahova – Sectia Penala. Inlatura dispozitia privind constatarea nulitatii relative a Ordonantei de extindere a actiunii penale din 07 octombrie 2015, cu privire la inculpatii Ispas Constantin si Saghel Mihail Emanuel, sub aspectul savarsirii infractiunilor de divulgarea informatiilor secrete de serviciu, prevazuta de art. 303 al. 2 din Codul penal si de sustragere sau distrugerea de inscrisuri prevazuta de art. 259 al. 2 cu aplicarea art. 35 al. 1 din Cod penal si art. 5 din Cod penale (filele 258 – 297, vol. 21 dup) si a actelor subsecvente si in legatura cu aceasta. Mentine in rest dispozitiile incheierilor atacate, daca nu contravin prezentei decizii.

In temeiul dispozitiilor art. 425/1 al. 7 pct. 1 lit. a din Codul de procedura penala raportat la art. 347 din Codul de procedura penala:

– respinge in rest, ca nefondata contestatia formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – DNA, Serviciul Teritorial Ploiesti impotriva incheierii nr. 423 din 31 august 2023 si a incheierii din 14 noiembrie 2022 pronuntate de judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Prahova – Sectia Penala,

– respinge ca nefondate contestatiile formulate de inculpatii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel si Radulescu Ionut Adrian impotriva incheierii nr. 423 din 31 august 2023, pronuntata de judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Prahova – Sectia Penala.

In temeiul dispozitiilor art. 275 al. 2 din Codul de procedura penala obliga pe inculpatii contestatori Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel si Radulescu Ionut Adrian la plata cheltuielilor judiciare in cuantum de cate 600 lei, fiecare. Onorariul in cuantum de 680 lei cuvenit aparatorului desemnat din oficiu, pentru intimatul inculpatul Ristea Constantin Sebastian, in baza delegatiei nr. 39970 din 30 septembrie 2023, se achita din fondurile Ministerului de Justitie, in contul Baroului Prahova. Definitiva. pronuntata in camera de consiliu, azi 15 februarie 2024. Document: incheiere finala camera preliminara 15.02.2024”.

Minuta incheierii Tribunalului Prahova din 31 august 2023 (dosar 7700/105/2016/A1*):

“Constata ca, in urma admiterii in parte a cererilor/exceptiilor invocate de inculpatii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel, Radulescu Ionut Adrian si Ristea Constantin Sebastian, prin incheierea penala din data de 14.11.2022 s-a retinut competenta materiala si teritoriala a Tribunalului Prahova in solutionarea cauzei cu nr. 150/P/2014 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti.

Constata ca prin incheierea penala din data de 14.11.2022, mentionata, s-a retinut neregularitatea rechizitoriului nr. 150/P/2014 din data de 16.12.2016 emis de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti, respectiv nelegalitatea administrarii unor mijloace de proba si a efectuarii unor acte de urmarire penala, acolo aratate.

Constata ca prin Ordonanta nr. 150/P/2014 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti, din data de 01/02/2023 s-a procedat la remediere in sensul dispozitiilor incheierii penale din data de 14.11.2022, cu mentinerea dispozitiei de trimitere in judecata a tuturor iinculpatilor.

