Actualitate
Concertu’ și Ro-Alertu’

De când m-am mutat la București, festivalul George Enescu mă fascinează. Contrar instinctului uman de a întârzia cât mai mult trecerea timpului, eu am așteptat să se scurgă cei doi ani de la ultima ediție pentru a mă putea strecura din nou în sălile de concert de la Enescu.
Nu-s un împătimit al muzicii clasice, nu am simțit, neapărat, lipsa concertelor de acest gen – Bucureștiul oferă suficiente ocazii pentru a astâmpăra o astfel de sete, dacă ea există – ci am simțit lipsa atmosferei specifice pe care o creează festivalul. Cum, însă, lucrurile bune nu vin niciodată singure, am observat și în acest an tipuri de public la diferite extreme.
Nu-mi propun să fac aici cronică de concert. Nici nu mă pricep, nici nu dețin vocabularul necesar. Nu pot comenta care vioară s-a grăbit și care a rămas în urmă. Orice stângăcie, dacă nu este gravă, trece neobservată. Nu voi căuta nici epitete pentru a descrie concertele pe care am avut prilejul să le audiez. Conexiunea intimă dintre muzică și auditor este percepută diferit de fiecare și nu necesită, neapărat, să fie împărtășită. Fiecare simte muzica altfel. Despre alte lucruri voi scrie aici.
Atmosfera la Enescu este creată prin mai multe modalități. O parte din aură vine, desigur, de la reputația festivalului și de la promovarea pe care și-o face. Cum nota și colega mea, este cel mai important eveniment de acest gen pe care România îl oferă lumii. Și pentru că are continuitate și sonoritate, acesta atrage orchestre și artiști la fel de cunoscuți.
FOTO: Andrada Pavel
Nu mă avânt în a specula câți vin la invitația organizatorilor, la cea a directorului artistic Cristian Măcelaru – un nume care pare mai cunoscut în afară, decât la noi – sau câți solicită să participe din propria inițiativă. Cert este că timp de patru săptămâni, orchestre simfonice importante din Europa și din lume ajung la București, însumează, în total, peste 3.000 de artiști și interpretează aproape 100 de concerte. Asta nu are decât să ne bucure, nu?
Personal, mă bucură și mă întristează în același timp. În ciuda faptului că festivalul se desfășoară încă din 1958, că este cunoscut și așteptat de anumite cercuri, în ciuda publicității și promovării în presă, în special la radiodifuziunea națională, un oraș precum Bucureștiul, o capitală europeană cu peste două milioane de locuitori, nu poate umple două-trei săli de concert pe zi (nici măcar la sfârșit de săptămână!). Și atunci când aproape o face, aduce un public mânat de scopuri extrem de diverse, de la oameni cu o pasiune pură pentru actul artistic la care asistă, la cei caracterizați de doze grase de narcisism și snobism. Să detaliez.
E nevoie de doar câteva minute petrecute în sala de concert pentru a categorisi spectatorii. Avem pasionații trecuți de a doua tinerețe, care ocupă primele rânduri. Îmbrăcați frumos, cu flori în mână, analizând programul în detaliu și discutându-l.
FOTO: Alex Damian
Sunt acele cupluri sau grupulețe de vârsta a treia, de la care, atunci când trec pe lângă tine, poți auzi frânturi de conversații despre cutare artist, despre acea interpretare splendidă a unui concert pe care nu l-ai auzit niciodată, despre diferența dintre concertul din seara precedentă față de cel din seara aceasta. Sunt foarte hipnotizanți, prin dragostea și siguranța cu care vorbesc și dezbat, dovadă că nu sunt demult la prima experiență într-o sală de concert, că trăiesc și respiră muzică.
Avem, apoi, o altă categorie vizibilă: studenții de la Muzică. Îi vezi încă de la coada pe care o formează la intrarea în sală, pentru că au atribuite locuri speciale, festivalul având și un rol didactic pentru ei. Alți pasionați sunt împrăștiați prin diferite colțuri ale sălii și sunt mai greu de recunoscut, dar sunt artiști, critici, jurnaliști culturali, profesori de muzică și alți membri ai protipendadei bucureștene. Toți aceștia sunt exemplari, își ocupă locurile la timp și arată un respect deosebit față de instrumentiștii de pe scenă. Mă fascinează, totuși, și extrema cealaltă, care își uită bunul-simț acasă.
