Scandalul abuzurilor din căminele de bătrâni a forțat Ministerul Muncii să schimbe radical legislația. Abia acum însă aflăm că inspectorii sociali au depistat, de-a lungul anilor, azile care funcționau ilegal, însă procurorii clasau dosarele, pe motiv că reglementările nu erau clare. Actul normativ al ministerului introduce, în sfârșit, sancțiuni penale, scoțând la suprafață și evaziunea fiscală uriașă din acest domeniu.

Ministerul Muncii a decis să modifice radical legislația din asistența socială, impunând reguli mai stricte și sancțiuni pe măsură. Din nota de fundamentare a proiectului de act normativ aflăm însă că ani de zile a funcționat o anomalie extrem de gravă, care a permis abuzurile și evaziunea fiscală.

Potrivit Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, la sesizarea organelor de cercetare penală de către inspectorii sociali care identificau servicii sociale ce își desfășurau activitatea fără licență de funcționare, Parchetul emitea ordonanțe de clasare a cauzelor. Motvația era că fapta nu este prevăzută de legea penală, din cauza lipsei unei astfel de prevederi în norma specială, care să reglementeze că exercitarea fără drept a unei profesii sau activități pentru care legea cere autorizație (respectiv licența de funcționare a serviciului social).

”Norma juridică actuală, respectiv art. 30 din Legea 197/2012 prevede că acordarea serviciilor sociale, precum și funcționarea acestora în alte condiții decât cele prevăzute de prezenta lege atrag răspunderea civilă, contravențională sau penală, după caz. Această formulare nu este considerată suficientă pentru a atrage răspunderea penală a exercitării fără drept a unei profesii sau activități, infracțiune prevăzută de art.348 Cod penal și pedepsită cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, astfel că s-au emis ordonanțe de clasare din acest motiv”, susține Ministerul Muncii.

Controale cu Poliția

Printre modificările aduse de proiectul de lege inițiat de Ministerul Muncii se numără și posibilitatea ca inspectorul social să beneficieze, în activitatea în teren, de sprijinul poliției locale sau, după caz, al organelor de poliție de pe raza teritorială în care funcționează serviciul social. Totodată, inspectorul va putea sesiza  organele de cercetare penală, punând la dispoziția acestora probele și informațiile rezultate în urma controalelor efectuate, în scopul declanșării anchetei penale, dacă este cazul.

”Nerespectarea obligației de a permite accesul reprezentanților organelor de control în sediul serviciului social/furnizorului de servicii sociale, în oricare alt spațiu în care există suspiciunea rezonabilă că pot fi adăpostiți beneficiarii, este considerată contravenție și sancționată cu amendă în cuantum de 100.000 lei. Constituie circumstanțe agravante dacă, în această perioadă, în spațiul respectiv s-a comis o infracțiune”, se precizează în proiectul legislativ. Actul normativ mai reglementează și posibilitatea ca inspecția socială să poată contracta terțe persoane, ca voluntari, cu rolul de beneficiari/reprezentanți/susținători legali ai serviciului social, în scopul evaluării obiective a calității serviciilor sociale din perspectiva persoanei beneficiare.

Evaluări psihiatrice

Potrivit proiectului de lege, furnizorii de servicii sociale publici și privați vor avea obligația de a solicita certificatul de integritate comportamentală și, după caz, documentul de evaluare psihiatrică, la angajarea personalului din cadrul serviciilor sociale și din structura organizatorică proprie, care, prin natura profesiei, intră în contact direct cu persoana beneficiară. Prevederea se aplică și la încheierea contractelor de voluntariat. De asemenea, proiectul introduce asistarea persoanei vârstnice, la cererea acesteia sau din oficiu, după caz, de un reprezentant al autorității tutelare, în vederea încheierii oricărui act translativ de proprietate, având ca obiect bunuri proprii, în scopul întreținerii şi îngrijirii sale, precum și în vederea încheierii contractelor de închiriere/comodat cu persoane fizice, în vederea găzduirii persoanelor vârstnice. ”O persoană fizică nu poate încheia contracte de întreținere cu mai mult de o persoană vârstnică/un cuplu de persoane vârstnice, cu excepția membrilor familiei sau a rudelor până la gradul al IV-lea inclusiv”, se mai arată în proiectul de act normativ.