Respinge cererile de restituire a cauzei la Parchet, iar in temeiul art. 346 alin. (4) C.proc.pen. dispune inceperea judecatii dupa cum urmeaza: I. Fata de inculpatul Ispas Constantin, sub aspectul infractiunilor de: trafic de influenta, prevazuta de art. 291 alin. (1) C.pen. rap. la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000; trafic de influenta, prevazuta de art. 291 alin. (1) C.pen. rap. la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu ref. la art. 308 C.pen.; luare de mita, prevazuta de art. 289 alin. (1) C.pen. rap. la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000; cercetare abuziva in forma continuata (3 acte materiale) prev. de art. 280 alin. (1) si (2) C.pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. si art. 5 alin. (1) C.pen.; divulgarea informatiilor secrete de stat, prev. de art. 303 alin. (2) C.pen.; sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, prev. de art. 259 alin. (2) C.pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. si art. 5 alin. (1) C.pen. II. Fata de inculpatul Saghel Mihail Emanuel, sub aspectul infractiunilor de: santaj, prev. de art. 131 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 207 alin. (1) C.pen.; luare de mita prev. de art. 289 alin. (1) C.pen. rap. la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000; trafic de influenta, prev. de art. 291 alin. (1) C.pen. rap. la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000; divulgarea informatiilor secrete de stat, prevazuta de art. 303 alin. (2) C.pen.; sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, prevazuta de art. 259 alin. (2) C.pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C.pen. si art. 5 alin. (1) C.pen. III. Fata de inculpatul Radulescu Ionut Adrian, sub aspectul infractiunii de: cercetare abuziva in forma continuata (3 acte materiale), prevazuta de art. 280 alin. (1) si (2) C.pen, cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. si art. 5 alin. (1) C.pen. IV. Fata de inculpatul Ristea Constantin Sebastian, sub aspectul infractiunii de: complicitate la infractiunea de luare de mita, prevazuta de art. 48 alin. (1) C.pen. combinat cu art. 289 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. (1) C.pen.

Probele excluse in procedura de camera preliminara nu pot fi avute in vedere la judecata in fond a cauzei, conform dispozitiilor art. 346 alin. (5) C.proc.pen.

In baza art. 275 alin. (3) C.proc.pen, cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia, onorariul aparatorului din oficiu al inculpatului Ristea Constantin Sebastian, conform delegatiei, urmand sa fie avansat din fondurile Ministerului Justitiei, in contul Baroului Prahova. Cu drept de contesta?ie, in termen de 3 zile de la comunicarea incheierii, conform art. 347 C.proc.pen. Cercetata si pronuntata in camera de consiliu, azi, 31 august 2023. Document: incheiere finala (dezinvestire) 423/2023 31.08.2023”.

Minuta incheierii Tribunalului Prahova din 14 noiembrie 2022 (dosar 7700/105/2016/A1*):

“Admite in parte cererile si exceptiile invocate de inculpatii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel, Radulescu Ionut Adrian si Ristea Constantin Sebastian si in consecinta: Constata competenta materiala si teritoriala a Tribunalului Prahova in solutionarea cauzei cu nr 150/P/2014 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti. Constata neregularitatea rechizitoriului nr. 150/P/2014 din data de 16.12.2016 emis de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti, constind in: – neindicarea unui interval de timp precis determinat in care s-a desfasurat pretinsa activitate infractionala retinuta in sarcina inculpatului Ristea Constantin Sebastian (complicitate la infractiunea de luare de mita, prev de art 48 alin 1 C pen, combinat cu art 289 alin 1 C pen, rap la art 7 lit c din Legea 78/2000 cu aplic art 5 alin 1 C pen – ‘in prima jumatate a anului 2011’). – neindicarea unui interval de timp precis determinat in care s-a desfasurat pretinsa activitate infractionala retinuta in sarcina inculpatului Ispas Constantin (infractiunea de trafic de influenta, prev de art 291 alin 1 C pen, rap la art 7 lit c din Legea 78/2000 – ‘a pretins, in cursul lunii aprilie 2010 si a primit in perioada aprilie 2010-februarie 2011’, infractiunea de trafic de influenta, prev de art 291 alin 1 C pen, rap la art 7 lit c din Legea 78/2000 cu referire la art 308 C pen – ‘in perioada anilor 2010-2013’, infractiunea de luare de mita, prev de art 289 alin 1 C pen, rap la art 7 lit c din Legea 78/2000 – ‘in perioada, inceputului anului 2009-ianuarie 2015 inclusiv’, infractiunea de cercetare abuziva in forma continuata , prev de art 280 alin 1 si 2 C pen, cu aplic art 35 alin 1 C pen si aplic art 5 C pen – ‘in cursul lunilor ianuarie si februarie 2013’. – neindicarea unui interval de timp precis determinat in care s-a desfasurat pretinsa activitate infractionala retinuta in sarcina inculpatului Saghel Mihail Emanuel (infractiunea de santaj, prev de art 13 ind 1 din Legea 78/2000, rap la art 207 alin 1 C pen – ‘in perioada anilor 2014-2015’, infractiunea de luare de mita, prev de art 289 alin 1 C pen, rap la art 7 lit c din Legea 78/2000 – ‘in prima jumatate a anului 2011’, infractiunea de trafic de influenta prev de art 291 alin 1 C pen, rap la art 7 lit c din Legea 78/2000 – ‘in perioada anilor 2011-2014’, – neindicarea calitatii procesuale a persoanelor fata de care s-ar fi exercitat promisiuni sau amenintari pentru infractiunile de cercetare abuziva in forma continuata, prev de art 280 alin 1 si 2 C pen, cu aplic art 35 alin 1 C pen si aplic art 5 C pen pentru care au fost trimisi in judecata inculpatii Ispas Constantin si Radulescu Ionut Adrian. – neconcordanta intre baza factuala a acuzatiei aduse inculpatilor Ispas Constantin si Radulescu Ionut Adrian privind savarsirea infractiunilor de cercetare abuziva in forma continuata, prev de art 280 alin 1 si 2 C pen, cu aplic art 35 alin 1 C pen si aplic art 5 C pen, si elementele de continut legal ale infractiunii, fiind descrisa o singura activitate infractionala, in forma continuata (cea care corespunde alin 1 al art 280 C pen) nu si cea prevazuta de alin 2 al aceluiasi articol. – neindicarea perioadei de timp in care se presupune ca s-ar fi savarsit infractiunea de divulgarea informatiilor secrete de stat, prev de art 303 alin 2 C pen pentru care au fost trimisi in judecata inculpatii Ispas Constantin si Saghel Mihail Emanuel. – omisiunea descrierii actelor materiale ale infractiunii de cercetare abuziva in forma continuata, prev de art 280 alin 1 si 2 C pen, cu aplic art 35 alin 1 C pen si aplic art 5 C pen pentru care au fost trimisi in judecata inculpatii Ispas Constantin si Radulescu Ionut Adrian.

