Nu pe orice parte a Lunii, ci la Polul Sud al acesteia. Luna-25, prima misiune rusă pe Lună în aproape 50 de ani, s-a prăbuşit pe satelitul natural al Pământului, dar nu asemenea podului de piatră luat de ape, ci asemenea dronelor ucrainene care, tot mai des, lovesc până şi în Moscova.

Circula un banc pe vremuri, în care nea Nicu era hotărât să trimită o rachetă pe Soare, spunând că nu e niciun pericol ca aceasta să se topească, pentru că o va trimite noaptea. Dacă şi ruşii ar fi trimis acum racheta noaptea, aveau şansa să n-o vadă nimeni, mai ales dacă ar fi fost sfinţită de Patriarhul Kiril. N-ar fi de mirare ca ruşii, pentru a reda ţării mândria trăită pe vremuri de homo sovieticus, să încerce şi ei, la un moment dat, şmecheria patentată de Ceauşescu, sub pretextul că pe Soare sunt etnici ruşi care trebuie protejaţi de neonaziştii spaţiali, iar o misiune până acolo este mai mult decât vitală.

Eşecul ruşilor vine în contextul în care mai multe națiuni au intrat într-o nouă cursă de cucerire a Lunii. Ruşii n-au mai avut răbdare, pentru că o misiune indiană era așteptată să aselenizeze în zilele următoare lansării Luna-25. N-ar fi ceva ieșit din comun ca specialiştii Roscosmos să fi crezut că totul va decurge asemenea blietzkriegului din Ucraina, iar praful solului Polului Sud selenar le va transmite bezele celor de la sol, acceptând să îngenuncheze în faţa stăpânilor absoluţi. După eşec, mulţi critici se arată, astfel că n-a trecut mult şi artileria mediatică a început să tragă spre experţii Roscosmos. Au apărut informaţii despre problemele sectorului spațial rusesc, măcinat de corupție şi de lipsa investiţiilor în inovaţie, conform publicației independente The Moscow Times.

Sursa citată scrie că, odată cu această misiune, Moscova spera să reia cu succes programul Luna din epoca sovietică, lansat în 1976 de Leonid Brejnev. Putin ar fi vrut astfel să transmită un mesaj politic Occidentului precum că ţara sa poate acţiona şi independent, chiar dacă este tot mai izolatăpe plan global. Deutsche Welle aminteşte că pentru guvernul rus, hotărât să demonstreze că, în ciuda războiului sângeros pe care îl poartă în Ucraina și în ciuda sancțiunilor, poate depăși celelalte mari puteri în bătălia spațială, prăbuşirea sondei este un eşec de proporţii cu reverberaţii negative în toată societatea rusă.

Valeri Iegorov, un fost cercetător din cadrul programului spațial rus, care acum trăiește în exil, a declarat pentru The Moscow Times că eșecul sondei a fost cauzat de probleme electronice, posibil ca urmare a calităţii slabe a unor componente care lipseau din cauza sancțiunilor occidentale impuse Moscovei. Lansarea Luna-25 a fost amânată de mai multe ori în ultimii cinci ani, din cauza sancțiunilor occidentale impuse Rusiei ca răspuns la anexarea Crimeii, spune Iegorov. Practic, Rusia nu se poate lăuda cu un program spaţial fiabil atâta timp cât nu are acces la tehnologiile vestice.

Tăcerea autorităților din Rusia și a propagandiştilor autohtoni în problema misiunii eşuate pe Lună arată clar cât de mare este dezamăgirea. La câteva ore după ce s-a aflat că sonda Luna-25 s-a prăbușit, crainicii de la televiziunea rusă au continuat să citească, periodic, propoziții seci din comunicatul de presă al agenției spațiale ruse Roscosmos.

Sonda s-a prăbușit pe Lună și nu mai există. Este de așteptat să fie întrunită o comisie care să investigheze motivele eșecului, anunţau sec televiziunile ruseşti, scrie site-ul televiziunii germane ARD. Șeful Roscosmos, Yuri Borisov, a subliniat, în mod repetat, că o aselenizare pe partea de sud a Lunii nu poate avea neapărat succes. Chiar într-o conversație directă cu președintele Putin, Borisov i-a transmis acestuia că astfel de misiuni sunt întotdeauna riscante. Șansa ca o astfel de misiune să aibă succes este de aproximativ 70 la sută, amintește ARD.

Experţii spun că ultima fază înainte de aselenizare are un grad mare de imprevizibil. În 2019, potrivit jurnalistului Mihail Kotov, sonda indiană Chandrayaan-2 s-a prăbușit în timp ce încerca să aselenizeze aproape în același loc cu Luna-25. Uneori este chestiune de zeci sau sutimi de secundă pentru ca manevrele de pregătire a aselenizării să aibă succes, explică acesta pentru ARD. Imediat după eşecul ruşilor, misiunea indiană Chandrayaan-3 a reuşit să aselenizeze cu succes la Polul Sud selenar.

În timp ce încerca să intre pe o nouă orbită lunară, sonda rusească și-a schimbat traiectoria zborului în modul automat. Contactul cu echipa de la sol a fost pierdut și nu a mai fost stabilit. Prima misiune rusă pe Lună din aproape 50 de ani era considerată un pas important către obiectivul real de a construi o stație pe Lună până în 2040.

Analiştii internaţionali spun că acesta nu este un eşec doar pentru Putin, ci şi pentru președintele chinez Xi Jinping, care urma să devina partenerul lui Putin în construirea bazei lunare, provocând astfel SUA și aliații în  spațiul cosmic. În 2021, agențiile spațiale din ambele țări au anunțat că își vor construi acolo baza lunară comună. Wu Yanhua, proiectantul-șef al programului de explorare a spațiului, a venit cu o delegație la cosmodromul Vostochny din estul îndepărtat al Rusiei pentru a observa lansarea și a discuta despre aprofundarea cooperării dintre programele spațiale ale celor două țări, a transmis presa chineză.

După ce misiunea a eșuat, aceasta a raportat puțin despre accident, agenția oficială de presă Xinhua publicând doar cinci propoziții laconice. Se așteaptă ca acest eșec să dea o lovitură ambițiilor Rusiei, a scris Hu Xijin, fost editor la ziarul Global Times, controlat de Partidul Comunist, într-un articol, adăugând că Occidentul nu ar trebui să subestimeze Rusia doar pentru că programul  Luna-25 a eşuat, notează Bloomberg.

Programul spațial al Rusiei este blocat de corupție, management defectuos și sancțiunile occidentale, a declarat Bruce McClintock, șeful RAND Space Enterprise Initiative și cercetător senior în politici la RAND Corporation. Pentru Rusia, acest lucru este foarte rău. Aceasta a fost mult așteptata, poate ultima, șansă de a-și recâștiga autoritatea când vine vorba de explorarea spațiului profund.

Spre deosebire de Rusia, în 2019 China a devenit prima țară care a aselenizat o navă spațială pe partea îndepărtată a satelitului nostru natural. Peste patru ani, roverul lunar al acelei misiuni, Yutu-2, este încă activ.

Pavel Luzin, cercetător senior la Fundația Jamestown și cercetător în domeniul politicii spațiale, spune că, după eşecul Luna-25, China nu va mai fi interesată să coopereze cu Rusia, deoarece aceasta nu-i poate furniza nimic. Deși rușii intenționau să-și sincronizeze misiunile lunare cu chinezii pentru o utilizare mai eficientă a resurselor, întrucât cele două națiuni lucrează pentru a stabili o bază comună la polul sudic al lunii, cred că acest lucru nu va mai fi posibil, a spus Luzin pentru Bloomberg. (L. Anghel).