FOTO: Petrică Tănase
Dacă un dirijor de 96 de ani (Herbert Blomstedt) își poate aduce orchestra de la Leipzig și poate intra pe scena Ateneului la ora indicată în program, într-o ținută ireproșabilă, atunci cred că și un domn Goe din România, în cămașă hawaiană, cu paharul de rosé în mână, poate să-și ocupe locul în sală la timpul cuvenit. Dacă orchestra dirijorului poate interpreta, impecabil, un concert, atunci și tanti Mița ar putea aplauda, la momentul potrivit, alături de restul publicului. Cel puțin asta aș putea crede, dacă nu aș fi avut ocazia nefericită să văd multe astfel de personaje.
Concertu’ și Ro-Alertu’
Sala Palatului. Ocup un loc liber la balcon, de unde mi se deschide posibilitatea de a observa întreaga sală. Intră orchestra pe scenă. Cineva dă tonul aplauzelor, care, însă, se sting mult înainte să ajungă toți membrii orchestrei. Artiștii își acordează instrumentele. Intră dirijorul. Începe concertul… Undeva, în sală, un domn și-o doamnă se ceartă pe un loc, deși scaune libere, în jur, sunt berechet. Lângă mine, cineva încearcă – discret, crede el! – să-și desfacă o pungă de toortitzi. Altcineva deschide zgomotos o sticlă de suc. Îmi întorc privirea nemulțumită, deși am încercat să ignor. Încerc să ignor și corul de tuse care se activează periodic.
La un balcon din partea opusă, începe să lumineze un blitz supărător. Îmi încordez atent privirea ca să-mi dau seama ce se întâmplă și de ce nu se oprește, până mă dumiresc: o domnișoară încearcă să-și facă selfie-ul perfect. După vreo cinci minute de încercări se pare că reușește.
Sună un telefon. Sună altul. Vine un mesaj. Mai mulți verifică dacă le-a venit lor mesajul și, deși descoperă că nu, profită de moment pentru a posta un story. Cuiva îi cade telefonul din mână – pare că a căzut o bombă. Un cuplu încearcă să iasă din sală, s-a plictisit. În altă parte, vreo doi domni mai obosiți cască, adorm și parcă ar vrea să sforăie, doar ca să se trezească speriați la următoarea notă mai ridicată.
Credeți că asta e tot? Sunt abia primele 15 minute din concertul susținut de violoncelistul Andrei Ioniță și Orchestra Tonhalle din Zürich, sub bagheta lui Paavo Järvi, când o calamitate dă peste toți: Ro-Alert. Ioniță își dă seama ce se întâmplă, însă artiștii străini se uită consternați în toate direcțiile. Sunt profesioniști și nu întrerup concertul. Primul val de alertare pare să fi trecut.
FOTO: Andrada Pavel
Dar urmează altele. Cei care nu au primit mesajul din prima au crezut că au scăpat, nerealizând că Ro-Alertul poate veni și mai târziu, în funcție de semnal, de operator, de telefon. Astfel, mesaje sonore continuă să ajungă în sala de concert, în valuri, până la pauză.
La începerea părții a doua se aude în difuzoare un anunț: vă rugăm să vă puneți telefoanele în mod avion sau să le închideți pe durata spectacolului. Am înțeles! În sfârșit! Partea a doua a concertului va fi, cu siguranță, minunată: Dvořák, Simfonia nr. 9 în mi minor op. 95, Din lumea nouă. Dar ce să vezi, mesaje Ro-Alert au continuat să vină sporadic până la bis, la aproape două ore de la alerta inițială.
La final, cineva a certat sala: să vă fie rușine că veniți aici doar pentru Instagram și nu arătați respect artiștilor și celorlalți spectatori (parafrazez)! Îmi este ușor să înțeleg o asemenea răbufnire.
Primul instinct mă face și pe mine să-mi vărs frustrarea pe snobii care nu-și închid telefoanele și care le folosesc în timpul concertului. Apoi mă gândesc la Ro-Alert. Intenția din spatele sistemului este bună, dar nu pot să nu sesizez că ar trebuie să existe diferite grade de urgență atunci când se trimit alertele – de la pericol iminent la avertizări care nu necesită atenție imediată, cum a fost cazul în seara concertului compromis.
FOTO: Andrei Gîndac
În final, vreau să fac un apel la cei care citesc acest text. Nu voi scoate vreun cod de bune maniere prăfuit și lipsit de actualitate ca să citez cum trebuie să fie croiala la pantalon sau ce lungime trebuie să aibă tocurile din ținuta pentru un concert simfonic.