Constata nelegalitatea administrarii unor mijloace de proba si a efectuarii unor acte de urmarire penala, astfel: – nulitatea absoluta a actelor intocmite la data de 02.02.2015 in dosar nr 54/P/2015 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti si a declaratiei martorului cu identitate protejata ‘Dauna Costel’ (nume real Schiopulescu Valentin) din data de 24.04.2015, pentru nerespectarea disp. art 58 C pr pen si art 50 alin 2 C pr pen. – nulitatea absoluta a punerii in executare a masurilor de supraveghere tehnica incuviintate, dupa caz, prelungite prin: – incheierea nr. 346 din a 28.09.2015 a Tribunalului Prahova; – incheierea nr. 76 din 20.02.2015 a Tribunalului Prahova; – incheierea nr. 32 din 23.01.2015 a Tribunalului Prahova; – incheierea nr. 389 din 22.12.2014 a Tribunalului Prahova – incheierea nr. 359 din 24.11.2014 a Tribunalui Prahova; – incheierea nr. 311 din 24.10.2014 a Tribunalului Prahova; – incheierea nr. 283 din 26.09.2014 a Tribunalului Prahova si efectuate in baza mandatelor emise in baza incheierilor prin care s-a autorizat supravegherea tehnica.

In temeiul art. 102 alin. (2)-(4) C. proc. pen., exclude din materialul probator toate procesele-verbale de consemnare a rezultatelor activitatilor de supraveghere tehnica sus-mentionate. In conformitate cu Decizia nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a Curtii Constitutionale, dispune indepartarea de la dosarul cauzei a acestor mijloace de proba si a suportilor care contin rezultatul masurilor de supraveghere tehnica mentionate, precum si eliminarea referirilor la aceste mijloace de proba si eliminarea redarii continutului acestor mijloace de proba din rechizitoriul nr.150./P/2014 din 16 decembrie 2016. (excludere fizica). Dispune ca masura sa fie dusa la indeplinire de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti. – Nulitatea relativa a Ordonantei de extindere a actiunii penale nr 150/P/2014 din data de 07.10.2015 si a actelor subsecvente si in directa legatura cu aceasta, pentru nerespectarea disp. art 311 C pr pen, art 78 si art 83 C pr pen, – Nulitatea absoluta a proceselor verbale din datele de 09.08.2015 si 10.08.2015 intocmite de comisar – sef Iordache Mihai precum si a Ordonantei nr 150/P/2015 din data de 09.08.2015. Dispune excluderea probei digitale a discutiei purtate in mediul ambiental intre martorii Constantin Donald Nicolae si Stanciu George din 09.08.2015, stocata pe suportul optic tip CD-R marca Verbatim inscriptionat ‘DP 150/P/2015 Audio 09.08.2015 + Nota’, potrivit dispozitiilor art. 102 alin. (3) C.pr.pen., si distrugerea acesteia din orice mijloc de stocare a datelor informatice aflate in posesia organelor judiciare, conform Deciziilor Curtii Constitutionale nr. 244/2017 si nr. 22/2018; Dispune excluderea probelor testimoniale derivate privind con?inutul convorbirii inregistrate in mediul ambiental, obtinute in faza de urmarire penala prin audierea martorilor Constantin Donald Nicolae si Stanciu George, conform dispozitiilor art. 102 alin. (4) C.pr.pen.; Constatata nulitatea derivata a procesului-verbal de redare a convorbirii inregistrate in mediul ambiental (f. 301-309, vol. II, d.u.p.), conform disp. art. 280 alin. (2) C.pr.pen., si dispune excluderea materiala a respectului mijloc de proba din dosar, potrivit Deciziei Curtii Constitu?ionale nr. 22/2018, in conformitate cu Decizia nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a Curtii Constitutionale, dispune