Featured
China va susține întotdeauna corectitudinea și justiția
La începutul acestui an, mai exact în 9 Ianuarie 2024, ministrul de de externe Wang Yi a prezentat liniile fundamentale pe care diplomația Chinei le va urma în 2024. Principiul fundamental a spus ministrul este acela că RP China va fi întotdeauna încrezătoare în destinul său național și statal, precum și va fi autonomă, îndeplinindu-si responsabilitațile de țară și putere majoră responsabilă.
Wang, de asemenea membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist din China, a făcut aceste remarci atunci când s-a adresat unui grup major de dipopmați chinezi la întîlnirea care a analizat situația internațională și relațiile externe ale Chinei în 2023. Devenită tradițională deja, această analiză exhaustivă este mult așteptată de către comunitatea politică și diplomatică internațională, pentru că, prin acest audit pentru anul care a trecut, China își prezintă obiectivele sale internaționale pentru viitor.
Trebuie înțeles că declarațiile ministrului de externe chinez vin imediat după discursul ținut de către președintele chinez Xi Jinping, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist din China și președinte al Comisiei Militare Centrale. Președintele Xi a sustinut la finalul lui Decembrie 2023 o prezentare la Conferința Centrală pentru Activitatea în Afacerile Externe, care a avut loc la Beijing. Conținutul sarcinilor trasate de către conducătorul chinez au fost clare, ca urmare, ministrul de externe a avut dialogul său aplicat, la numai cîteva săptămâni după discursul lui Xi, cu diplomații chinezi pentru implementarea politicii diplomatice globale a Chinei. Această înșiruire de evenimente, pe care, în afară de cunoscători, nimeni din presa Occidentului Colectiv nu a prezentat-o corect și educat, explică atenția deosebită pe care leadership-ul diplomației chineze o acordă stabilizării imaginii ministerului de externe chinez. Pentru că moda astăzi este să producem doar propagandă împotriva Chinei, nimeni nu a observat nuanțele unor schimbări de sens și de definiții ale politicii internaționale chineze. Acest articol prezintă în premieră în România, ce dorește de la anul 2024 China și conducerea sa, precum și viziunea chineză asupra evenimentelor din lumea care o înconjoară.
Wang a spus că China va juca pe deplin rolul strategic de lider al diplomației internaționale și va depune toate eforturile pentru a asigura succesul diverselor evenimente internaționale la care va participa, incluzând Forumul privind cooperarea China-Africa, Forumul Boao pentru Asia, China International Import Expo și Forumul privind acțiunea globală pentru dezvoltare comună. Accentul pus pe implementarea unei prezențe juste și profunde a Chinei în vecinătatea sa imediată sau îndepărtată ne arată că Beijing dorește o aprofundare a relațiilor cu țările Asiei și în special cu cele din Pacificul de Sud, o politică de altfel cunoscută de ani buni. Nuanța schimbării vine de la stabilizarea acestor relații, cu trimitere indirectă, subtilă dar fermă la imixtiunile occidental europene și occidental americane. Wang practic transmite că puterea regională cu care trebuie să se discute marile teme regionale ale anului 2024 este și rămâne China.
China își va proteja cu fermitate suveranitatea, securitatea și interesele de dezvoltare și va depune eforturi pentru un mediu extern favorabil. Obiectivul Chinei este de a construi un nou model de dezvoltare, de a obține o dezvoltare de înaltă calitate. Wang a adăugat că diplomația chineză va aplica cu fermitate politica decisă de către conducerea chineză aceea de a își asuma responsabilitățile de putere majoră privind problemele legate de unitate. cooperarea și drepturile legitime ale țărilor în curs de dezvoltare. Mai mult, viziunea diplomatică chineză va acționa pentru găsirea de soluții la problemele majore privind viitorul și destinul omenirii, direcția de dezvoltare a lumii. Universalismul acestei politici nu poate scăpa unui ochi versat. China, asumă, deplin prin acțiunile sale, de ani buni, o vocație globală a politiclor sale, anul 2024 fiind cel al unei profunde consolidări a direcțiilor diplomatice. China, astfel anunță practic apariția unui nou actor internațional și global.
Ca tehnologie de implementare a vocației sale globale, ministrul de externe Wang a susținut că RP Chineză va rămâne angajată față de deschidere și incluziune și își va consolida și extinde rețeaua de parteneriate globale. Mai exact China va implementa consensul la care au ajuns cei doi șefi de state ai Chinei și ai Statelor Unite la San Francisco. Practic prin acest aspect, se pune în aplicare viziunea de la San Francisco, pe care cei doi leaderi, Biden și Xi au negociat-o anul trecut.
