Un sistem integrat va permite supravegherea centralizată a infrastructurii de apă potabilă și apă uzată din județ. Hidro Prahova S.A. a semnat contractul PH-CL-23, ultima achiziție de lucrări din cadrul Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din Prahova.

Investiția, în valoare de 27.804.878,99 lei fără TVA, marchează o nouă etapă în modernizarea serviciilor și a infrastructurii gestionate de companie.

O rețea coordonată printr-un sistem unitar

Contractul prevede proiectarea, instalarea și punerea în funcțiune a unui sistem SCADA care va conecta echipamentele și instalațiile de apă și canalizare într-o arhitectură comună de monitorizare și control.

Sistemul va cuprinde un dispecerat central la sediul Hidro Prahova din Ploiești, două dispecerate regionale — pentru apă potabilă și apă uzată — și 22 de puncte locale la sediile celor 11 sucursale ale companiei. Acestea nu vor funcționa ca dispecerate independente, ci ca niveluri conectate într-un sistem integrat.

Prin intermediul platformei vor putea fi urmărite, între altele, presiunile din rețea, nivelurile rezervoarelor, debitele și concentrația clorului rezidual. Datele vor sprijini echipele tehnice să observe mai rapid situațiile care necesită intervenție și să coordoneze mai eficient exploatarea și mentenanța.

Tehnologie pentru servicii mai eficiente

Proiectul include achiziția și instalarea echipamentelor informatice și de comunicații, extinderea sau implementarea platformelor software SCADA, testarea sistemului și instruirea personalului Hidro Prahova.

Prin această investiție, compania urmărește să eficientizeze funcționarea rețelelor, să reducă cheltuielile operaționale și să îmbunătățească gestionarea infrastructurii de apă și canalizare. Sistemul va putea fi, de asemenea, extins și conectat cu alte soluții de management utilizate de companie.

Implementare în 30 de luni

Contractul a fost atribuit Asocierii ADREM ENGINEERING S.A. și are o durată de implementare de 30 de luni, la care se adaugă o perioadă de notificare a defectelor de minimum 36 de luni.

Potrivit informațiilor transmise de Serviciul Comunicare și Mass-Media al Hidro Prahova S.A., contractul face parte din Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Prahova, derulat în perioadele de programare 2014–2020 și 2021–2027. Compania precizează că investiția reprezintă un efort comun al Hidro Prahova și al Consiliului Județean Prahova pentru modernizarea serviciilor în beneficiul comunităților din județ.

Consiliul Județean Prahova îi invită pe seniori joi, 15 octombrie 2026, la o seară dedicată romanțelor. Evenimentul va începe la ora 18:00, la Palatul Administrativ din Ploiești, cunoscut drept „Casa Albă”, intrarea B.

Muzică, amintiri și întâlniri

Potrivit Consiliului Județean Prahova, profesorii și elevii Școlii Populare de Arte Ploiești vor susține un program de romanțe. Organizatorii propun o seară în care muzica și amintirile să aducă împreună persoane care împărtășesc aceeași pasiune.

Înscrieri telefonice

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Prahova, prin Centrul Județean de Cultură Prahova „Acad. Eugen Simion”, și face parte din seria de întâlniri culturale dedicate socializării și recreerii seniorilor.

Înscrierile se fac telefonic, la numărul 0766 085 382.

Investigație proprie realizată în exclusivitate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova: 

De ani de zile scriem că Sistemul Național de Anti‑Grindină și Creștere a Precipitațiilor (SNACP) este o combinație letală de pseudostiință, bani publici tocați și opacitate instituțională. Acum nu o mai spun doar fermierii și Incisiv de Prahova. O spun, negru pe alb:

• Direcția Națională Anticorupție – care confirmă DESCHIDEREA unui dosar penal pe speța SNACP;
• Administrația Națională de Meteorologie – care se spală public pe mâini și admite că nu a validat niciodată eficiența sistemului;
• Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova – care pune pe masă calcule, hărți, grafice și întrebări pe care Guvernul se preface că nu le vede.

Noi doar legăm punctele și traducem, în limbaj de pamflet, ce scrie în limbaj de timbru sec și antet.

