Pamflet dur bazat pe informațiile și dezvăluirile Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) și ale ziarului de investigații Incisiv de Prahova

GIURGIU, FORTĂREAȚA „MAXIMĂ”: 40 PE VIAȚĂ, 72 „RISC” ȘI ZERO RESPONSABILI

Penitenciarul Giurgiu nu mai e demult „unitate de detenție”. E o versiune low-cost de azil de nebuni cu gard electric și gardă epuizată.

Aici sunt înghesuiți, potrivit datelor prezentate de FSANP, aproximativ 700 de deținuți RMS, cam 500 în regim închis, circa 200 în semideschis, 32 în deschis, plus în jur de 40 de condamnați pe viață și 72 de deținuți clasificați „risc pentru siguranța penitenciarului”.

Adică o bombă cu ceas la care ANP pare să fi scos bateriile… din telecomandă, nu din dispozitiv.

Într-o asemenea unitate, orice lipsă de personal sau decizie tâmpită înseamnă risc direct pentru viață și integritate. Dar cum să-ți pese de siguranța oamenilor când ești ocupat cu „rubrica diverse” și cu împărțitul sporurilor de 50%?

LIPSA DE PERSONAL: „HAI, BĂIEȚI, CHEMAȚI-I DE ACASĂ, CĂ SISTEMUL DOAR CE-A ADORMIT!”

Polițiștii de penitenciare de la Giurgiu, citați de FSANP, spun clar: pentru a acoperi punctele de lucru, se ajunge să fie chemați colegi „de acasă”. Nu pentru că ar fi prea mult de muncă, ci pentru că sistemul este prea mic la cap.

Se lucrează pe ore suplimentare la normă, iar apoi oamenii sunt băgați în libere cu forța, să iasă „la număr” statisticile, nu oamenii din tură. Sacrificiul nu este pentru siguranță, ci pentru „aleși”. Cei cu funcție, cu pix și cu prieteni sus.

Un schimb ar avea nevoie, recunosc ofițerii, de circa 40 de oameni. În realitate intră 31, iar cu concedii și învoiri se ajunge la 28. Și cu 28 de oameni vrei să ții în frâu sute de deținuți cu risc, probleme psihice și un penitenciar care crapă din toate încheieturile.

În timp ce secțiile stau vulnerabile, cineva își verifică liniștit bodycam-ul – nu de siguranță, ci să vadă ce a mai surprins camera în buclă continuă…

PLANIFICARE „LA GHICI”: CÂND FIECARE ȘEF ÎȘI FACE STATUL DE FUNCȚII PE GENUNCHI

Planificarea personalului este descrisă de angajați, prin FSANP, ca fiind haotică, fără nicio urmă de predictibilitate.

Fiecare șef de tură acoperă găurile cum poate: mută patru oameni la puncte de lucru, rupe din escortă, trage de oamenii din supraveghere. Recuperare fizică? Odihnă psihică? Glumiți. Astea sunt doar cuvinte într-un ordin de ministru care prinde praf în biblioraft.

Când se ridică problema orelor suplimentare, în loc să se vadă de ce s-a ajuns la peste 360 de ore la unii, se caută țapi ispășitori la pontaj. Vinovați devin cei care bagă cheile în ușă, nu cei care semnează de sus. Tipic: șoriceii acuzați că rod instalația, nu sobolanii care rod sistemul.

PONTAJUL „MAGIC”: ORELE LUCRATE SE EVAPORĂ, BANII NU

Aplicația de pontaj, potrivit discuțiilor dintre sindicat și conducerea unității, pare să aibă o superputere: același raport, scos la 3–7 zile diferență, poate avea rezultate diferite.

Sistemul „rotunjește” selectiv, iar fracțiunile de timp se pierd undeva între server și buzunar. Angajații reclamă că orele plătite ies frumoase, cele lucrate… mai puțin.

Situația afectează direct banii oamenilor și încrederea lor în orice înseamnă „corectitudine”. Poate, cândva, șefii responsabili cu IT-ul din ANP vor termina de plâns prin birouri și se vor apuca și să repare ce nu funcționează. Până atunci, timpul trece, leafa merge, 50%-ul vine la „cine trebuie”.