Aspectul poate cel mai relevant pentru situația actuală de pe frontul dintre Rusia și Ucraina este faptul că Beijing nu renunță la relația de parteneriat cu Moscova. Conform declarației sale ferme, Wang a anunțat că vor continua eforturile de a aprofunda încrederea reciprocă strategică și cooperarea reciproc avantajoasă între China și Rusia pentru a-și consolida parteneriatul strategic cuprinzător de coordonare în noile condiții internaționale. Pe acest palier, ne este clar că nu va exista o alianță militară a tot cuprinzătoare dintre China si Rusia (de tipul NATO) dar parteneriatul pe care președintele Xi și președintele Putin l-au decis acum ani de zile, va continua. În fond, cele 200 de miliarde de dolari schimburi economice între cele două state, reprezintă un adevărat catalizator pentru menținerea apropierii crescînde a celor două economii. Mai mult noua linie de politică externă euro-asiatică, extinderea BRICS, co-operarea în zona artică precum și capacitatea de a implementa proiecte privind stabilizarea în Africa, sunt instrumente pe care atât China cât și Rusia le vor utiliza pentru întărirea noului model multipolar de guvernanțî globală.
China va intensifica schimburile la nivel înalt și comunicarea strategică cu UE pentru a promova creșterea constantă și susținută a relațiilor. Fraza aceasta, deși diplomatică, scoate în evidență o problemă reală. Beijing nu vede în organizația UE un factor inciatnt de dezvoltare economică, diplomatică, politică sau de stabilizare în marile crize care traversează globul. De la războiul din Ucraina, la drama din Gaza, la pericolul extinderii războiului din Orientul Mijlociu în alte țări cum ar fi Liban, până la marile provocări de securitate din Marea Roșie sau Sudul Asiei, Uniunea Europeană nu a dovedit capacitate reală de a fi un factor de stabilitate și de pace. China astfel, deși recunoaște importanța acestei prezențe geopolitice denumită Uniunea Europeană, așteaptă mai mult și mai bine. Căci, putem să o spunem fără să greșim, în afară de discursuri bombastice, deseori imperialise și insultătoare ale fostelor imperii euroepne la adresa a peste 70% din țările lumii, Uniunea Europeană și statele care o formeză nu au prezentat nici un plan real de rezolvare a crizei ucrainiene, a crizei din Gaza, a multor altor crize internaționale de-a lungul anilor. Iar din punct de vedere economic, multe aberații scoase de birocrația de la Bruxelles au făcut mai mult rău pentru relațiile cu Beijing, decît au ajutat. Cazul Romaniei este revelator pentru nocivitate, uneori letală, a propagandei mincinoase venită, pe anumite teme, de la Bruxelles și puse în aplicare de leaderi prea plecati și supuși intereselor străine din elita romînească. China deci reamintește că mai este drum lung pînă cînd insultele gratuite și absolut primitive ale europenilor la adresa sa vor fi trecute cu vederea.
China va continua să dezvolte prietenia, încrederea reciprocă și convergența intereselor cu vecinii săi, să lucreze mână în mână cu alte țări în curs de dezvoltare, să se unească cu țările BRICS și să promoveze construirea unui nou tip de relații internaționale, a spus el. Pe acest fond de expansiune BRICS, China va implementa, de asemenea, în mod activ Inițiativa pentru Civilizație Globală, va promova valorile comune ale omenirii, va promova schimburile și cunoațterea reciprocă între civilizații și va promova înțelegerea reciprocă și prietenia între oamenii din toate țările. Deși standard, fraza aceasta reflectă stabilitatea fundamentală a politicii externe chineze.
Wang a spus că China va susține întotdeauna corectitudinea și justiția, va susține construirea unei lumi multipolare egale și ordonate, va practica un multilateralism autentic, va promova democrația în relațiile internaționale și va susține egalitatea tuturor țărilor. Wang a făcut apel la toate țările să susțină în comun scopurile și principiile Cartei ONU, să salveze normele de bază universal recunoscute care guvernează relațiile internaționale și să participe la reforma și construirea sistemului de guvernare globală, Wang a spus că China va implementa pe deplin Inițiativa de Securitate Globală, va susține corectitudinea și justiția, va promova în mod activ discuțiile de pace, va participa la soluționarea conflictului palestino-israelian, a crizei din Ucraina și a altor crize locale, regionale și globale.
