Featured
Costul stigmatizării și autoînvinovățirii – vieți pierdute. Campania „Inspiră Speranța – Pune Întrebarea Potrivită” spulberă prejudecățile în cancerul pulmonar
Sunt aproape 12.122 de români diagnosticați cu cancer pulmonar în fiecare an. Mitul conform căruia cancerul pulmonar este doar un „cancer al fumătorilor” creează un stigmat care afectează diverse aspecte, inclusiv susținerea pentru cercetare și programele de sprijin. În ciuda faptului că este a doua cea mai mare cauză de deces prin cancer în România, cancerul pulmonar primește cel mai mic nivel de susținere. Din cauza faptului că fumatul este considerat principala cauză a cancerului pulmonar, persoanele cu această boală se simt adesea învinuite pentru boala lor, ceea ce le poate influența capacitatea de a primi sprijin și le poate da sentimentul că nu merită îngrijire și compasiune. Există o serie de factori de risc care pot contribui la apariția cancerului pulmonar: expunerea la substanțe toxice, poluarea, fumatul sau istoricul familial.
Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer și The Lung Ambition Alliance și-au unit forțele pentru a evidenția efectele dureroase și mortale ale stigmatizării celui de-al doilea cel mai întâlnit cancer din România – cancerul pulmonar – prin intermediul campaniei „Inspiră Speranța – Pune întrebarea potrivită”, o nouă campanie de conștientizare lansată în România.
Ideea că dacă nu fumezi nu trebuie să-ți faci griji în privința cancerului pulmonar este o concepție greșită comună care poate duce la diagnosticarea târzie și la rate scăzute de supraviețuire.
„Este important să recunoaștem că cancerul pulmonar afectează oameni din toate categoriile, indiferent dacă au fost fumători sau nu. În timp ce fumatul este un factor de risc major, nu toate persoanele diagnosticate cu cancer pulmonar au fost sau sunt fumătoare. Cancerul nu discriminează! Și nimeni nu ar trebui să fie judecat sau să simtă rușine pentru o boală care poate lovi pe absolut oricine.” – dr. Anca Dolhăscu, pneumolog.
Simptomele cancerului pulmonar pot include o tuse care se agravează sau care nu dispare, oboseală extremă, răgușeală și pierderea poftei de mâncare. Depistarea timpurie îmbunătățește rata de supraviețuire și permite mai multe opțiuni de tratament, dar majoritatea cazurilor de cancer pulmonar din România sunt diagnosticate într-un stadiu foarte târziu, când sunt disponibile mult mai puține opțiuni de tratament, iar șansele de supraviețuire sunt extrem de mici.
„Stigmatizarea aș lua-o de la macro la micro, pentru că în general suferim de această gândire magică – conform căreia nu ni se poate întâmpla nouă – nu eu, nu mie, nu mi se poate întâmpla, dar dau sfaturi: du-te și tu la medic, fă și tu analizele alea anuale, dar când ți-ai mai făcut și tu un control? Dar tu? Cel care pui întrebarea? Când ai fost ultima dată?” – ne spune Yolanda Crețescu, psihoterapeut
George Chivu a trăit șase ani de coșmar, având curajul de a purta povara cancerului pulmonar, descoperit întâmplător la o simplă vizită la medic pentru o răceală. Cu sprijinul necondiționat al soției, a depășit provocările și îi încurajează pe ceilalți pacienți să lupte cu curaj împotriva acestei boli. Motivat de propria frustrare față de stigmatizare și de lipsa de informații despre cancerul pulmonar în stadii incipiente, George Chivu sprijină acum și alte persoane care trăiesc cu acest diagnostic. „Eu îi rog pe cei care au cancer pulmonar să nu se ferească, să comunice și să nu le fie rușine.” – George Chivu, pacient cu cancer pulmonar.
Această „întrebare potrivită” se referă la fenomenul prin care persoanele care împărtășesc vestea diagnosticului de cancer pulmonar sunt imediat chestionate cu privire la istoricul lor de fumat – lăsându-le să se lupte cu stigmatizarea înainte de a li se oferi sprijin sau compasiune, chiar și din partea celor dragi. Într-un cancer care are rata mortalității de 19,8% la cinci ani (cea mai mare dintre toate tipurile de cancer), această compasiune este crucială pentru a-i ajuta pe pacienți să facă față situației.