CORPUL E14: PUȘCĂRIE „DIN PREFABRICATE”, CU UN SINGUR OM LA 240 DE DEȚINUȚI

Corpul de detenție E14, destinat inițial persoanelor scoase la muncă, a ajuns, după cum semnalează FSANP, un fel de anexă „ilegală” în care sunt înghesuiți aproximativ 240 de deținuți în două corpuri, adesea cu un singur supraveghetor.

Circa 140 de deținuți nu ies nici la muncă, nici la aer, nici la minte. Clădire neconformă, din prefabricate, personal tras „de pe tură” ca să fie cineva și acolo.

O pușcărie improvizată într-o pușcărie oficială. Stat în stat, ilegal peste legal, dar cu procedurile la zi. Hârtia suportă tot, chiar și lipsa oamenilor.

HÂRTIA NU DOARE: DOCUMENTE PROASTE, ȘEFI INVIZIBILI ȘI INCIDENTE FĂRĂ STĂPÂN

FSANP a primit semnale că documentele operative – inclusiv dosarele de incident – sunt întocmite prost, fără consistență. Într-un penitenciar ca Giurgiu, unde fiecare incident poate însemna evadare, moarte sau revoltă, slaba calitate a hârtiei devine muniție pentru procurori.

Șefii de secție? Mulți, dar puțini de văzut pe secții. Nu stau la apel, nu sunt efectiv lângă supraveghetori. Când se întâmplă ceva, se strâng „toți odată” și, după cum povestesc oamenii: „Nu mai știi cine coordonează, nu mai știi cine urlă.”

Altfel spus, la incidente, conducerea devine cor: toți țipă, nimeni nu răspunde.

ÎMPUTERNICIRI, PROMOVĂRI ȘI NEPOTISME: „MERITUL” – O CHESTIUNE DE CUI II EȘTI

Angajații reclamă, prin sindicat, un festival de împuterniciri și promovări pe alte criterii decât competența: ofițeri cu vechime mică, care fug de concursuri, sunt instalați în funcții de conducere, în timp ce oamenii apreciați profesional sunt lăsați să „putrezească” în executiv.

În penitenciarul ăsta, funcțiile de comandă ar trebui date celor cu experiență reală, nu celor cu telefonul potrivit. Dar „modelul” văzut la ANP se copiază fidel pe teritoriu.

Când sus îi vezi pe cei împuterniciți la infinit, de ce să te miri că jos oamenii sunt epuizați și scârbiți?

BODYCAM-URI, CAMERE VIDEO ȘI SUPRAVEGHERE CU INTERMITENȚE

Bodycam-urile, spun polițiștii de penitenciare, funcționează în buclă, uneori înregistrând continuu, inclusiv după scoaterea din dock. O întrebare simplă bântuie unitatea: „Cine a dispus înregistrarea continuă și în baza cărei proceduri?”.

Camerele video – aproximativ 260 – sunt frumos montate, dar polițista de la monitoare e trimisă frecvent în alte misiuni. Excepția a devenit regulă. Supraveghere video există pe hârtie, nu și în practică.

Big Brother ar vrea să te vadă, dar e plecat în altă misiune.

MEDICALUL: 1.500 DE DEȚINUȚI, DOI MEDICI ȘI UN PREOT LA DISPERARE

Situația medicală, raportată de FSANP, e de film de groază: aproximativ 1.500 de deținuți, doi medici (unul doar cu contract), un stomatolog tot cu contract, deficit estimat la 70%.

La asta se adaugă – conform datelor menționate – aproape 600 de deținuți cu probleme psihice grave.

Replica angajaților, consemnată în vizita sindicală, rezumă tabloul: „Dacă n-ai medic, măcar să ai preot.”

Aici nu mai vorbim de asistență medicală, ci de administrarea supraviețuirii cu lumânarea în mână.

Transferurile de deținuți cu probleme grave de sănătate între unități sunt gestionate în stil de „mutăm problema, nu o rezolvăm”: solicitările către ANP nu reflectă corect gravitatea cazurilor, Direcția de Supraveghere Medicală nu analizează tot, iar la Giurgiu ajung în scaun cu rotile oameni într-un sistem medical deja prăbușit.