eliminarea redarii continutului acestor mijloace de proba din rechizitoriul nr.150./P/2014 din 16 decembrie 2016 . (excludere fizica). Dispune ca masura sa fie dusa la indeplinire de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti. – Nulitatea absoluta a procesului verbal din data de 23.09.2014 intocmit de ofiter de politie judiciara Necula Sorin precum si a Ordonantei nr 150/P/2015 din data de 24.09.2014 de autorizare provizorie a unor masuri de supraveghere tehnica. Dispune excluderea probei digitale a discutiei purtate in mediul ambiental intre martorii Constantin Donald Nicolae si Tanasescu Catalin Adrian la o data neprecizata stocata pe suportul optic tip CD-R marca Verbatim inscriptionat ‘DP 150/P/2015 NOTA III + ICA Voice 001’, potrivit dispozitiilor art. 102 alin. (3) C.pr.pen., si distrugerea acesteia din orice mijloc de stocare a datelor informatice aflat in posesia organelor judiciare, in conditiile Deciziilor Curtii Constitutionale nr. 244/2017 si nr. 22/2018; Dispune excluderea probelor testimoniale derivate privind con?inutul convorbirii inregistrate in mediul ambiental, obtinute in faza de urmarire penala prin audierea martorilor Constantin Donald Nicolae si Tanasescu Catalin Adrian, potrivit dispozitiilor art. 102 alin. (4) C.pr.pen.; Constata nulitatea derivata a procesului-verbal de redare a convorbirii inregistrate in mediul ambiental (f. 323-328, vol. II, d.u.p.), conform disp art. 280 alin. (2) C.pr.pen., si dispune excluderea materiala a respectului mijloc de proba din dosar, potrivit Deciziei Curtii Constitutionale nr. 22/2018; in conformitate cu Decizia nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a Curtii Constitutionale, dispune eliminarea redarii continutului acestor mijloace de proba din rechizitoriul nr.150./P/2014 din 16 decembrie 2016 (excludere fizica). Dispune ca masura sa fie dusa la indeplinire de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti. – Nulitatea absoluta a declaratiilor date cu identitatea atribuita de martorii Mihai Alexandru (identitate atribuita Tudose Viorel), Schiopulescu Valentin (identitate atribuita Dauna Costel), Capra Daniel (identitate atribuita Dobre Cosmin) si Capra Nicolae (identitate atribuita Radulescu Adita) pentru incalcarea prevederilor art. 101 alin. (1) C.pr.pen. – Nulitatea relativa a ordonantelor emise in conditiile art. 126 C.pr.pen. cu privire la toti martorii cu identitate atribuita indicati in Rechizitoriul nr 150/P/2014 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti, pentru nerespectarea disp art. 126 alin 4, art 125 C pr pen, cu consecinta constatarii nulitatii relative a tuturor declaratiilor martorilor cu identitate protejata, conform art 280 alin 2 C pr pen. Dispune excluderea probelor testimoniale nelegal obtinute si administrate prin audierea martorilor cu identitate atribuita Mihai Alexandru, Schiopulescu Valentin, Capra Daniel si Capra Nicolae, potrivit dispozitiilor art. 102 alin. (3) C.pr.pen., si excluderea materiala a acestor mijloace de proba din dosarul procedurii, potrivit Deciziei Curtii Constitutionale nr. 22/2018; in conformitate cu Decizia nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a Curtii Constitutionale, dispune eliminarea redarii continutului acestor mijloace de proba din rechizitoriul nr.150./P/2014 din 16 decembrie 2016 (excludere fizica). Dispune ca masura sa fie dusa la indeplinire de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti.