DNA confirmă: există dosar penal pe SNACP

Direcția Națională Anticorupție răspunde fermierilor (Dosar penal nr. 65/2/P/2026) și recunoaște negru pe alb:

• În urma controlului Direcției Generale Control, Antifraudă și Inspecție din MADR privind activitatea Autorității pentru Administrarea SNACP,
• pe rolul DNA a fost înregistrat un DOSAR DE URMĂRIRE PENALĂ,
• dosar care nu privește (deocamdată) „aspectele tehnice ale funcționării sistemului antigrindină și eventuale efecte produse asupra mediului”.

Traducere liberă Incisiv de Prahova:
„Da, avem dosar penal, dar nu vă faceți griji, încă nu ne-am uitat la iodura de argint, nici la seceta tehnologică. Deocamdată ne uităm doar la bani.”

E bine și așa. Undeva, într-un sertar al DNA, SNACP a trecut oficial de la „poveste de succes” la „dosar cu șină”.

Meteorologia oficială ridică din umeri: „Noi doar trimitem poze cu nori”

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) răspunde fermierilor și își definește rolul în SNACP cu o sinceritate dezarmantă:

• Nu are atribuții de:
  • validare a eficienței tehnice, economice sau științifice a SNACP;
  • stabilire de suprafețe „protejate”;
  • modelare a efectelor intervențiilor artificiale (rachete, generatoare, etc.);
  • audit sau verificare a modului în care Ministerul Agriculturii aplică „ghidurile” de modificare artificială a vremii.
• Ce face ANM?
  • transmite DATE BRUTE: imagini radar, imagini satelit, prognoze de instabilitate;
  • prestează servicii comerciale, pe bani, în baza unui contract.

Cu alte cuvinte:
SNACP se laudă cu „eficiență”, „suprafețe protejate” și „creșterea precipitațiilor” folosind numele ANM, iar ANM spune clar: noi doar trimitem poze cu nori și cifre meteo, nu certificăm nimic.

Asta se numește, tehnic, „abuz de ștampilă meteorologică” pentru a acoperi experimente pe bani publici.

„Suprafața protejată” – basm cu milioane de hectare

Fermierii din Prahova au luat la puricat datele oficiale ale SNACP și ce au descoperit?

Harta minciunii: zona de intervenție vs. zona „protejată”

SNACP raportează „zone protejate” imense, desenate generos, ca și cum fiecare fir de iarbă ar fi apărat eroic de rachete.

Fermierii arată așa:

Zona de intervenție activă vs. zona de protecție  exemplificate pentru Grupul de Combatere Cotnari.
Realizat in exclusivitate de ziarul de investigatii Incisiv de Prahova.

Pe românește:
– În dreapta: cercul mic, unde chiar ajung rachetele.
– În stânga: patalama mare, desenată pe hartă, cu „suprafață protejată”, care include păduri, lucii de apă, tăpșane, drumuri comunale și, în unele cazuri, mai multă hartă decât agricultură.

Fermierii notează că:

• în 2023, AASNACP raportează o „suprafață protejată” de aproximativ 2,3 milioane ha;
• costul de protecție declarat: 18 euro/ha;
• în realitate, conform raportului de monitorizare independentă din 2021, suprafața REAL intervenită era de ordinul câtorva sute de mii de ha, nu milioane.

Adică plătim asigurare CASCO pentru toată țara, dar în realitate e protejată doar parcarea din fața blocului.

Tabelul minciunii: cum au crescut hectare și rachetele, mână în mână

Fermierii pun cap la cap rapoartele oficiale SNACP. Rezultă următorul tablou:

Tabelul 1. Evoluția principalilor indicatori ai sistemului de protecție antigrindină românesc  
(Sursa informațiilor – rapoarte oficiale publicate pe site‑ul instituției.)  
Realizat in exclusivitate de ziarul de investigatii Incisiv de Prahova.

| An   | Suprafața „protejată” (ha) | Puncte de lansare active | Nr. rachete consumate | Cost/ha (euro) |
| :--- | :------------------------- | :----------------------- | :-------------------- | :------------- |
| 2011 | –                         | –                        | 626                   | –              |
| 2012 | –                         | –                        | 768                   | –              |
| 2013 | 190000                    | 11                       | 514                   | 9,3            |
| 2014 | 230000                    | 13                       | 727                   | 11,8           |
| 2015 | 280000                    | 17                       | 758                   | 10,46          |
| 2016 | 500000                    | 34                       | 987                   | –              |
| 2017 | 640000                    | 44                       | 1327                  | –              |
| 2018 | 1387350                   | 63                       | 3143                  | 13,7           |
| 2019 | 1409652                   | 65                       | 3559                  | 14             |
| 2020 | 1519000                   | 69                       | 4246                  | 17             |
| 2021 | 2300000                   | 99                       | 5030                  | 18             |
| 2022 | –                         | –                        | –                     | –              |
| 2023 | 2300000                   | 99                       | 5530 (aprox.)         | 18             |

În timp ce:

• numărul de rachete explodează;
• numărul de puncte de lansare crește;
• costul pe hectar urcă încet, dar sigur;

nu există niciun studiu public, serios, care să arate:

• câte pagube cu grindină s‑au evitat;
• câte ploi s‑au „crescut”;
• și câte s‑au „dizolvat” peste câmpurile fermierilor, generând „seceta tehnologică” despre care scriem de ani de zile.

Tabelul 3: realitatea din 2021 – când „protecția” se topește la numărătoare

Raportul de monitorizare pe 2021 arată, la rândul lui, altă față a poveștii:

Tabelul 3. Zone de intervenție activă și zone protejate de sistem în anul 2021  
(Sursa: raport monitorizare 2021)  
Realizat in exclusivitate de ziarul de investigatii Incisiv de Praova.

| Grup de combatere | Suprafața UAT (ha) | Zona de intervenție activă (ha) | Zona „protejată” raportată (ha) |
| :---------------- | :----------------- | :------------------------------ | :------------------------------ |
| PH                | 320903             | 228145                          | 66264                           |
| TR                | 341130             | 241275                          | 75599                           |
| Cotnari           | 253401             | 184820                          | 60203                           |
| Huși              | 210744             | 194273                          | 17568                           |
| Cotești           | 322408             | 262129                          | 75385                           |
| Dragasani        | 183534             | 140113                          | 43033                           |
| Vrancea           | 185345             | 110415                          | 33442                           |
| Mărășești         | 15963              | 95490                           | 13674                           |
| Total             | 2209451            | 1457708                         | 403732                          |

Deși public SNACP se laudă cu „protecție” pe milioane de hectare, raportul de monitorizare arată:

• doar403.732 ha efectiv protejate;
• restul sunt hârtie, contururi pe hartă și pretexte pentru bugete umflate.

Fermierii o spun direct: costul real pe hectar e de zece ori mai mare decât o simplă asigurare împotriva grindinei.

Rachetele – tot mai multe, eficiența tot mai… declarativă

Fermierii au extras și dinamica rachetelor anti‑grindină:

Variația numărului mediu de rachete consumate per intervenție activă în atmosferă, respectiv per punct de lansare în intervalul 2014‑2023.

Realizat in exclusivitate de ziarul de investigatii Incisiv de Prahova.

Tendința este clară:

• rachete tot mai multe per intervenție;
• rachete tot mai multe per punct de lansare;
• costuri din ce în ce mai mari.

Dar unde sunt:

• zonele martor (fără intervenție), pentru comparație științifică reală?
• studiile pe termen lung privind impactul asupra precipitațiilor?
• analizele independente de cost‑beneficiu?

Nu există. În schimb, există „rapoarte finale” cu iz de ONG fără angajați, fără activitate, dar cu titluri pompoase și cu bani publici atașați.

Raportul „ONG fără angajați” – 113.620 euro pentru o „monitorizare” la birou

Unul dintre punctele tari:

• în 2021, AASNACP încheie un contract de 113.620 euro pentru „monitorizarea activității de intervenții active în atmosferă” pentru unitățile de combatere a grindinei;
• în executarea contractului e întocmit un document pompos numit „RAPORT FINAL”, de către un colectiv din cadrul unei „Asociații” – Centrul Focal de Monitorizare și Conservare a Biodiversității, Cluj‑Napoca;
• fermierii arată că:
  • ONG‑ul figurează fără angajați, fără venituri, fără cheltuieli în anul întocmirii raportului;
  • apare brusc ca „autor” al unei monitorizări naționale anti‑grindină;
  • nu există claritate privind procedura de achiziție publică.

Cu alte cuvinte: „monitorizarea” activităților în atmosferă se face, prin contract gras, de entități care n‑au nici oameni, nici dotări, dar au talent la timbre.

Fermierii pun sub semnul întrebării:

• pertinența raportului – autorii nu sunt meteorologi, nu sunt specialiști în fizica atmosferei;
• autenticitatea raportului – nu reiese că ar fi existat deplasări reale în teren, ci doar procesări de hârtii furnizate de AASNACP.