Psihoterapeutul Yolanda Crețescu ne învață că „Ai fumat?” este o întrebare egoistă, care jignește pentru că în momentul în care întrebi, nu ești atent la suferința celuilalt, ci la nevoia ta de a cunoaște. „Ne aflăm într-un moment de egoism social când punem această întrebare. Întrebările corecte sunt cele care încep cu litera C – Cum te pot ajuta? Ce pot face pentru tine? Când ai nevoie de mine? Dar nu avem această prezență încă. Fugim de suferința din fața noastră. Și atunci trântim o întrebare care îl supără pe celălalt. Întrebăm din emoție, suntem iraționali.” – Yolanda Crețescu, psihoterapeut.
„Inspiră speranța – Pune întrebarea potrivită” este o campanie a Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer în parteneriat cu The Lung Ambition Alliance, realizată cu un grant internațional AstraZeneca și sprijinită de MSD, Pfizer, Roche și Zentiva.
Află mai multe pe www.intrebareapotrivita.ro
Despre FABC: Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) a fost înființată în anul 2005 din necesitatea ca toți cei care luptă împotriva cancerului să devină o forță cu o voce puternică. FABC este interfața între organizațiile membre şi instituțiile statului, instituțiile europene implicate în sănătate, precum şi organizațiile europene şi internaționale similare. FABC reprezintă interesele a peste 85.000 de membri în întreaga țară, pacienți, supraviețuitori şi voluntari. Misiunea FABC este de a face advocacy activ pentru promovarea, respectarea şi garantarea drepturilor pacienților cu cancer, implementarea măsurilor necesare pentru reducerea impactului acestei maladii.
Exclusiv
BALTA RECONCILIERII ȘI GOGOȘILE DE FLOREȘTI: „COMISARUL DE CARTON” Valentin MATEI A SCHIMBAT SCANERUL DE ANVELOPE PE RAMA DE BUZĂU
Epopeea penal-administrativă a fostului director de la Penitenciarul Ploiești, Valentin Matei (aici), a atins noi culmi ale ridicolului în weekend-ul 02-03 mai 2026. În timp ce „Oaia Hărțuită” plânge de singurătate prin ungherele stânei, „Pantoflarul” justiției a demonstrat că vechile obiceiuri – mâncarea pe gratis și promisiunile deșarte – nu se uită nici sub amenințarea Parchetului.
După ce a transformat funcția de director de penitenciar într-o trambulină pentru afaceri cu iz de cauciuc ars, Valentin Matei, personajul central al dezvăluirilor Incisiv de Prahova, continuă să joace în propria telenovelă de prost gust. Recent, „Comisarul de carton” a lăsat în urmă scanerul de la Tomat Prod Impex pentru a se dedica unei pasiuni mai vechi: pescuitul de influență și de pește „moca”.
Ciorba de pește și iertarea conjugală: Nevasta la control, amanta la „izolare”

Potrivit unor informații de ultimă oră, în perioada 02-03 mai 2026, malurile Bălții Mihăilești din județul Buzău au fost martorele unei scene demne de Caragiale, dacă dramaturgul ar fi scris despre foști directori de pușcărie. Matei și-a făcut apariția la pescuit însoțit de câțiva angajați ai Penitenciarului Ploiești, care par să nu se sature de „vibe-ul” toxic al fostului șef.
Marea noutate a acestui weekend pescăresc nu a fost vreo captură record, ci prezența soției în locul Denisei, „Oaia Hărțuită” care făcea legea prin unitate. Se pare că soția l-a iertat miraculos pe „Don Juan-ul de la Rahova la Ploiești”, retrăgând divorțul chiar din camera preliminară. Astfel, în timp ce tânăra Denisa rămânea acasă să-și lingă rănile și să invoce lupi imaginari pe coridoarele închisorii, Matei se delecta cu o masă gratuită, respectându-și blazonul de „etern pomanagiu” al sistemului.
Michelin de Florești, noua „gogoașă” pentru viitorii pensionari
Dar Matei nu s-a mulțumit doar cu peștele din farfurie. Jurnalul Incisiv de Prahova a aflat că, între două pahare și o momeală aruncată în apă, „comisarul” a început să împartă promisiuni de angajare mai ceva ca un broker pe Wall Street.
Ținta? Viitorii pensionari din sistem, cărora Matei le-a promis locuri de muncă „calde” la Michelin Florești. Este de-a dreptul hilar cum un individ care stă cu scanerul în mână la o firmă privată, încălcând flagrant normele de pantouflage ale ANP, se visează acum marele recrutor de resurse umane pentru giganții industriali. După ce a fost „ejectat” din sistem, Matei pare să fi trecut de la „șef de celulă informală” la „agent de plasare a forței de muncă” în universul fantastic al propriilor minciuni.
Tunul de un milion de euro de la Berceni: O notă de plată care nu se achită cu pește
Dincolo de comedia de la Balta Mihăilești, realitatea rămâne una de ordin penal. Potrivit raportului Corpului de Control al Ministrului Justiției, Valentin Matei are de dat explicații serioase pentru „Groapa de gunoi de la Berceni”. Sursa citată confirmă că s-au constatat nereguli grave, cu un prejudiciu de un milion de euro pentru lucrări fictive la secția exterioară.
Această „moștenire toxică”, semnalată constant de ziarul nostru, arată că sub masca de „pișpirel cu imagine de avorton”, cum l-au descris subalternii, s-a ascuns un maestru al combinațiilor cu „Statul Paralel” și cu afaceriști precum Mihai Tufan. Un milion de euro „evaporați” pentru nimic nu pot fi acoperiți nici de cele mai abile tactici de manipulare a deținuților și nici de plângerile Denisei.
„Oaia Hărțuită” a rămas fără cioban: Drama delirului mioritic (aici)
În tot acest timp, la „Stâna Ploiești”, personajul feminin devenit celebru în paginile de investigații și în comunicatele Sindicatului Solidaritatea Ploiești traversează o criză profundă. Fără protecția „ciobanului” Matei, plecat la pescuit de reconciliere cu soția, „Oaia” a trecut la strategia victimei profesiste.
Văzând hărțuitori la orice colț și încercând să sensibilizeze noua conducere cu episoade de paranoia administrativă, aceasta a devenit, din păcate pentru ea, subiectul de bancuri al instituției. Așa cum sublinia și sindicatul, cine strigă „lupul” fără motiv ajunge să fie ignorat. Iar când „lupul” tău e ocupat să mănânce pe gratis la Buzău și să promită joburi la Michelin, singura care rămâne în „celula penibilului” este chiar ea.
Concluzia e amară: Valentin Matei a demonstrat că se poate recicla – de la director la scaner de cauciucuri și de la soț infidel la pescar iertat. Totuși, nicio ciorbă de pește mâncată pe moca nu va putea îndulci gustul amar al dosarului penal care se coace la Ministerul Justiției. „Pantoflarul” justiției a aruncat undița, dar s-ar putea să fie singurul care pică în plasă. (Cristina T.).
Exclusiv
Operațiunea „gogoașa cu Epoleți”: Cum a încercat un „fantomă” de presă să lustruiască „Diamantul” cu noroi de la Interne
În laboratoarele prăfuite ale „surselor judiciare” din Ministerul Afacerilor Interne s-a născut recent un pui de kompromat, livrat cu fundă de „investigație” pe taraba publicației Stiri pe Surse. Un text scris parcă sub dictare, cu cerneală securistică, a încercat să transforme un lider de sindicat dintr-un apărător al legii într-un soi de „James Bond” de Târgu Neamț, specialist în vals, spionaj de amatori și deconturi de benzină. Rezultatul? O caricatură jurnalistică demontată acum, punct cu punct, de Sindicatul Polițiștilor din România „DIAMANTUL”.
„Radu Pop” – Jurnalistul fără chip care scrie cu cerneală invizibilă
Prima mare realizare a „anchetei” publicate de Stiri pe Surse pe 24 aprilie 2026 este însăși semnătura: „Radu Pop, Colaborator”. Un nume atât de generic încât ar putea fi oricine, de la un algoritm de inteligență artificială programat să scuipe venin, până la un ofițer de informații care și-a uitat legitimația în imprimanta redacției. Acest „fantomas” al presei nu are biografie, nu are chip și, cel mai grav, nu are nici măcar bunul-simț de a pune mâna pe telefon.
Într-un elan de „profesionalism” demn de o foaie de propagandă din anii ’50, autorul a „uitat” să contacteze Sindicatul Diamantul sau pe Vitalie Josanu. De ce să ceri un punct de vedere când poți să brodezi pe marginea unor „surse informate” care par să fi băut apă din aceeași fântână cu delatorii de profesie?
Basarabeanul care „sperie” MAI-ul cu Cetatea Albă și un dicționar ruso-român
Cea mai picantă găselniță a atacului este „pericolul pro-rus”. Se pare că în viziunea „surselor” MAI, dacă ești basarabean și știi limba rusă, ești automat agentul Moscovei. Vitalie Josanu, un om care și-a dedicat cariera academică demonstrării identității românești a Cetății Albe și combaterii falsurilor istoriografice rusești, este acuzat că s-ar „suprapune pe narative pro-ruse”.
Este culmea ridicolului: să acuzi de „filorusism” un istoric care a scris 777 de pagini despre patrimoniul medieval românesc din Ucraina, doar pentru că a îndrăznit să critice corupția din MAI. Probabil că, în mintea autorului anonim, oricine cere respectarea legii în România vorbește cu accent de la Kremlin.
Diploma de doctor, „arma secretă” citită pe sărite de analfabeții funcționali ai știrilor
Pentru a da o tentă de „fraudă financiară”, articolul din Stiri pe Surse a atacat sporul de doctorat al lui Josanu. Cu o miopie jurnalistică selectivă, publicația a prezentat doar fața diplomei, „uitând” să întoarcă foaia unde scria negru pe alb titlul tezei: un studiu masiv despre monumentele românești.
Deși instanțele de judecată au stabilit deja, prin sentințe definitive, că doctoratul este cât se poate de legal și legat de activitatea de polițist de patrimoniu, „vuvuzela” anonimă a ales să ignore adevărul juridic în favoarea unei minciuni de tip „copy-paste”. Când instanța spune „da”, dar sursa din MAI spune „ba”, jurnalismul de comandă știe întotdeauna pe cine să creadă.
Instructorul de dans și „șantajul” prin vals: Incompatibilitatea secolului
Când n-au mai avut ce să inventeze despre spioni și bani, autorii kompromatului au trecut la… dans. Josanu este „demascat” ca instructor de dans sportiv. O activitate de voluntariat într-un ONG non-profit, încetată de ani de zile, a fost prezentată ca o afacere tenebroasă nedeclarată.
Se pare că pentru MAI, un polițist care învață copiii să danseze este mai periculos decât un traficant de influență. Mai mult, articolul insinuează un soi de „șantaj instituțional”, sugerând că sindicatul „tăcea” când veneau banii de doctorat. O logică de tip „radio Erevan”, având în vedere că sporul a fost obținut prin tribunal, nu prin mila vreunui șef cu dare de mână.
De la „surse judiciare” la boxa acuzaților: Nota de plată vine la instanță
Replica_StiriPeSurse_Josanu_SPR_vIM_02.05.2026_vfinal
Sindicatul Diamantul a anunțat deja că acest „drept la replică” este doar încălzirea. Urmează acțiunile în instanță împotriva publicațiilor și a radiodifuzorilor care s-au grăbit să înghită nemestecată momeala aruncată de la Interne.
Operațiunea de kompromat pare să fi eșuat lamentabil, lăsând în urmă doar o dâră de amatorism și miros de frică. Când singura ta armă împotriva unui sindicat incomod este un articol semnat de un pseudonim și bazat pe „gurile rele”, e clar că „Diamantul” a tăiat prea adânc în privilegiile sistemului. Ne vedem în fața judecătorilor, acolo unde „sursele informate” vor trebui să capete un nume și, mai ales, să aducă dovezi. Până atunci, valsul continuă, dar muzica o dictează legea, nu „colaboratorii” de ocazie. (Cristina T.).