Dar poate, cine știe, se va organiza, cândva, o ședință în care toți șefii ANP să fie în aceeași sală și să vorbească, nu să mimeze.

ȘOBOLANI, PLOȘNIȚE, GÂNDACI ȘI CÂINI AGRESIVI: GRADUL DE „CIVILIZAȚIE”

Deratizarea? Pe hârtie, impecabilă. În realitate, polițiștii de penitenciare spun că șobolanii umblă prin tavane, ies în curte, iar unul ar fi căzut direct pe biroul unui supraveghetor.

Gândacii și ploșnițele sunt prezenți inclusiv în birouri și în zona RSD.

La „penitenciarul canisă”, aproximativ 30 de câini agresivi ar fi mușcat deja angajați. Într-un caz, personalul spune că Serviciul SSM nu ar fi vrut să întocmească documentele necesare – să nu se strice, poate, imaginea.

Unii deținuți mușcați au acționat penitenciarul în instanță. Ei au curaj. Oamenii din interior au doar fișe de accident și tăcere.

RELAȚII ÎN CONDUCERE: ȘEFI LA ADĂPOST, SUBORDONAȚI LA ÎNAINTARE

Oamenii descriu relaționarea dintre factorii de conducere ca fiind varză. Conflicte, tabere, lipsă de comunicare, iar efectele se văd în secții.

Șefii de secție, în loc să fie la apel, la discuții cu deținuții, pentru detensionare, se strâng – spun angajații – prin locuri ferite de ochiul directorului. Dacă acesta ar vrea să știe unde-i umblă ofițerii, n-ar strica o hartă și un GPS.

La incidente, însă, se materializează brusc zeci de șefi. Și, din nou, coro: „Nu mai știi cine coordonează, nu mai știi cine urlă.”

CONSILIUL DE CONDUCERE: DECIZII IMPORTANTE LA RUBRICA „DIVERSE”

Mutări de oameni, schimbări de funcții, probleme sensibile – toate astea sunt, potrivit sesizărilor, împinse în ședințele Consiliului de Conducere la „ad-hoc” sau „diverse”.

„Ad-hoc”-ul s-ar fi mai reglat; rubrica „diverse” rămâne cimitirul deciziilor care nu trebuie asumate.

În loc să fie discutate aplicat, în fața tuturor, chestiunile care influențează vieți și cariere, sunt pasate la final, când toată lumea e obosită și nimeni nu mai întreabă nimic. Atât s-a putut.

„REPUBLICA PENALĂ GIURGIU”: FULGA, CLANURI ȘI SALARII PE SPRÂNCEANĂ

(pe baza dezvăluirilor Incisiv de Prahova din 14 ianuarie 2026 și articole anterioare)

Ziarul de investigații Incisiv de Prahova a prezentat Penitenciarul Giurgiu drept o veritabilă „Republică Penală”, în care comisarul-șef Marius Lucian Fulga a devenit simbolul supraviețuirii politice indiferent de scandaluri.

Potrivit acestor dezvăluiri de presă, Fulga ar fi fost revocat de mai multe ori din funcția de director pentru grave nereguli – inclusiv evadări, puneri în libertate eronate, un deținut „foarte periculos” fugit de sub escortă medicală și chiar o crimă petrecută în timpul unui control al Corpului de Control al ministrului Justiției.

Cu toate acestea, același Fulga ar fi fost „împuternicit” din nou și din nou în funcția de director, cu sprijin politic, indiferent de scandaluri.

Incisiv de Prahova a relatat, de asemenea, despre:

• o sancțiune disciplinară a lui Fulga pentru primire de bunuri de la familia unui deținut,
• intervenții pentru evitarea unui dosar penal,
• rocade penibile la vârf, în care nume precum Alin Popescu ar fi jucat rol de „director interimar de serviciu”.

CLANUL FULGA & CO: TRAFIC DE PERSOANE, DECONTURI DENTARE ȘI JUSTIȚIE SELECTIVĂ

Conform articolelor publicate de Incisiv de Prahova, „modelul managerial” Fulga ar fi o afacere de familie:

• fratele și cumnata, cunoscuți în spațiul public ca având condamnări pentru trafic de persoane și alte fapte grave, ar executa pedepse la Penitenciarul de Maximă Siguranță Craiova;
• soția directorului, ofițer educator la Giurgiu, ar fi fost pusă la dispoziție și cercetată penal pentru fals în documente, uz de fals și înșelăciune, după depunerea unor documente pentru lucrări stomatologice fictive;
• deconturile acestor lucrări ar fi fost aprobate chiar de Fulga, pe când ocupa funcția de director, ceea ce ar fi dus la cercetarea sa pentru abuz în serviciu.

Incisiv de Prahova scrie că, în acest dosar de deconturi dentare, soția ar fi singura care nu a fost trasă la răspundere, deși ar fi beneficiat de același mecanism ca alții cercetați.

Ziarul relatează și despre încercări de a forța un subaltern, comisarul Dinu Dănuț, să semneze un „acord de împăcare” considerat ilegal, sub presiuni repetate, până la episoade soldate cu prezentări la UPU Giurgiu.

Toate aceste informații sunt prezentate în presă ca parte a unui tablou de favoritism, nepotism și folosire abuzivă a funcției.

NEPOTISMUL „LEGALIZAT”: EVALUĂRI ÎNTRE FRAȚI ȘI CUMNATE

În aceeași linie, Incisiv de Prahova a dezvăluit situații în care șefi precum David Claudiu ar fi evaluat direct activitatea profesională a fratelui și a cumnatei sale, ambii în structura penitenciarului, cu sprijinul conducerii.

Evaluări ce ar trebui să fie obiective s-au transformat, conform acestor relatări, în exerciții de familie, în contradicție cu principiile declarate ale Legii nr. 145/2019.

PROGRAM LEJER SUS, SPORURI GRASE PENTRU „CINE TREBUIE”

Tot din relatările de presă reiese un tablou grotesc al „performanței” în Giurgiu:

• Unii directori adjuncți – cum e cazul numit în articole, comisar-șef Ionela-Alina Gheorghișor – ar termina programul vinerea în jurul prânzului, în timp ce pe secții personalul abia respiră.
• Salariile de merit și sporurile de până la 50% ar ajunge frecvent în buzunarele șefilor și apropiaților, într-o atmosferă de criterii netransparente și „performanță” de gașcă.

În timp ce jos se strâng ore suplimentare, sus se strâng beneficii.

MENIUL CASEI: MORȚI LA APEL, EVADĂRI, DOPAJ ȘI STEROIZI LA PACHET

Incisiv de Prahova a semnalat, în ultimii ani, o serie de evenimente grave la Giurgiu:

• evadarea unui deținut „foarte periculos” din escortă medicală;
• morți în celule, prezentate oficial ca lipsite de urme de violență, dar privite cu suspiciune de angajați și opinie publică (inclusiv cazurile din 2022 și 2026);
• un angajat prins în flagrant cu aproape 400 de comprimate de dianabol, substanțe dopante, pe care le introducea în unitate.

Moarte, evadări, droguri, dopaj – toate într-un penitenciar în care conducerea vorbește despre „siguranță maximă” și „respectarea standardelor”.

GIURGIU, OGLINDA UNUI SISTEM CARE SE PREFACE CĂ NU VEDE

Rezultatul vizitei FSANP și al dezvăluirilor publice este imaginea unui penitenciar avariat, lăsat să se balanseze între lipsă cronică de personal, conducere conflictuală, probleme medicale grave, condiții sanitare mizerabile și un șir de scandaluri ce implică actuali sau foști șefi.

Nu vorbim doar despre o unitate „cu probleme”. Vorbim despre o veritabilă radiografie a unui sistem penitenciar în care:

• responsabilitatea se diluează în „diverse”;
• transparența se oprește la ușa biroului directorului;
• meritocrația e folosită doar în prezentări power point, nu în viața reală.

FSANP avertizează că, în astfel de condiții, scopul executării pedepselor – reeducare, reintegrare, protejarea societății – este o glumă proastă.

Iar întrebarea rămâne, așa cum o pune și presa de investigații:

Cât timp va mai lăsa Ministerul Justiției această „Republică Penală Giurgiu” să funcționeze după reguli proprii, în timp ce pe la apel se strigă numele celor care nu mai răspund?

Până când sistemul va mai mima că lucrează, în timp ce cei 600 de deținuți cu probleme psihice, 40 de condamnați pe viață și 72 de deținuți de risc ridicat vor ieși, rând pe rând, pe poarta penitenciarului, direct în societatea pe care statul se preface că o protejează? (Cerasela N.).

Decretul de la amvonul Justiției: 6 luni de liniște pentru cei care „mătură” mizeria de sub preșul ANP

Într-o mișcare care a trimis unde de șoc prin toate cotloanele întunecate ale sistemului penitenciar, Ministerul Justiției, sub bagheta lui Cătălin Predoiu și a secretarului de stat Ioan Turc, a decis să le mai dea o porție de „stabilitate” celor care conduc acum destinele pușcăriilor din România. Bogdan Burcu și echipa sa de „adjuncți neclintiți” – Alina Stănciugelu, Ioana Morar și Mugurel Staicu – au primit biletul de voie pentru încă șase luni la cârma ANP.

Decizia vine ca un duș rece peste capetele înfierbântate ale celor care sperau la o schimbare de gardă, preferându-se continuitatea într-un moment în care corabia ANP, eșuată ani de zile în mlaștina corupției și a abuzurilor, abia începe să fie scoasă la liman. Se pare că la vârful Ministerului s-a înțeles, în sfârșit, că nu poți curăța o celulă infectă dacă schimbi echipa de curățenie exact când aceasta a pus mâna pe dezinfectant.

Înfrângerea „Dinastiei” Teoroc: Investigațiile Incisiv de Prahova confirmă eșecul lamentabil al jocurilor de culise

(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc

Dar marea bombă nu vine din pixul ministrului, ci din eșecul răsunător al celor care au uneltit prin ungherele sistemului. Zvonurile care circulau „între garduri” despre debarcarea lui Burcu s-au dovedit a fi doar visele umede ale unor grupuri de interese care văd cum li se scurge printre degete controlul asupra banului public. Potrivit dezvăluirilor și investigațiilor percutante realizate de Incisiv de Prahova, care a documentat pe larg faptele cu iz penal ale „clanului” politic și administrativ, jocurile de culise coordonate de familia Teoroc s-au izbit de un zid de netrecut.

Jurnaliștii de la Incisiv de Prahova, alături de alte entități media de investigație, au pus reflectoarele pe această caracatiță care a căpușat Poliția Penitenciară ani la rând, transformând instituția într-o moșie proprie. Ei bine, surpriză! Planul „famigliei” de a readuce vechile practici și de a-și impune pioni loiali la butoane a eșuat lamentabil. Cine credea că mai poate conduce ANP-ul prin metode de tip mafiot a primit astăzi o palmă peste ceafă direct de la cabinetul ministrului.

Sindicatele salută „măturarea” corupției: Adio, cercuri obscure și abuzuri cu epoleți!

Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) nu a stat pe gânduri și a ieșit la rampă, salutând decizia de prelungire a mandatelor. Mesajul este unul de o duritate rară: sistemul are nevoie de „chirurgi” care să extirpe tumorile corupției instalate în perioada 2021-2025, nu de „groapiști” trimiși de grupări obscure.

Este clar pentru toată lumea că bătălia nu s-a încheiat, dar aceste șase luni de prelungire sunt un semnal că „jocurile” de tip vechi nu mai țin la Minister. În timp ce susținătorii vechilor rețele de influență își ling rănile, actuala conducere a ANP este încurajată să continue vânătoarea de căpușe. Rămâne de văzut dacă în această jumătate de an echipa Burcu va reuși să curețe definitiv corabia sau dacă „monștrii” din culise, demascați de presa de investigație, vor încerca o nouă manevră de scufundare. Până atunci, scorul este clar: Legea 1 – 0 Caracatița. Vom reveni. (Cristina T.).