Pentru marile puteri economice membre ale G7, ministrul de externe Wang a avut un mesaj clar. China va promova Inițiativa pentru Dezvoltare Globală. China va continua să urmărească cooperarea și să promoveze în mod activ o globalizare economică incluzivă, care să beneficieze tuturor, angajându-se să se opună tuturor formelor de unilateralism, protecționism și antiglobalizare. Ca orice putere economică majoră, fiind a doua economie a lumii, China a anunțat că va continua să promoveze liberalizarea și libertatea comerțului și a investițiilor, Pentru ca aceste obiective să fie îndeplinite China își propune sa participe la rezolvarea problemelor structurale care împiedică dezvoltarea sănătoasă a economiei mondiale, precum și menținerea stabilității lanțurilor industriale globale și a lanțurilor de aprovizionare.
Citând și explicând doar o parte dintre direcțiile diplomatice pe care China și le propune pentru anul 2024, observăm definirea concretă a aliniamentelor de de mare putere, de putere majoră. Prezența economică globală, interese care străbat de lungul și de-a laturl globul, fac din China nu numai cea mai nouă putere a lumii, dar oferă o lumină asupra maturizării diplomatice, deci a relațiilor internaționale chienze. Comportamentul global din ce în ce mai accentuat al diplomației chineze obligă la regândirea multora dintre politicile neo imperialiste ale Occidentului colectiv că vorbim de cel european, american sau alainșele pseudo-democratice din Asia de tipul Japonia sau Filipine. China este aici și va rămîne conform declarațiilor sale, principal motor al unei noi forme de guvernanță globală. De modul în care China va aplica politica sa externă, depind marile evoluții ale lumii.
H.D. Hartmann
Exclusiv
„Apreciem că ne facem că muncim”: cum a îngropat Ministerul de Interne un ordin secret într-un cerc vicios cu ștampilă
Justiție cu frâna de mână trasă: doi ani ca să primești un „apreciem”
Doi ani. Atât i-a trebuit Ministerului Afacerilor Interne să răspundă, în esență, cu un „mulțumim pentru interes, dar nu”. Povestea începe cu un polițist de frontieră care a avut tupeul suprem într-un stat „democratic”: a vrut să vadă actul după care e obligat să își facă permanența de acasă. Și de aici începe circul birocratic cu iz de farsă de prost gust, descris pe larg de Sindicatul Polițiștilor și Personalului Contractual „Diamantul”.
Agentul-șef principal de poliție Sebastian-Alin Rusu, de la Sectorul Poliției de Frontieră Siret, a fost sancționat cu „mustrare scrisă” pentru că nu s-a prezentat la chemare în timpul unei permanențe făcute de acasă, în afara programului. Adică nu a răspuns la un ordin secret, emis în baza unui alt ordin secret, despre care nu avea voie să știe prea multe, dar era obligat să-l respecte.
Omul a făcut ce scrie în manualul de bun-simț juridic: a cerut să vadă ordinul. A contestat clasificarea la minister în noiembrie 2024, a cerut declasificarea Ordinului MAI nr. S/108/2011 – actul care reglementează serviciul de permanență și accesul în unitățile ministerului, inclusiv permanența de acasă. În loc de transparență, a primit… ping-pong instituțional.
Ordinul fantomă: sancționăm după el, dar nu ți-l arătăm
Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/108/2011 este clasificat „secret de serviciu”. Cu alte cuvinte: după el se fac planificări, se dau sarcini, se dau sancțiuni, dar când întrebi „ce scrie acolo?”, ți se răspunde cu aer superior: „Nu e pentru ochii tăi, dar e pentru timpul tău liber.”
În noiembrie 2024, polițistul contestă clasificarea la minister. Ministerul face ce știe mai bine: pasează problema. Direcția Secretariat General, condusă atunci de chestorul de poliție Marius Tache, trimite cererea la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră. Iar Poliția de Frontieră, prin inspectorul general Cornel-Laurian Stoica, îi comunică polițistului, cu o gravitate birocratică impecabilă, că poate face… contestație „la autoritatea care a clasificat informația”. Adică exact acolo unde depusese deja cererea.
Nu e refuz, e doar comedie administrativă repetată.
Judecătoarea descrie „cercul vicios”, apoi îl reînnoiește cu ștampilă
Sătul să fie plimbat ca o hârtie între departamente, Rusu dă în judecată ministerul. În mai 2025 ajunge la Curtea de Apel Suceava, unde dosarul e judecat de Cristina-Daniela Dănilă. Și aici se întâmplă ceva rar: instanța scrie negru pe alb ceea ce toți simt pe pielea lor.
Judecătoarea constată că ministerul a refuzat nejustificat să-i soluționeze cererea, că a pasat-o altor instituții „fără a o analiza pe fond”, și că a invocat secretul fără să verifice dacă secretul se mai justifică, „ermetizând cercul vicios al refuzului”. Adică ministerul își apără secretele prin simplul fapt că refuză să le mai analizeze. Perfect rotund, perfect absurd.
Normalitatea ar fi fost ca instanța să rupă acest cerc: să se uite ea însăși pe ordin, să vadă dacă are ce căuta la „secret de serviciu” și să decidă dacă trebuie declasificat sau nu.
Numai că, după ce descrie impecabil cercul, judecătoarea se așază cumințelă în el.
„Nu e treaba noastră, e treaba lor”: cum se spală pe mâini puterea judecătorească
În loc să judece fondul, instanța decide că „aprecierea îndeplinirii condițiilor de fond asupra clasificării constituie exclusiv atributul pârâtului”. Cu alte cuvinte: doar ministerul care a pus ștampila pe „secret” poate aprecia dacă ștampila mai are sens. Orice altă abordare ar însemna, spune instanța, „interferarea în atribuțiile administrației, cu depășirea prerogativelor puterii judecătorești”.
Rezultatul? Ministerul este obligat doar „să soluționeze” petiția reclamantului, nu să declasifice, nu să justifice serios, nu să producă un act de decizie verificabil. Cercul vicios pe care sentința îl descrie este repornit fix prin sentință. Elegant, legalist, steril.
În traducere liberă: „Da, refuzul e nejustificat. Da, ministerul a greșit. Dar tot ministerul trebuie să-și verifice singur propria greșeală, iar noi stăm pe margine și așteptăm să vedem dacă se răzgândește.”
Ministerul, varianta copy–paste: aceeași poveste, același refuz, alt „apreciem”
Partea cea mai cinică apare după ce sentința rămâne definitivă, în octombrie 2026. Ministerul e obligat de instanță să „soluționeze” cererea de declasificare. Ce face?
Pe 11 noiembrie 2026, la mai puțin de o lună după ce sentința a devenit definitivă, Direcția Secretariat General emite o adresă nouă. Nu de la ministru, nu de la cineva cu responsabilitate politică, ci „p. Director”, semnată de comisarul-șef de poliție Andreea Teodorescu. Adresa e rezultatul – ni se spune – „consultării structurilor de specialitate”, evident nenumite.
Conținutul? O reluare aproape la indigo a argumentelor din întâmpinarea depusă în proces în iulie 2025:
– clasificarea „a fost atribuită de persoana împuternicită prin lege”;
– „termenul de clasificare nu a expirat”;
– polițistul nu se încadrează în cazurile de declasificare din Standardele HG 585/2002;
Și, la final, lovitura de grație birocratică:
„apreciem ca nu se impune declasificarea ordinului”.
Nu se indică niciun act formal de decizie, cu număr și dată, pe care un judecător să-l poată verifica. Doar un „apreciem” aruncat cu o nonșalanță administrativă care sfidează și legea contenciosului, și hotărârea judecătorească. Judecata e înlocuită cu „apreciem”, iar responsabilitatea – cu parafa secretariatului.
Justiție pe două viteze: la Suceava – „pas”, la București – „declasificați!”
În timp ce la Suceava instanța s-a ferit să deranjeze prea tare ministerul, la București același ordin S/108/2011 a ajuns la Curtea de Apel, într-o acțiune deschisă de S.P.R. „Diamantul”, în paralel cu procesul lui Rusu.
Dosarul a ajuns la judecătorul Amer Jabre – cunoscut deja publicului după ce, în 2021, a constatat inexistența unor hotărâri „de pandemie” ale CNSU, pentru că nu fuseseră publicate în Monitorul Oficial, deși îngrădeau libertatea de circulație. Adică un judecător obișnuit să se uite și la fond, nu doar la formă.
În noiembrie 2025, la doar 13 zile după sentința de la Suceava, Jabre citește efectiv ordinul S/108/2011, în compartimentul de documente clasificate al instanței. Constată că are „un conținut cvasiidentic cu cel al reglementărilor anterioare, neclasificate” – adică nu e nimic acolo care să justifice teatrul cu „secret de serviciu”. Și obligă ministerul să-l declasifice. Sentința nu e definitivă, dar mesajul e clar: prerogativa administrativă nu poate anula controlul judecătoresc asupra legalității clasificării.
Înalta Curte spusese deja, cu câteva săptămâni înainte, că nu poți ascunde la infinit în spatele „e secret, avem noi grijă”. Dar la Suceava, aceleași principii au fost păstrate în sertar.
Cronologia absurdului: doi ani de pași laterali
Povestea declasificării OMAI S/108/2011, așa cum o reconstituie Sindicatul „Diamantul”, arată ca un manual de obstrucție legalizată:
- 4 noiembrie 2024 – polițistul contestă clasificarea ordinului și cere declasificarea la minister;
- 2 decembrie 2024 – Poliția de Frontieră, căreia cererea fusese pasată, îl trimite înapoi… la minister;
- 22 mai 2025 – acțiune în instanță, la Curtea de Apel Suceava;
- iulie 2025 – ministerul, prin Direcția Generală Juridică (Viorel Tatu), își apără clasificarea pe fond, în întâmpinare;
- 9 decembrie 2025 – sentința de la Suceava: refuzul e nejustificat, dar ministerul e doar obligat „să soluționeze”;
- 22 decembrie 2025 – la București, alt complet obligă ministerul să declasifice același ordin (sentință nedefinitivă);
- 16 octombrie 2026 – sentința de la Suceava rămâne definitivă;
- 11 noiembrie 2026 – ministerul transmite celebra adresă: „apreciem ca nu se impune declasificarea ordinului”.
Doi ani pentru același refuz, ambalat de două ori: o dată ca tăcere, a doua oară ca „apreciere”.
Când „apreciem” ține loc de lege: nou proces, aceeași miză
În loc să clarifice ceva, toată această înșiruire de contestații, pasări, procese și adrese a produs doar un lucru sigur: polițistul o ia de la capăt. Rusu a deschis o nouă acțiune, prin care cere din nou instanței să oblige ministerul să declasifice ordinul, cu fond și recurs, ca și cum primii doi ani n-ar fi existat.
În același dosar, a ridicat și o excepție de neconstituționalitate a textelor din Legea nr. 182/2002 pe care se sprijină adresa din noiembrie 2026. Separat, a cerut instanței să constate că sentința de la Suceava nu a fost executată și să aplice ministerului amenda prevăzută de Legea contenciosului: 20% din salariul minim brut pe zi de întârziere. Și a cerut declanșarea cercetării disciplinare pentru cei care au produs, cu seninătate, un „apreciem” în loc de un act de decizie.
Prețul concret al secretului absurd: permanență la ordinul-fantomă
Poate părea un exercițiu juridic steril. Nu este. Pentru polițiștii care fac permanență de acasă, prelungirea acestei farse are un preț foarte concret: în tot acest timp, pot fi planificați și sancționați în baza unui ordin pe care nu îl pot pune pe masă în fața judecătorului. Adică răspund disciplinar după reguli secrete, dar trebuie să se apere pe baza unor principii abstracte, nu pe textul efectiv al regulii.
Stat de drept cu parolă la intrare: „secret de serviciu”.
Concluzie: în România, unele secrete nu apără siguranța națională, ci rușinea instituțională
Cazul Ordinului MAI nr. S/108/2011, așa cum a fost documentat de S.P.R. „Diamantul”, nu vorbește doar despre un act administrativ. Vorbește despre un reflex: acela de a transforma orice abuz într-un „secret de serviciu” și orice control într-un „apreciem că nu e cazul”.
Când o instanță recunoaște un cerc vicios și apoi îl întărește, când un minister își bate joc de o hotărâre judecătorească prin copy–paste birocratic, iar polițiștii sunt ținuți sub un ordin-fantomă care le atinge direct timpul liber și banii, nu mai vorbim de protecția informațiilor clasificate. Vorbim de protecția opacității.
Iar până când cineva va avea curajul – și competența – să spună limpede „declasificați și asumați”, România va rămâne țara în care justiția se face, uneori, cu formule politicoase de genul:
„Apreciem că nu se impune… stat de drept pe bune.” (Cristina T.).
Leadership la postare: când conduci ANP din newsfeed
Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor le transmite un mesaj direct celor din vârful Administrației Naționale a Penitenciarelor:
mai puține lecții de leadership pe Facebook, mai multe rezultate în spatele gratiilor.
În ultimele zile, conducerea ANP pare să fi descoperit brusc miracolul „principiilor” – desigur, nu în rapoarte oficiale, nu în indicatori de performanță, ci în postări motivaționale pe rețelele sociale. Din online aflăm ce valori au. Din teren știm ce au făcut cu ele în ultimul an și jumătate.
Principii la vedere, rezultate la secret
De pe Facebook aflăm, cu litere mari, despre viziune, responsabilitate, integritate, reformă și alte cuvinte frumoase, numai bune de pus în grafice colorate. În penitenciare, însă, aceleași principii se dizolvă în lipsă de personal, infrastructură prăbușită și improvizații la limita suportabilului.
Federația întreabă, pe bună dreptate: dacă sunteți atât de plini de principii, unde se văd în realitate? În ultimul an și jumătate, oamenii din sistem au văzut altceva: promisiuni în cascadă, poze aranjate, comunicate lucioase – și foarte puține schimbări palpabile.
Planuri de mâine, nu lozinci de ieri
Sindicaliștii pun acum întrebările pe care conducerea ANP le evită cu eleganța unui scroll în jos:
- Ce faceți concret săptămâna viitoare?
- Ce schimbați luna viitoare?
- Ce veți îndrepta, măcar pe hârtie, anul viitor?
Nu în citate inspiraționale, nu în „stories”, nu în postări cu filtre. Ci în decizii, în proceduri, în bugete, în condițiile reale din penitenciare.
Mesajul din interior: mai puțină poză, mai multă treabă
Practic, Federația le spune celor din conducerea ANP, fără ocolișuri:
ajunge cu leadership-ul predat pe Facebook, e timpul pentru leadership exersat în penitenciare.
Nu mai impresionați pe nimeni cu fraze frumoase dacă ele nu se traduc în schimbări reale pentru angajați și deținuți deopotrivă. Sistemul penitenciar nu se repară cu like-uri, share-uri și citate inspiraționale, ci cu muncă serioasă, asumare și rezultate care se văd dincolo de ecran. (Cerasela N.).
(Sursa: mesaj public al Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, adresat conducerii ANP.)
Anchete
Șoferul „atlet” cu 1,00 la suflet: cum a încercat un vasluian beat să fugă de radar cu off-road și vorbe dulci
Cursa de „raliu” pe DE581: de la asfalt la off-road, cu frâna ruptă la bun-simț
Aventura din 10 noiembrie 2026, petrecută pe drumul european DE581, pe raza județului Vaslui, arată încă o dată cum unii șoferi cred că legislația rutieră e opțională, dar norocul obligatoriu. Potrivit relatărilor făcute publice de Sindicatul Europol, un bărbat de 43 de ani, din Bârlad, a decis să transforme șoseaua în pistă de fugă și câmpul în traseu off-road, totul cu o alcoolemie demnă de manualul „Așa nu”.
După ce a ignorat semnalele polițiștilor, șoferul a apăsat cu entuziasm pedala de accelerație și a improvizat aproximativ un kilometru de traseu pe coclauri, ca și cum se pregătea pentru un raliu de amatori, nu pentru încă un dosar penal. Când și-a dat seama că motorul nu-l mai poate ajuta, a trecut la „planul B”: a abandonat mașina și a încercat să-și demonstreze calitățile atletice… pe jos. Din păcate pentru el, probele de fugă nu se dau după regulile lui.
„Nu ne știm de undeva?” – ultima redută a șoferului disperat
După eșecul subit la capitolele viteză și condiție fizică, bărbatul a trecut la faza de „negociere sentimentală”. A încercat să-i convingă pe polițiști că îi cunoaște, că, cine știe, poate au mai stat la povești, s-au întâlnit pe undeva, au avut vreo legătură vagă în trecut. Poate, poate, o presupusă „cunoștință” ar fi putut cântări mai greu decât cifrele reci de pe aparate și decât litera legii.