Administratie
Secunda dintre disperare și miracol: Cum a fost salvat un copil de 4 ani pierdut în mulțimea de la Târgul Coronini
Ceea ce trebuia să fie o zi de sărbătoare s-a transformat, în câteva clipe, într-un scenariu de coșmar pentru o familie din Caraș-Severin. În vacarmul „Târgului Mare de la Coronini”, un tată și-a pierdut fiul de doar 4 ani, declanșând o cursă contra cronometru în care fiecare minut putea face diferența între un final fericit și o tragedie.
Panică în mulțime: Când „Târgul Mare” devine un labirint al terorii
Evenimentul tradițional de la Coronini, cunoscut pentru afluența masivă de public și zgomotul asurzitor, a fost fundalul unei drame tăcute. Mateuș, un băiețel de numai 4 ani, a fost înghițit de mulțimea agitată, dispărând de lângă tatăl său într-o fracțiune de secundă.
Conform informațiilor furnizate de Sindicatul Europol, momentele care au urmat au fost dominate de o panică paralizantă. Căutările disperat ale tatălui printre tarabe și mii de străini au rămas fără rezultat, neputința punând stăpânire pe bărbatul care nu își mai găsea copilul.
Instinct de polițist: Toma Adelin, omul care a citit disperarea pe chipul unui tată
Salvarea a venit sub forma vigilenței unui profesionist aflat la datorie. Toma Adelin, polițist în cadrul Poliției Orașului Moldova Nouă, se afla în misiune pentru asigurarea ordinii publice când a observat starea de agitație extremă a unui bărbat din mulțime. Fără să aștepte un apel oficial, Adelin l-a abordat pe tatăl băiatului și a aflat dimensiunea crizei.
Cu semnalmentele micuțului Mateuș bine întipărite în minte, polițistul a început imediat o operațiune de căutare chirurgicală prin furnicarul de oameni. Într-o situație în care minutele păreau ore, prezența de spirit și experiența de teren au fost aliații principali ai agentului.
Finalul care oprește inima: Reîntregirea unei familii sub ochii comunității
Eforturile au fost răsplătite atunci când Toma Adelin l-a reperat pe micuț. Mateuș a fost găsit speriat și confuz, dar, din fericire, nevătămat. Cu o rară prezență de spirit, polițistul a reușit să îl liniștească pe copil și l-a condus în siguranță înapoi în brațele tatălui său.
Imaginea reîntâlnirii celor doi a fost punctul culminant al unei zile care a demonstrat că, dincolo de uniformă, umanitatea și implicarea sunt cele care definesc cu adevărat actul de poliție. Gestul lui Adelin nu a fost doar o sarcină de serviciu îndeplinită, ci o dovadă de profesionalism care a readus liniștea într-o familie ce își pierduse orice speranță. Într-un mediu dominat de zgomot și agitație, liniștea s-a așezat abia atunci când inima tatălui a început, din nou, să bată în ritm normal. (Sava N.).
-
Exclusivacum 2 zileCan-can din spatele gratiilor: când decizia administrativă miroase a vendetă personală
-
Exclusivacum 4 zileMarea bubuitură a incompetenței: Cum a dinamitat Statul Român investițiile americane pentru o Fabrică de Pulberi care există doar pe hârtie
-
Exclusivacum 2 zileOPERAȚIE PE PORTOFEL DESCHIS: Spitalul din București unde intri cu demnitate și ieși în izmene, ușurat de bani
-
Exclusivacum 4 zileAdio, „Secret de Stat” la budă! Sindicatul Diamantul dă stingerea paranoiei din Ministerul Afacerilor Interne
-
Exclusivacum 3 zileCastelul boierilor cu epoleți și mizeria de la talpa cizmei: Noua Lege a Salarizării, un scuipat pe obrazul polițistului din stradă
-
Exclusivacum 2 zileMarea spârleală a odihnei sub epoleți: Cum MAI iși „penalizează” polițiștii pentru păcatul de a fi părinți
-
Exclusivacum 2 zile„Rambo de birou” și circul din poligon: Cum MAI antrenează polițiștii să facă gimnastică în loc să supraviețuiască în stradă
-
Administratieacum 4 zileSecunde de foc pe străzile Capitalei: Cum a fost pus la pământ un fugar periculos printr-o mobilizare-fulger a Poliției