Respinge celelalte cereri si exceptii invocate de inculpatii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel, Radulescu Ionut Adrian si Ristea Constantin Sebastian. In baza art. 345 alin.2 Cod proc. penala, dispune comunicarea prezentei incheieri Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti, in vederea remedierii neregularitatilor constatate in actul de sesizare, in termen de 5 zile de la comunicare, procurorul urmand a comunica judecatorului de camera preliminara daca mentine dispozitia de trimitere in judecata ori solicita restituirea cauzei.

Cu drept de contestatie pentru inculpati si procuror, in privinta solutionarii cererilor si exceptiilor altele decat neregularitatea actului de sesizare, odata cu incheierea ce se va pronunta potrivit art. 346 C.p.p. In baza art 275 alin 3 C pr pen, cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia, onorariul aparatorului din oficiu al inculpatului Ristea Constantin Sebastian in cuantum de 942 lei urmand sa fie avansat din fondurile Ministerului Justitiei in contul Baroului Prahova Pronuntata in camera de consiliu, astazi, 14.11.2022. Document: Incheiere – camera preliminara 14.11.2022”. (Irinel I.).

Anchete

Breșă de securitate la porțile Europei: Cum a devenit „importul” de forță de muncă un paravan pentru imigrația ilegală

Publicat

pe

De

O realitate șocantă iese la iveală din culisele palatului Victoria: zeci de mii de cetățeni străini, aduși oficial în România pentru a acoperi deficitul de pe piața muncii, s-au „evaporat” în sistem, transformând țara într-o platformă de tranzit spre restul Uniunii Europene. Sub ochii autorităților, un mecanism menit să sprijine economia a fost speculat cinic de agenții de plasare, generând nu doar o criză a forței de muncă, ci și un risc major la adresa siguranței naționale.

Statistici alarmante: Discrepanța uriașă dintre vizele emise și muncitorii reali

Analiza datelor oficiale pentru anul 2025 dezvăluie o fractură logică și administrativă de proporții. Din cele 100.000 de avize de muncă emise pentru cetățeni din state terțe, doar o fracțiune s-a concretizat în contracte de muncă efective. Guvernul a admis, într-un moment de sinceritate tardivă, că retenția lucrătorilor străini este sub 50%. Mai concret, în timp ce zeci de mii de asiatici primesc dreptul de a munci în România, mai puțin de 30.000 solicită ulterior permise de ședere, restul devenind imigranți ilegali în spațiul european.

Conform unei investigații detaliate publicate în Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, această situație a permis specularea procedurilor legale pentru a facilita migrația ilegală secundară. Fenomenul afectează integritatea întregului mecanism de migrație și demonstrează incapacitatea statului de a urmări traseul administrativ al străinilor, de la acordarea vizei până la stabilirea efectivă a raportului de muncă.