Vreau doar să rog militarii să nu uite că trebuie să fie un model de conduită oriunde s-ar afla, indiferent dacă sunt în ținută sau nu. Să se îmbrace decent (nu în trening!), ca să oglindească efortul celor de pe scenă, care vin la patru ace. Să nu șușotească pe perioada concertului, să nu se fâțâie în scaun (cele de la Ateneu sau Sala Palatului scârțâie foarte tare), să arate respect tuturor participanților, să aplaude doar la momentul potrivit. Și să meargă la concerte!
Festivalul Internațional George Enescu continuă până la 24 septembrie. (D. Luca).
Actualitate
O noua promisiune devenită realitate!/Primii 50 de studenți medicinisti au început cursurile la Ploiesti

Moment special la Ploiesti. Primii pasi spre un sistem de sănătate modern a fost facut prin deschiderea noului an universitar 2023-2024 la Universitatea de Medicină Carol Davilla, sectia Ploiești.
Cei 50 de studenți care se vor specializa în asistență medicală au fost prezenți in sală. La deschidere au participat si senatorul Roberta Anastase, deputatul Mircea Rosca si viceprimarul Daniel Nicodim.
Iulian Dumitrescu, presedintele CJ Prahova, si-a indeplinit promisiunea de a aduce medicina la Ploiesti, astfel incat sistemul sanitar sa nu mai sufere din lipsa personalului specializat.
Iar vestea cea mai bună este că anul viitor, Palatul Culturii ar putea deveni sediul oficial al secției Ploiesti a Universității de Medicină Carol Davilla, iar numărul studenților ar putea creste la 500. (Cristina T.).
Actualitate
O reglementare a ONU a determinat încălzirea oceanului cu 1,5%?

Afirmația nu îmi aparține. Este titlul unui articol relativ recent din revista Science – a se vedea numărul din 2 august 2023. Ce s-a întâmplat?
În anul 2020, Organizația Internațională Maritimă, care face parte din ONU, a emis o reglementare care a impus navelor comerciale reducerea cu 80%, în termen de maxim 3 ani, a poluării cu sulf. În mod neașteptat, această reducere a poluării cu sulf a determinat și rărirea sau chiar dispariția norilor intitulați „urme de nave”, adică a acelor dâre care se văd pe cer și care sunt lăsate nu numai de nave martime, ci și de avioane.
Acești nori erau creditați cu o contribuție importantă la răcirea atmosferei. Despre ei se „știe” sigur că au capacitatea de a reflecta lumina solară. Rărirea sau dispariția lor elimina această presupusă barieră în calea luminii solare. Sarcastic, oamenii de știința au constatat că dispariția acestor dâre duce la încălzirea apelor oceanelor și, evident, la mult trâmbițata „încălzeală globală”. Se susține în articol că oamenii de știința au calculat un minim de 50% a nivelului temperaturii atmosferei și a apei pe coridoarele cele mai circulate din Atlantic, de unde o creștere a temperaturii oceanului cu 1,5 grade.
Băi, stai așa, dar cum vine asta? O reglementare a ONU a determinat încălzirea oceanului cu 1,5%? Parcă era vorba de ordinea internațională liberală bazată pe reguli, care trebuie apărată cu orice preț! Dar : care reguli? Regulile de acest gen făcute și aplicate de dorei globali?
Un anume Michael Diamond a comparat dezastrul cu dispariția efectului de răcire a exploziei unui vulcan pe an.
Deși articolul din Science vrea să pară că prezintă cazul ca o mega-prostie a unui dorel birocratico-științific, în realitate este vorba de eficiența deosebită a geo-ingineriei, pusă în mod concret la treabă. Dacă dispariția norilor „urme de navă” duce la încălzirea rapidă a apei oceanului, înseamnă că prezervarea sau înmulțirea lor duce la răcirea globală, nu?
Ce sugerează Diamond?
Că trebuie ca navele acum să injecteze sare în nori, pentru a-i face mai reflectivi, adică, mai apți de răcire a climei … El susține că umanitatea ar putea răci atmosfera făcând norii mai strălucitori: „dacă vrei, poți”.
Deci, nu-i așa că și chestia asta cu dârele ciudate de pe cer este tot o teorie a conspirației, nu?
Păi, uite că nu … O probează revista Science.
De altfel, teoria conspirației este probată și de revista Nature.
Cea mai incredibilă constatare aparține unui grup de oameni de știință condus de Duncan Watson – Paris, într-un studiu apărut în revista Nature, ediția din 5 octombrie 2022:
Poluarea aerului ar putea cauza răcirea climei într-un ritm de două ori mai accelerat decât cel inițial calculat, înainte de apariția ideii injectării de sulf și sare în atmosferă!