Pseudostiința sub girul statului: HAARP, unde electromagnetice și teorii conspiraționiste

Cireașa de pe tort:

• În unul dintre documentele elaborate sub coordonarea AASNACP, sub titlul „Studiu privind eficiența aplicării tehnologiilor de intervenții active în atmosferă în reducerea riscurilor la alte fenomene meteorologice periculoase”, apar:
  • pasaje despre „unde electromagnetice pentru controlul climei”;
  • referiri la HAARP și „arme climatice”;
  • idei preluate masiv (peste 50% din text, potrivit raportului de plagiat citat de fermieri) din site-uri conspiraționiste, fără citare.

Fermierii o spun pe șleau:

• aceste afirmații sunt inacceptabile din punct de vedere științific;
• sunt preluări grosiere din literatura conspiraționistă;
• sunt prezentate ca „proiecte militare de modificare a vremii” în documente finanțate din bani publici.

Întrebarea pusă Guvernului e simplă și demolatoare:
Cum e posibil ca statul român să finanțeze, pe bani publici, „cercetări” care se bazează pe teorii ale conspirației, plagiat și pseudo‑știință?

Întrebările‑bombă adresate Guvernului

Memoriile fermierilor, pe care le publicăm în esență, ridică un set de întrebări pe care nici MADR, nici AASNACP, nici Guvernul nu le pot evita la nesfârșit:

1. Care sunt criteriile științifice de succes ale intervențiilor în atmosferă?
   – Ce metodă s‑a folosit pentru a diferenția între precipitațiile naturale și cele generate de intervenții active?
2. Cum se justifică investițiile financiare uriașe?
   – A existat vreo analiză reală cost‑beneficiu?
3. Ce măsuri de siguranță și monitorizare ecologică există pentru:
   • iodura de argint,
   • clorura de sodiu,
   • carbonatul de calciu,
   • pulberile nano?
4. Există studii independente, pe termen lung, ale acumulării acestor substanțe în:
   • sol,
   • ape de suprafață,
   • apele subterane?
5. Care este rolul real al ANM în aceste „experimente”?
   – Este doar furnizor plătit de date brute, sau și garant științific al eficienței proclamat de AASNACP?
6. Ce criterii etice are Guvernul pentru a finanța proiecte cu accente militare / climatice, bazate pe referințe pseudo‑științifice?
7. De ce continuă AASNACP să comunice public „succese spectaculoase” în „stimularea precipitațiilor”, fără a prezenta niciun studiu științific serios, verificabil, evaluat de experți independenți?

Până când aceste întrebări nu au răspuns, SNACP rămâne exact ce este acum: un experiment opac pe banii cetățenilor și pe pielea fermierilor.

Concluzie Incisiv de Prahova: Norii trec, dosarele rămân

Astăzi avem:

• un sistem care se laudă cu milioane de hectare „protejate”;
• rapoarte umflate și costuri de asigurare climatică supraevaluate;
• instituții meteorologice care se dezic de orice validare a eficienței;
• experimente cu iodură de argint fără monitorizare ecologică publică;
• studii pseudostiințifice cu iz de HAARP și teorii conspiraționiste;
• și, în sfârșit, un DOSAR PENAL deschis la DNA pe zona financiară a SNACP.

Nu avem:

• transparență;
• evaluări științifice independente;
• protecție reală pentru fermieri;
• nici garanția că nu asistăm la o „tehnologizare” a secetei pe banii noștri.

Până când Guvernul nu va răspunde clar, cu documente, la întrebările fermierilor și la dezvăluirile publicate de Incisiv de Prahova, singura concluzie rezonabilă este:

SNACP este un mecanism de drenat bani publici sub paravanul „protecției antigrindină” și al „creșterii precipitațiilor”, un laborator de pseudo‑știință și un pericol potențial pentru mediu.

Noi vom continua să publicăm hărțile, tabelele, graficele, memoriile și răspunsurile oficiale, toate:

Realizat in exclusivitate de ziarul de investigatii Incisiv de Prahova. 

Până la proba contrarie, rămâne valabilă singura concluzie cinstită: Fermierii –  Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului

Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.

Până atunci, fermierii rămân în același rol grotesc în care i‑a pus statul:
plătesc impozite, sunt declarați „beneficiari” pe hârtie, dar în realitate sunt doar decor în marele experiment de îmbogățire cu garduri, betoane și rachete păzite cu 82 de milioane pe an.

Consultati arhiva: (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (AICI), (aic),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici), (aici),  (aici),