„Vânătoarea de vize”: Străini fără calificări, vânduți pe post de profesioniști

Investigația scoate la lumină și practicile toxice ale unor agenții de recrutare care au proliferat în absența unui control riguros. Fără un regim de autorizare clar, aceste entități au „recrutat” la normă, prezentând lucrători fără nicio calificare drept profesioniști necesari economiei românești. În multe cazuri, muncitorii străini au fost ei înșiși victime, fiind induși în eroare cu privire la salariile, condițiile de cazare și sarcinile pe care urmau să le îndeplinească în România.

Această lipsă de responsabilitate a agențiilor de plasare a condus la o situație în care piața muncii este inundată de documente, dar nu și de mână de lucru calificată. În spatele acestor „afaceri cu imigrația”, denunțate de jurnalista Claudia Marcu în materialul din Cotidianul Național, se ascunde o vulnerabilitate sistemică pe care Executivul încearcă acum să o corecteze prin reglementări de urgență.

Dincolo de fraudă: Spectrul terorismului și riscurile de securitate națională

Cea mai gravă avertizare vine însă din zona siguranței naționale. Guvernul suspectează că disfuncționalitățile acestui mecanism ar fi putut permite infiltrarea unor elemente radicale pe teritoriul României. Exploatând breșele din sistemul de gestionare a migrației, există riscul ca România să se transforme dintr-un simplu stat de tranzit într-o țintă directă pentru activități teroriste sau conexe acestora, cum ar fi spălarea de bani pentru finanțarea rețelelor extremiste.

Lipsa de rigoare în procesul de recrutare și absența unor verificări de probitate profesională pentru firmele de plasare au creat un context imprevizibil. Autoritățile avertizează că vectorul terorist caută în permanență astfel de „punți” legale pentru a-și disimula prezența, transformând o problemă administrativă într-o amenințare de ordin strategic.

Intervenția Executivului: Autorizarea agențiilor, ultima barieră în calea haosului

Pentru a stopa acest fenomen, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care introduce, în premieră, un cadru normativ strict pentru agențiile de recrutare și plasare a străinilor. Noua legislație impune autorizarea prealabilă a acestor entități și delimitarea clară a responsabilităților pentru informațiile furnizate atât lucrătorilor, cât și angajatorilor.

Măsura vine ca o tentativă disperată de a recăpăta controlul asupra frontierelor și a pieței muncii, într-un moment în care integritatea mecanismului de migrație legală este grav compromisă. Rămâne de văzut dacă noile bariere birocratice vor fi suficiente pentru a demantela rețelele care au transformat vizele de muncă în „bilete de aur” pentru imigrația ilegală spre inima Europei.

Citeste in continuare

Anchete

Lovitură de grație pentru mafia braconajului: Arestări preventive după perchezițiile-fulger ale Gărzii de Coastă

Publicat

pe

De

Eforturile autorităților de a stârpi braconajul piscicol în sud-estul României au atins un punct critic. În urma unei operațiuni de amploare, justiția a dictat primele măsuri dure împotriva celor care au transformat resursele naturale într-o afacere ilegală profitabilă pe axa Constanța-Ialomița-Tulcea.

Rețea destructurată pe teritoriul a trei județe

Investigația, coordonată de polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, a vizat destructurarea unei grupări complexe implicate în infracțiuni la regimul braconajului piscicol. După documentarea minuțioasă a activităților ilegale, forțele de ordine au descins în județele Constanța, Ialomița și Tulcea, efectuând o serie de percheziții domiciliare care au scos la iveală amploarea fenomenului.

Potrivit informațiilor furnizate de anchetatori, probele strânse în timpul descinderilor au fost suficiente pentru a declanșa faza procesuală a reținerilor, vizând patru persoane-cheie implicate în această rețea de braconaj.

Cronologia reținerii: De la percheziții, direct în fața procurorului

În data de 17 aprilie 2026, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea a analizat materialul probator administrat de Garda de Coastă și a dispus imediat măsura reținerii pentru 24 de ore a celor patru suspecți. Trecerea de la activitatea de monitorizare la cea de privare de libertate subliniază gravitatea faptelor documentate în dosar.

Ulterior, în cursul zilei de ieri, suspecții au fost prezentați în fața Judecătorului de Drepturi și Libertăți din cadrul Judecătoriei Tulcea, cu propunerea de arestare preventivă, semn că autoritățile consideră prezența acestora în libertate ca fiind un risc pentru bunul mers al anchetei.