Cu toate acestea, Duncan – Paris a arătat că, după înlăturarea a 80% din aerosolii injectați în atmosferă, s-a constatat că nu s-a reușit readucerea poluării și a emisiilor de gaze de seră nici măcar la niveluri apropiate de era industrială.
Există și oameni de știință sceptici sau îngrijorați de a această geo-inginerie a proștilor cu ștaif sau a nebunilor cu aere mesianice, menită a „schimba norii”.
Franziska Glassmaier arată că, la fel ca și clima, norii sunt extrem de imprevizibili – deci, nu ar fi prea indicat ca cineva sau ceva să se joace cu așa ceva.
Un alt om de știință citat de Science, Robert Wood, atrage atenția că injectarea de sulf și sare în atmosferă pentru a crea strălucire dârelor de navă/avion ar putea bloca … ploaia. În plus, norii mari ar putea să se amestece cu aerul uscat, cu consecința că reflectivitatea lor va fi mai redusă …
Dar ce nu acceptăm noi de dragul „Științei” și al ordinii „liberale” bazate pe reguli?
PS Din păcate, știința a ajuns să se comporte ca un cuțit: în mâinile unor bucătari pricepuți și raționali, cu intenția de a hrăni bine oamenii, poate fi un instrument benefic; în mâinile cuiva rău-intenționat poate deveni o armă.
Gheorghe Piperea
Actualitate
Brânză de vaci făcută în casă: Mod de preparare și ingrediente necesare

Produsele lactate fac parte din tradițiile românești încă din cele mai vechi timpuri. Fie că vorbim de lapte, brânză sau smântână, cu toții am savurat, măcar o dată, brânză și smântână făcute în casă, după rețete tradiționale transmise din generație în generație. Și vestea bună este că poți simți din nou acel gust autentic al lactatelor tradiționale, întrucât ți-am pregătit în rândurile următoare atât lista cu ingredientele necesare, dar și etapele de preparare ale unei brânze de vaci autentice, făcută în casă. Iată cum poți prepara și tu brânză de vaci după rețeta tradițională!
De ce să facem brânză de vaci acasă?
Există numeroase motive pentru care să prepari brânză de vaci acasă, în mod tradițional este o alegere excelentă. În primul rând, preparând brânză de vaci acasă, ai posibilitatea de a controla în mod direct ingredientele folosite în procesul de preparare. Poți alege să folosești lapte de la vaci crescute organic, fără hormoni sau antibiotice. Astfel, te asiguri că produsul final este de o calitate superioară și sănătos pentru consum.
Prepararea brânzei de vaci în casă este și o opțiune economică. Chiar dacă efortul inițial poate fi mai mare, pe termen lung, costul per kilogram este semnificativ mai mic decât cel al brânzei cumpărate din magazine. Astfel, poți economisi bani și te poți bucura de un produs proaspăt și de calitate.
Mai mult decât atât, brânza de vaci este un aliment extrem de nutritiv, bogat în proteine, calciu și vitamine. Preparând-o în casă, vei avea garanția că beneficiezi de toate aceste elemente nutritive în forma lor naturală, fără aditivi sau conservanți. Astfel, poți contribui la menținerea unei alimentații sănătoase și echilibrate.
Prepararea brânzei de vaci acasă poate fi o activitate plăcută și satisfăcătoare. Este o modalitate excelentă de a petrece timpul într-un mod creativ, de a învăța o nouă abilitate și de a produce ceva de care întreaga familie se poate bucura. Prin această activitate, poți experimenta bucuria de a prepara un produs autentic românesc.
Ingrediente necesare pentru prepararea brânzei de vaci în casă
Pentru brânză de vaci făcută în casă vei avea nevoie de următoarele ingrediente:
- lapte proaspăt de vacă, nepasteurizat;
- zeamă de lămâie.
Laptele de vacă este ingredientul principal și de bază al brânzei de vaci. Este important să folosești lapte proaspăt și nepasteurizat, deoarece calitatea acestuia va influența direct gustul final al brânzei. Alege lapte de vaci de la producători locali pentru a obține o brânză de calitate superioară.
De asemenea, zeama de lămâie este esențială pentru grăbirea fermentării laptelui. Desigur, poți prepara brânză de vaci și fără zeamă de lămâie, însă pentru că nu există ceva care să determine laptele să se prindă, laptele va trebui lăsat la temperatura camerei timp de 36 de ore. Cu cât aerul din încăpere este mai cald, cu atât se va prinde mai repede.