Realitatea din teren a fost însă mult mai puțin romantică. În loc de „Ce mai faci, prietene?”, polițiștii au avut în față un rezultat de 1,00 mg/l alcool pur în aerul expirat, conform testării cu aparatul etilotest, așa cum a fost făcut public de Sindicatul Europol. Analizele toxicologice ulterioare au confirmat, elegant și sec, că bărbatul depășise serios limita legală. Prietenia, reală sau imaginară, nu mai avea loc la masa discuțiilor.
Atletism de carton: fugă prin câmp, dar fără medalie, doar cătușe
Scenariul complet arată ca o parodie prost regizată:
– a ignorat semnalele polițiștilor;
– a accelerat;
– a sărit de pe asfalt pe câmp, într-un off-road improvizat;
– și-a abandonat mașina;
– a luat-o la fugă pe jos, ca într-un film ieftin de acțiune;
– și, când totul a eșuat, a mai scos din joben și „arma secretă”: apelul la presupusa „prietenie” cu oamenii legii.
Problema majoră: nici fuga, nici poveștile despre „ne știm noi de undeva” nu țin loc de carnet, de lege și mai ales de bun-simț. Când conduci cu alcoolemie peste limită și pui în pericol toți participanții la trafic, ultimul lucru la care ar trebui să te gândești este dacă polițistul te place sau nu.
Strategia „de socializare” a picat testul de realitate
Din păcate pentru el – dar din fericire pentru normalitate – polițiștii nu s-au lăsat impresionați de această tentativă de „socializare spontană”. Nici „hai că ne știm”, nici „poate rezolvăm” nu au reușit să îndoaie vreun articol de lege.
La 11 noiembrie, bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore și urmează să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, pentru dispunerea unei măsuri preventive. De la „prietene, nu ne știm?” la „inculpatul se prezintă în fața procurorului” a fost doar un pas – unul foarte scurt și inevitabil.
Polițiștii – profesioniști, șoferul – exemplu negativ de manual
În tot acest tablou grotesc, singura parte serioasă și sănătoasă este reacția polițiștilor. Conform relatării Sindicatului Europol, agenții au urmat procedurile, au documentat întreaga activitate infracțională și au acționat exact așa cum trebuie atunci când un șofer beat decide să transforme drumul public în pistă personală de evadare.
Agent șef principal Stăncescu Sabin, agent principal Dănilă Marian și agent șef Ghețău Laurențiu merită felicitați pentru profesionalismul cu care au intervenit, punând legea și siguranța rutieră mai presus de tentativele jenante de „negociere” ale unui conducător auto care a ales să pună în pericol viețile celorlalți.
Concluzie: cu 1,00 mg/l nu-ți faci prieteni, îți faci dosar
Povestea acestui șofer din Bârlad este lecția perfectă despre cum să nu procedezi: nu fugi de poliție, nu sari cu mașina pe câmp, nu abandonezi vehiculul, nu joci rolul de atlet ratat și, mai ales, nu încerci să cumperi indulgență la „magazinul de prietenii inventate”.
Radarul nu uită, alcooltestul nu minte, iar legea nu se îmblânzește cu „Nu ne știm noi de undeva?”. În schimb, dosarul penal te așteaptă, punctual, la fiecare asemenea „aventură”. (Irinel I.).
„Apreciem că ne facem că muncim”: cum a îngropat Ministerul de Interne un ordin secret într-un cerc vicios cu ștampilă
Justiție cu frâna de mână trasă: doi ani ca să primești un „apreciem” Doi ani. Atât i-a trebuit Ministerului Afacerilor...
M.A.I. – Weekendul, premiu pentru sănătoși. Bolnavii, la colț! Cronica unui șef cu stetoscop imaginar
În Poliția Română s-a inventat, în sfârșit, o politică de sănătate publică: dacă îndrăznești să te îmbolnăvești, îți taie weekendurile....
IPJ Prahova, sezon nou, aceeași mizerie. Agent rutier cu permisul suspendat trimis să păzească… la volanul autospecialei
Conducerea IPJ Prahova: cine le mai ține „palma” și „trena”? IPJ Prahova pare un serial de proastă calitate, dar cu...
M.A.I. – Fișa postului: „Du-te la casierie după 1,5 lei și vino la sediu după o hârtie pe care ți-o puteam trimite pe mail”
Birocrația la minut: mail cu ștampilă, dar fișa postului doar la ghișeu În România anului 2026, statul digitalizat funcționează așa:...
Tribună fantomă, buget ninja și excursii exotice: cum arată „buna guvernanță” la Brebu – Prahova, văzută prin lupa Curții de Conturi
Un raport de audit de conformitate ad‑hoc al Curții de Conturi a României, Camera de Conturi Prahova, desenează un tablou...
Ministrul care pune apa în mișcare: Florin Barbu, omul fermierilor după 1990
Sub titlul simplu, dar devastator pentru indiferența de până acum – „Dați-ne apă pe canale și restul facem noi!” –...
Directorul din borcanul cu mercur și Generalul Gărzii de Fum – Cum s-au transformat APM Prahova și Garda de Mediu în firmă de pază pentru mafia deșeurilor
Biroul unde mediul moare cu ștampilă Oficial, pe siglă scrie „Agenția pentru Protecția Mediului Prahova” și „Garda Națională de Mediu...
Pensiile militare, înghețate la cuptor: Guvernul promite 7,3%, dar scoate tava cu mâna înapoi
Promisiunea de An Nou – „Luați de aici… dacă mai rămâne ceva” De la 1 ianuarie 2027, pensiile militare de...
Șeful ‘perfect’ al Poliției Arad: 8 luni la butoane, apoi declarat inapt psihologic. Restul e liniște în minister
„Omul de nădejde” al chestorului: 8 luni șef, apoi picat la psihologic În România, țara unde „merge și-așa” e politică...
IPJ Prahova, girofarul și izul de alcool: polițiști din Boldești-Scăeni, opriri pe DN1
„Pișior” și „Mănuță”, în control pe șosea Pe 11 noiembrie 2026, doi polițiști din Boldești-Scăeni au circulat cu autospeciala pe...
Comuna Drăgănești (Prahova) – paradis fiscal pentru șmecheri, iad pentru prostul care plătește (I) – DOCUMENTE
Comuna care nu-și încasează propriile taxe: „Republica Drăgănești”, unde Codul Fiscal e opțional Primăria care funcționează pe încredere, nu pe...
Republica Ceptura – Prahova: canalizare pe hârtie, milionul la sertar și salariul mai mare ca la viceprimar (I) -DOCUMENTE
Comuna în care banii publici sunt o specie protejată: nu se ating, nu se încasează Potrivit Curții de Conturi a...
Gherghița – Prahova, campioană la „bugetul invizibil”: taxe uitate, datorii prescrise și acte dispărute din arhivă – I – (DOCUMENTE)
La Primăria Gherghița, veniturile locale par să fi avut parte de un tratament special: unele au fost calculate prea timid,...
Paradisul fiscal și deșeurile „de lux” de la Coca‑Cola Ploiești
În plină „situație dificilă”, fabrica Coca‑Cola Ploiești reușește, culmea, să fie din ce în ce mai „inovatoare”. Nu neapărat datorită...
Polițistul Vlăduț, făcut «șoferul primarului». În realitate își făcea treaba. Restul e politică ieftină
Cine e, de fapt, „șoferul primarului” Vlăduț nu e nici șoferul personal al primarului, nici bodyguardul lui de campanie și...
-
Exclusivacum 2 zile
IPJ Prahova, sezon nou, aceeași mizerie. Agent rutier cu permisul suspendat trimis să păzească… la volanul autospecialei
-
Exclusivacum 4 zile
Comuna Drăgănești (Prahova) – paradis fiscal pentru șmecheri, iad pentru prostul care plătește (I) – DOCUMENTE
-
Exclusivacum 2 zile
Tribună fantomă, buget ninja și excursii exotice: cum arată „buna guvernanță” la Brebu – Prahova, văzută prin lupa Curții de Conturi
-
Exclusivacum 3 zile
Directorul din borcanul cu mercur și Generalul Gărzii de Fum – Cum s-au transformat APM Prahova și Garda de Mediu în firmă de pază pentru mafia deșeurilor
-
Exclusivacum 4 zile
Polițistul Vlăduț, făcut «șoferul primarului». În realitate își făcea treaba. Restul e politică ieftină
-
Exclusivacum 4 zile
Paradisul fiscal și deșeurile „de lux” de la Coca‑Cola Ploiești
-
Exclusivacum 4 zile
Republica Ceptura – Prahova: canalizare pe hârtie, milionul la sertar și salariul mai mare ca la viceprimar (I) -DOCUMENTE
-
Exclusivacum 3 zile
Șeful ‘perfect’ al Poliției Arad: 8 luni la butoane, apoi declarat inapt psihologic. Restul e liniște în minister