Verdictul instanței: Trei suspecți după gratii, unul sub control judiciar

Instanța din Tulcea a validat severitatea solicitărilor formulate de procurori. Judecătorul a admis propunerile și a dispus emiterea mandatelor de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile pe numele a trei dintre inculpați. Aceștia vor fi transferați în centre de reținere, fiind scoși complet din circuitul activităților ilegale pentru următoarea lună.

Pentru cea de-a patra persoană implicată în dosar, magistrații au optat pentru o măsură preventivă mai blândă, respectiv controlul judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.

Acest succes operativ al polițiștilor de frontieră de la Garda de Coastă și al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea transmite un semnal fără echivoc: exploatarea ilegală a resurselor piscicole nu mai este tolerată, iar răspunsul statului va fi unul prompt și coercitiv. Cercetările continuă pentru a stabili întreaga sferă a complicităților și pentru a recupera prejudiciul cauzat ecosistemului (Paul D.).

Citeste in continuare

Anchete

Unda de soc a reformei pensiilor: Prima demisie a unui magistrat, oficializată de Președintele Nicușor Dan

Publicat

pe

De

Reforma sistemului de pensii de serviciu în magistratură începe să producă efecte concrete și ireversibile în organigrama instanțelor din România. După un val de nemulțumiri provocate de noile reglementări legislative, sistemul judiciar înregistrează prima plecare oficială prin demisie direct corelată cu noile condiții de pensionare. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, magistratul Alin Petrea, o figură proeminentă a Tribunalului Giurgiu, a ales să părăsească roba în semn de răspuns la înăsprirea drastică a criteriilor de retragere din activitate.

Justiția sub asediu legislativ: Pensii diminuate și vârstă de pensionare majorată la 65 de ani

Contextul acestei demisii este unul marcat de tensiuni profunde între puterea politică și corpul magistraților. Noile modificări legislative au redefinit radical parcursul profesional al judecătorilor și procurorilor: pensiile de serviciu au fost diminuate, vârsta de pensionare a fost ridicată pragul de 65 de ani, iar vechimea în muncă necesară a fost majorată la 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani petrecuți exclusiv în magistratură.

În acest peisaj de incertitudine, demisia judecătorului Alin Petrea, cel care ocupa funcția de șef al Secției Civile a Tribunalului Giurgiu (fiind delegat de la Tribunalul Ilfov), reprezintă, conform publicației citate, primul semnal de alarmă privind riscul unui exod de cadre cu experiență din sistemul judiciar.

Decret prezidențial după o lună de așteptare: Nicușor Dan oficializează plecarea

Deși Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) îi înaintase președintelui Nicușor Dan propunerea de eliberare din funcție încă din data de 26 martie 2026, procedura administrativă la nivelul Palatului Cotroceni a durat aproape o lună. Întârzierea a prelungit starea de incertitudine, însă deznodământul a devenit oficial joi, 16 aprilie 2026.

„Președintele României, Nicușor Dan, a semnat joi, 16 aprilie 2026, decretul privind eliberarea din funcția de judecător a domnului Petrea Alin, judecător la Tribunalul Ilfov, delegat în funcția de președinte al Secției civile a Tribunalului Giurgiu – demisie, la data de 16 aprilie 2026”, a anunțat Administrația Prezidențială prin intermediul unui comunicat oficial.

Un sistem în derivă? Precedentul periculos al demisiilor de onoare

Această primă demisie post-reformă ridică întrebări serioase cu privire la stabilitatea actului de justiție în România. Plecarea unui magistrat cu funcție de conducere dintr-o instanță importantă, în contextul în care mulți alți colegi îndeplinesc deja criteriile de pensionare dar se tem de noile tăieri, ar putea declanșa un efect de domino. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor găsi mecanisme de retenție a profesioniștilor sau dacă magistratura românească se îndreaptă către o criză de personal fără precedent, alimentată de nemulțumirile salariale și de impunerea unor noi standarde de vechime greu de atins. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv60 de minute ago

GENERALUL „VRAJA-MĂRII” ȘI ALCHIMIȘTII NORILOR: FERMIERII CER PROBA CU NEURONUL PENTRU „PLOILE DE 20%” FABRICATE LA RADIO!