Este important de menționat că ingredientele și cantitățile exacte necesare pot varia în funcție de rețeta pe care o urmezi. Este recomandat să consulți diverse surse și rețete de încredere pentru a obține rezultate optime. În general, este recomandat să folosești zeama de la o lămâie pentru 2 litri de lapte proaspăt.
Mod de preparare pentru brânza de vaci făcută în casă
Acum că ai ingredientele la îndemână, iată care sunt pașii de preparare pentru brânza de vaci făcută în casă, în mod tradițional!
- Pune laptele proaspăt la fiert, într-o cratiță cu fundul gros, pe foc mic.
- Când laptele a început să fiarbă, adaugă zeama de lămâie în două tranșe, amestecând rapid până ce zerul începe să se limpezească, iar materia solidă se adună sub formă de bulgărași.
- Ia laptele de pe foc și pune o pânză specială de strecurat brânza într-o strecurătoare așezată deasupra unui vas larg.
- Toarnă conținutul cratiței prin sită.
- Lasă brânza de vaci să se răcească, apoi împachetează strâns brânza în pânză și las-o să se scurgă bine, așezând eventual și o greutate deasupra acesteia.
- Brânza de vaci se poate păstra la frigider timp de o săptămână, depozitată într-un recipient etanș.
Sfaturi pentru reușita preparării brânzei de vaci
Pentru a obține o brânză de vaci de calitate este esențial să acorzi atenție următoarelor elemente cheie:
- Calitatea ingredientelor
Pentru a obține o brânză delicioasă, este important să folosești lapte proaspăt de vacă, de la producători de încredere. Laptele proaspăt și de calitate va asigura gustul și textura preparatului final.
- Temperatura și timpul de fierbere
Controlul temperaturii și timpului de fierbere este crucial în procesul de fabricare a brânzei de vaci. Fierberea la o temperatură prea ridicată sau pentru prea mult timp poate duce la o brânză tare și uscată. Este recomandat să se utilizeze un termometru pentru a te asigura că laptele este încălzit la temperatura corectă și să respecți timpul de fierbere specificat în rețeta folosită.
- Tehnicile de drenare și presare
După coagulare, brânza trebuie drenată corect pentru a elimina zerul. Presarea ulterioară va ajuta la formarea texturii brânzei. Este important să folosești o pânză pentru brânză curată și să te asiguri că brânza este bine presată pentru a elimina excesul de lichid.
În concluzie, prepararea brânzei de vaci în casă nu este doar o modalitate de a te asigura de calitatea și prospețimea produsului, dar poate fi și o activitate plăcută și relaxantă. Odată cunoscute ingredientele necesare și pașii de urmat, poți obține o brânză de calitate superioară, personalizată după gustul tău. Te încurajăm să încerci rețeta de brânză de vaci făcută în casă și să ne împărtășești experiența ta!
-
Administratieacum 4 zile
Primarul PSD-ist Andrei Volosevici își joaca mandatul/ Noi cerem măgarului sa cânte la Filarmornica
-
Exclusivacum 3 zile
Valer Kovacs – Polițistul avertizor, hărțuit din nou/”Se dorește aducerea mea la tăcere”
-
Exclusivacum 2 zile
Criminalii/torționarii/milițienii de la Secția 17 Poliție, așa cum au fost numiți de 2 săptămâni încoace, pot de astăzi să reacționeze public și să vorbească despre NEVINOVĂȚIA lor
-
Investigatiiacum 5 zile
„Cerem să venim cu drepturile salariale la zi și să avem parte de o lege a salarizării pe care să o putem aplica și pe care să o putem ințelege”
-
Actualitateacum 5 zile
În perioada 29 septembrie – 1 octombrie 2023, la Galeriile Senat – Combinatul Fondului Plastic din București, are loc ediția a 7-a a Slow Coffee Festival.
-
Exclusivacum 5 zile
Sistemul penitenciar zguduit din temelii datorita abuzurilor directorului general al A.N.P/”CONTINUĂM PROTESTELE!”
-
Exclusivacum 3 zile
MĂRUL STRICAT DIN PENTENCIARUL PLOIEȘTI – ZEUS! NEPRIHANITUL!!!
-
Exclusivacum 3 zile
Nu stăm să numărăm orele care au trecut de când ,,ministrul” Bogdan Despescu, chestor general cu 4 stele, a ,,ucis” fără să-și dea seama limba română