Mulți se lasă seduși de promisiuni de însănătoșire grabnică sau de revenirea la virilitatea din adolescență.

În România, mai degrabă, oamenii sunt înclinați să cheltuie bani pe pilule care întăresc imunitatea decât pe un vaccin testat și recomandat de specialiști. Preferă să nu cheltuie 60 de lei pe un vaccin antigripal, ci sute de lei pe antivirale, antitermice și nelipsitele inutile complexe de vitamine și minerale. De-a lungul perioadei postdecembriste, vracii erau la vedere, vedete pe diverse posturi tv unde recomandau tratamente inventate chiar de ei, după o rețetă secretă veche.

E imposibil să nu ne aducem aminte de Stelian Fulga, cel care, în emisiunile lui Florin Condurățeanu, autointitulat regele păpădiiilor, pe lângă niște sticluțe cu diverse lichide maronii, își îndemna privitorii să-l viziteze acasă pentru a-i tăia sub limbă, cu scopul de a-i scăpa de problemele grave cu ficatul. Dispărut din mediul televizual, Fulga vinde și acum pe internet diverse leacuri-minune. În general, „marii tămăduitori” și leacurile lor „miraculoase” s-au mutat în mediul online, de unde încearcă să-și agațe clienții.

Cum e folosit Viktor Orban în vânzare

Odată cu globalizarea și expansiunea internetului, vracii autohtoni au dat de concurență serioasă venită chiar din afara granițelor țării. Una dintre metodele prin care sunt prinși în capcană amatorii de poțiuni și pilule din lumea lui Harry Potter este agățarea prin anunțurile publicitare din Google Ads.

Reclamele sunt împrăștiate pe diverse site-uri fără ca cineva să-și asume autenticitatea informațiilor prezentate. Într-un experiment propriu, am accesat un astfel de anunț publicitar pentru a vedea ce mi se va propune spre achiziționare și cine sunt geambașii care vând. Am fost agățat de un titlu aparent informativ în care premierul Ungariei, Viktor Orban, spune că Țara asta nu va exista. Accesându-l, am fost redirecționat pe o pagină numită hotromannews.com, care dă aparența unui site de știri, dar pe care nu apare decât o știre care vorbește despre o reacție virulentă a PSD la vizita lui Viktor Orban în România. Practic, pe site-ul din care am fost redirecționat nu mi s-a afișat un anunț publicitar referitor la un anume produs, ci un titlu de știre cu potențial de clickbait.

Odată redirecționat către site-ul-fantomă, mi-a apărut un noian de reclame cu titluri care de care mai bombastice. De pildă, un anunț îmi spune că potasiul omoară diabetul prin reducerea nivelului acestuia la 4,8 mmol/litru (orice o fi însemnând asta). Odată accesat, anunțul mă direcționează către alt site, la adresa pam4ysejou.pro. Aici, sub titulatura de ȘtiriRo, descopăr următorul titlu: Diabeticii pot mânca dulciuri! Un farmacist de 103 ani a impresionat pe toată lumea cu modul său de a controla nivelul de zahăr din sânge. Aflăm de aici că savantul Mircea Cheinar, chimist și endocrinolog, (deși în titlu era doar farmacist) s-a vindecat de diabet cu ajutorul cunoștințelor sale. Ba mai mult, aflăm că Mircea Cheinar este laureat al Premiului Nobel pentru Chimie.

Mai mulți oameni, aceeași persoană…inexistentă

În ciuda faptului că toată lumea știe că diabetul zaharat este o boală de nutriție incurabilă, am mers mai departe. Mai jos, urmează un așa-zis interviu, în care acest Cheinar, ajuns la 103 ani, îndrugă verzi și uscate. Am căutat pe internet acest nume, dar tot timpul îmi era returnat rezultatul Mircea Chelaru, general.

Am descărcat poza respectivului Cheinar, iar, cu ajutorul funcției Google Lens, am căutat pe internet sursa fotografiei. Am descoperit astfel că nu există niciun medic sau chimist cu acest nume, poza fiind similară cu una postată în 2022 pe pagina de Facebook, GrupoInterbits. Curios, această pagină transmitea informații similare cu cele descoperite de mine, tot o perdea comercială care acoperea o ofertă de pilule-minune. Numai că, aici, chimistul nu se mai numea Cheinar, ci Jose Maria Molina, laureat al Nobelului pentru Chimie, profesor și biochimist. Din postare, aflăm că ajunsese deja la 117 ani, mult mai longeviv decât avatarul său din România. Interesant este că a existat un mexican cu acest nume, premiat cu Nobel pentru Chimie în 1995, dar fotografia acestuia arată un cu totul alt chip.

Nu am reușit să aflu cine este acest dublu personaj cu adevărat, fotografia fiind, probabil, prelucrată, și, poate, personajul din ea este un anonim din imensitatea rețelelor sociale. După un interviu destul de lung, construit pentru a fi credibil, în josul paginii am descoperit produsul Inspilar, din care nu mai erau pe stoc decât 27 de bucăți.

Sunt prezentate o serie de mărturii ale unor persoane care au luat acest produs, toate fiind încântate că l-au descoperit. Toți cei care depun mărturie în favoarea produsului au nume românești, însă, săpând puțin am descoperit că aceste fotografii sunt folosite pe mai multe site-uri internaționale care promovează același tip de produse, dar nu neapărat similar cu cel prezentat de mine. Am descoperit, de exemplu, că Alina Gamboș era, în Bosnia și Herțegovina, Eva Milic, fiind foarte încântată de un produs pentru inimă. În Slovacia, Alina noastră a devenit Žaneta Maťaško, iar în Mexic, Antonieta Dávila aici produsul fiind vândut sub denumirea de Gluconol, deși Inspinal sună mai bine în spaniolă.

Am descoperit, până la urmă, fotografia medicului din anunțul care vorbea despre cum potasiul omoară diabetul. Tot cu ajutorul Google Lens, am aflat că acest medic este un fel de vedetă tv în Rusia. Oka.Fm sau lenta.ru ni-l prezintă pe Aleksander Miasnikov vorbind pe marginea a diverse teme legate de medicină.

Observăm, din mica noastră anchetă, că toate acestea fac parte dintr-o acțiune coordonată, extinsă în mai multe state. Nu știu cine se află în spatele acestor escroci, dar un model similar a descoperit recorder.ro în 2021 când, după o amplă anchetă a conchis că, citez: O rețea internațională coordonată din Rusia și Ucraina duce o campanie de escrocare în masă a populației de vârsta a treia din România. Oamenii sunt atrași cu reclame mincinoase postate pe internet, sunt convinși să renunțe la tratamentele prescrise de medici și să le înlocuiască cu suplimente alimentare-fantomă, care le pot pune viața în pericol. Reclamele studiate atunci erau altele decât cele din prezent, însă metodele par aceleași. ( L. Anghel).