România, țara unde norii sunt „dresați” prin stație, iar bugetul de stat e „însămânțat” cu rachete de milioane, trăiește un...

Exclusiv60 de minute ago

BINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!

Orașul lui Caragiale a depășit oficial faza de vodevil și a intrat în epoca „penalului de aur”, unde mirosul de...

Exclusivo oră ago

Secretomanie cu „virgulă” la MAI: Neo-securiștii care au uitat alfabetul în fața instanței

Într-o țară în care „secretul de stat” este adesea doar paravanul sub care incompetența se odihnește pe bani publici, asistăm...

Exclusivo oră ago

MAREA DEZINFECȚIE A BARONULUI NAN: CUM SE SPALĂ URMELE DE FECALE TEHNOLOGICE LA COCA-COLA PLOIEȘTI ÎNAINTE DE „ZBORUL” CĂTRE ȚĂRILE CALDE!

Într-o Românie unde instituțiile statului par anesteziate cu sirop de fructoză „fantomă”, la curtea „Sultanului Sifonului” de la Ploiești, Dragoș...

Exclusivo zi ago

Bolid de lux, creier în revizie: „Marele Premiu” de la Popeni s-a terminat în chitanțierul poliției

Se pare că plaiurile mioritice au devenit prea strâmte pentru ego-urile gonflate ale tinerilor „piloți” de ocazie, care confundă ulițele...

Exclusivo zi ago

Prahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)

Județul Prahova a devenit, în ultimii ani, un soi de mausoleu al legalității, unde instituțiile statului nu mai miros a...

Exclusiv2 zile ago

„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului

România, 19 aprilie 2026. Bine ați venit în rezervația naturală a absurdului, unde statul român a reușit imposibilul: a transformat...

Exclusiv2 zile ago

Buna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției

Sărbătoarea Poliției Române, menită să onoreze uniforma și legea, s-a transformat la I.P.J. Prahova într-un spectacol grotesc, unde onoarea s-a...

Exclusiv2 zile ago

Safari cu emoții pe strada Minerva: Ploieștiul, orașul unde gropile mănâncă mașini sub nasul poliției rutiere

În timp ce administrația locală pare ocupată cu număratul frunzelor de pe asfalt, strada Minerva din Ploiești s-a transformat într-un...

Exclusiv2 zile ago

IPJ NEAMȚ ȘI LOGICA DE BIROU: CUM SĂ LOCUIEȘTI ÎNTR-UN SERTAR ȘI SĂ TE CREZI PROPRIETAR DE PALAT

Într-o desfășurare de forțe intelectuale care ar lăsa orice filosof al absurdului fără replică, geniile administrative de la IPJ Neamț...

Exclusiv3 zile ago

Ospiciul „sărăcește-norul”: Marea pârjoleală de 5.000% și „Agenții 007 ai gliei” care au demascat mafia argintului sub privirile mute ale statului

România anului 2026 a devenit oficial rezervația naturală a absurdului, unde „specialiștii” statului au reușit o performanță demnă de Cartea...

Exclusiv3 zile ago

JUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)

Procedura „Houdini”: Cum să judeci un om fără să-l inviți la proces, dar să pretinzi că-l aperi Să trăiți, stimată...

Exclusiv3 zile ago

Ploieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!

Orașul lui Caragiale a fost transformat oficial în cel mai scump experiment de supraviețuire urbană din România. În timp ce...

Exclusiv3 zile ago

Stigmatizarea sărăciei: Sindicatul Europol desființează „Lista Rușinii” impusă de Guvern românilor cu datorii mici

O măsură care vizează cetățenii vulnerabili, nu marii evazioniști, transformă dificultățile financiare ale populației într-o execuție publică orchestrată de stat....

Exclusiv4 zile ago

Poliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor

Într-o mișcare ce riscă să paralizeze și mai mult activitatea operativă a forțelor de ordine, o nouă propunere legislativă vizează...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv