Anchete
Vehiculele fără ITP și RCA, considerate abandonate
Parlamentarii USR cer considerarea vehiculelor fără RCA și cu ITP expirat de șase luni ca fiind autoturisme abandonate și ridicarea acestora de către autoritățile locale. Măsura ar contribui, astfel, la rezolvarea crizei de locuri de parcare, la fluidizarea traficului, având și efecte benefice asupra mediului înconjurător, susțin inițiatorii proiectului de lege.
Potrivit Legii nr. 421 din 27 iunie 2002, vehicul abandonat este considerat vehiculul de orice categorie, aflat pe domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale de cel puţin 6 luni, al cărui proprietar sau deţinător legal este cunoscut, însă există indicii temeinice că acesta nu respectă condiţiile legale pentru a circula pe drumurile publice.
Parlamentarii USR vor să schimbe acest articol al legii și să se considere vehicul abandonat orice autoturism aflat pe domeniul public sau privat al statului care are termenul de valabilitate a inspecţiei tehnice periodice expirat de 6 luni şi care este neasigurat pentru răspundere civilă pentru caz de pagube produse terţilor prin accidente de circulaţie. ”În România, potrivit ultimelor statistici, în 2021, numărul celor care deţineau un permis de conducere era de 8.298.956 de persoane, ceea ce reprezintă 43% din totalul populaţiei ţării şi 53% din populaţia adultă. Practic, una din două persoane adulte deţine permis de conducere. La finalul anului 2021, parcul auto din România avea 9.661.483 de vehicule înmatriculate. Dintre acestea, 7.611.039 (78,7%) erau reprezentate de autoturisme. La finalul aceluiaşi an erau în vigoare 6.710.462 contracte de RCA, marea majoritate fiind încheiate cu persoane fizice (5.282.809)”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege inițiat de parlamentarii USR.
Prea multe mașini
Datele statistice arată că rata de motorizare pe teritoriul naţional este de 396 de autoturisme la 1.000 de locuitori, iar Bucureştiul are cele mai multe vehicule la 1.000 de locuitori (673), urmat de Constanţa (428), Argeş (422), Alba (421), Arad (420). Din cele 75.600 de vehicule controlate în trafic în 2021, 36,42% erau neconforme din punct de vedere al securităţii rutiere, iar 14,09% dintre ele prezentau pericol iminent de accidente, susțin parlamentarii.
”În contextul în care numărul de vehicule continuă să crească la nivel naţional, iar aglomerările urbane limitează soluţiile pentru depăşirea deficitului locurilor de parcare. Această propunere legislativă va duce la o mai bună operativitate şi aplicare a legii astfel încât domeniul public sau privat al statului să poată fi eliberat de maşini abandonate. Aplicarea prevederilor prezentei legi va avea ca efect eliberarea spaţiilor aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unei unităţi administrativ-teritoriale, în vederea folosirii acestuia în scopuri utile, descongestionarea trotuarelor localităţilor şi a carosabilului, ocupate în prezent de asemenea vehicule, cu efecte benefice asupra fluidizării traficului, precum şi asupra mediului înconjurător”, mai precizează inițiatorii proiectului legislativ.
Amenzi, taxe și ridicarea vehiculelor
Legea actuală prevede că, în cazul vehiculelor abandonate, agenții constatatori vor afișa o somație pe caroseria autovehiculului, prin care se solicită ridicarea acestuia de pe terenul aparținând domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale, în termen de 10 zile. După acest termen, vehiculul va fi ridicat, transportat și depozitat de către autoritatea locală. Cheltuielile ocazionate de aceste operațiuni vor fi suportate de proprietarul vehiculului ori, în lipsa acestuia, din sumele obținute în urma valorificării vehiculului și a bunurilor găsite în interiorul acestuia. Restituirea autoturismului către proprietar se poate face numai după achitarea tuturor taxelor, a impozitelor și amenzilor prevăzute de lege, a cheltuielilor efectuate pentru inventarierea, expertizarea, ridicarea, transportul, depozitarea și paza vehiculului, a tarifului de parcare, în cazul vehiculelor ridicate din parcări, precum și după prezentarea dovezii deținerii inspecției tehnice periodice valabile pentru vehiculul respectiv.
Anchete
Doi procurori, programați la CSM în dosare disciplinare
Claudiu-Alexandru Pîrlea și Alma-Maria Dundev, vizați de proceduri disciplinare
Doi procurori sunt programați miercuri, 16 septembrie 2026, la Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), potrivit publicației Lumea Justiției.
Pe rol se află două cauze care îi vizează pe procurorii Claudiu-Alexandru Pîrlea, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, și Alma-Maria Dundev, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș.
Pîrlea, judecat disciplinar în două cauze
Prima speță îl are ca vizat, în mod individual, pe procurorul Claudiu-Alexandru Pîrlea. Acesta este judecat disciplinar în legătură cu presupuse conflicte și incidente cu colegii și superiorii ierarhici.
Cea de-a doua cauză îl privește pe Pîrlea împreună cu procuroarea Alma-Maria Dundev. Potrivit informațiilor publicate, dosarul are în vedere presupuse scandaluri declanșate de cei doi în relația cu colegii și șefii din cadrul unităților de parchet în care își desfășoară activitatea.
Ședința are loc miercuri, la Secția disciplinară a CSM
Cele două dosare urmează să fie analizate de Secția pentru procurori în materie disciplinară a CSM în ședința programată pentru 16 septembrie 2026.
La acest moment, acuzațiile reprezintă susțineri analizate în cadrul procedurilor disciplinare, iar eventualele răspunderi vor putea fi stabilite numai după soluționarea cauzelor și adoptarea unor hotărâri de către forul competent.
Dosarele, urmărite în contextul tensiunilor din parchete
Cazurile readuc în atenție modul în care sunt soluționate conflictele profesionale și disciplinare din cadrul Ministerului Public. Desfășurarea ședinței și hotărârile Secției pentru procurori în materie disciplinară vor clarifica situația celor doi magistrați.
Rămâne de văzut dacă procedurile se vor încheia la termenul stabilit sau dacă soluționarea cauzelor va fi amânată. (Irinel I.).
Anchete
Situație controversată la o instanță din provincie: o judecătoare și-a cerut abținerea în dosare în care figurează părinții partenerului său
O situație prezentată de publicația Lumea Justiției readuce în atenție posibilele probleme de integritate și aparență de imparțialitate din cadrul unei instanțe din provincie.
Potrivit informațiilor publicate de sursa citată, o judecătoare ar avea o relație cu un grefier din cadrul aceleiași instanțe, fără ca acesta să fie grefierul magistratului respectiv.
Părinții grefierului, avocați în dosare repartizate judecătoarei
Conform relatării Lumea Justiției, ambii părinți ai grefierului sunt avocați și ar fi avut cauze pe rolul instanței la care activează judecătoarea.
În unele dintre aceste dosare, magistratul ar fi formulat cereri de abținere, invocând, potrivit informațiilor publicate, relația cu fiul celor doi avocați și dorința de a evita apariția unei situații care ar putea ridica semne de întrebare cu privire la imparțialitate.
Cererile de abținere ar fi fost respinse de colegi
Publicația susține că solicitările de abținere formulate de judecătoare ar fi fost respinse în mod repetat de colegii săi din cadrul instanței.
În aceste condiții, cauzele în care ar fi fost implicați părinții grefierului ar fi rămas în atenția aceleiași instanțe, iar situația s-ar fi repetat pe parcursul a cel puțin unui an, potrivit relatării citate.
O situație care ridică întrebări despre aparența de imparțialitate
Cazul descris de Lumea Justiției readuce în discuție necesitatea gestionării cu maximă atenție a situațiilor care pot genera suspiciuni privind conflictele de interese sau aparența de lipsă a imparțialității în actul de justiție.
Informațiile prezentate nu reprezintă concluzii definitive privind existența unei abateri disciplinare sau a unei încălcări a legii. Persoanele menționate beneficiază de toate drepturile și garanțiile prevăzute de legislația în vigoare, inclusiv de prezumția de nevinovăție. (Irinel I.).
Anchete
Cererea de pensionare a unei procuroare de la Tecuci, amânată de Secția pentru procurori a CSM
Alina Topală nu a respectat termenul de notificare de 90 de zile
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a amânat, marți, 8 septembrie 2026, analizarea cererii de eliberare din funcție prin pensionare formulată de procuroarea Alina Topală, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci, potrivit publicației Lumea Justiției.
Motivul amânării îl reprezintă nerespectarea termenului legal de notificare. Conform art. 218 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, solicitarea trebuie transmisă CSM cu cel puțin 90 de zile înainte de data la care magistratul dorește să înceteze activitatea prin pensionare.
CSM: Cererea poate fi analizată după împlinirea termenului legal
În minuta ședinței, Secția pentru procurori a CSM a precizat că analiza cererii formulate de Alina Topală a fost amânată până la împlinirea termenului de 90 de zile prevăzut de lege.
Decizia a fost adoptată în unanimitate.
Prevederea legală stabilește că magistratul care intenționează să solicite eliberarea din funcție prin pensionare trebuie să notifice în scris președintele instanței, conducătorul parchetului sau al instituției și, după caz, CSM. Totodată, conducerea unității trebuie să ia măsuri pentru finalizarea lucrărilor aflate în curs până la data eliberării din funcție.
O singură pensionare aprobată în ședința din 8 septembrie
În aceeași ședință, Secția pentru procurori a aprobat înaintarea către președintele României a propunerii de eliberare din funcție prin pensionare a Elisabetei-Cristina Irimia.
Aceasta este delegată în funcția de prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București și are gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pensionarea ar urma să producă efecte începând cu 1 octombrie 2026. Și această hotărâre a fost adoptată în unanimitate. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
-
Exclusivacum 4 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
-
Exclusivacum 15 oreOrganigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum 2 zileMAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
-
Exclusivacum 5 zileCum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
-
Exclusivacum 4 zileBâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
-
Exclusivacum 16 ore„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
-
Featuredacum 4 zileCând sindicatul tace și muncește: de ce au apărut ‘misterios’ cursurile de cercetare disciplinară în MAI



