Featured
Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Constanța va fi supus unui reset complet prin reorganizare
Declarație de presă a ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu:
Analiza evenimentelor de la Crevedia este în curs la nivelul departamentelor componente și competente din minister și, în foarte scurt timp, în această săptămână, vor fi prezentate de șeful D.S.U. concluziile acestei analize.
În al 2-lea rând, declarația de astăzi nu va viza doar concluziile raportului Corpului de control. Declarația de astăzi va avea mai multe puncte și va constitui baza politico-administrativă la nivelul Ministerului Afacerilor Interne pentru o acțiune de schimbare progresivă și cuprinzătoare la nivelul întregii Poliții Române, dar și la nivelul centralei Ministerului Afacerilor Interne.
În al 3-lea rând, precizez faptul că, personal, am lăsat toate independența Corpului de Control în efectuarea controlului.
Șeful Corpului de Control nu este numit de mine, nu l-am cunoscut până să ajung în minister și nu am comunicat cu dânsul, direct sau indirect, pe toată durata efectuării controlului, până când a predat raportul de control. De asemenea, precizez că voi prezenta exclusiv concluziile raportului de control, după prezentarea faptică a evenimentelor, dar ulterior și considerațiile subsemnatului asupra acestora, fără a mai prezenta aspecte de ordin factual care sunt deja cunoscute, fiind prezentate pe larg în mass-media. În sfârșit, dar nu în ultimul rând, precizez că niciuna din concluziile sau propunerile raportului ori din considerațiile pe care le voi face și deciziile pe care le voi anunța nu pot și nu vor înfrânge principiul prezumției de bună credință și principiul prezumției de nevinovăție, principiul conform căruia orice persoană este considerată nevinovată până la proba contrarie stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Acestea fiind spuse, voi prezenta constatările faptice asupra evenimentului, așa cum le-a reținut raportul Corpului de control.
Așadar, la data de 18 august 2023, ora 21:40, numitul făptuitor, aflat la volanul unui autoturism a fost oprit în trafic, în municipiul Constanța, de către un comisar-șef de poliție, șeful serviciului rutier Constanța. Raportul Corpului de Control constată și susține că la acest moment au fost încălcate norme care stabilesc că trebuia aplicată sancțiunea contravențională pentru lipsa semnului distinctiv de începător a conducătorului auto, având în vedere că șoferul avea o vechime mai mică de un an de la dobândirea permisului. De asemenea, au fost încălcate prevederi legale care dispuneau ridicarea plăcuțelor de înmatriculare ale autoturismului verificat.
La data de 19 august 2023, la orele 00:40 s-a recepționat un apel SNUAU 112. Apel în care se făceau mențiuni cu privire la modalitatea neobișnuită în care era condus un autovehiculul pe drumurile publice. Din două declarații menționate în raportul Corpului de control, rezultă că mențiunile au fost legate de presupusă conducere sub influența băuturilor alcoolice, dar ulterior și presupus consum de droguri. Asta a semnalat cetățeanul care a apelat 112. A fost gestionat de către operatorul 112 Constanța, un agent șef de poliție și de dispecerul poliției Municipiului Mangalia, agent-șef adjunct de poliție. La acest moment operativ au fost încălcate proceduri de sistem care stabilesc activități ce se vor întreprinde de către personalul poliției pentru preluare, dispecerizare și intervenție la evenimentele semnalate prin SNUAU 112, precum și modalitatea de selecție și conduită a personalului cu atribuții în context, constând în faptul că, după preluarea apelului de urgență nu au transmis datele suplimentare echipajelor din dispozitiv obținute de la apelant, nu au completat toate câmpurile fișei de caz 112 și nici datele necesare privind soluționarea evenimentului, nu au raportat evenimentul conducerii.
Mai departe. La data de 19 august, la orele 02:35 a fost depistat în trafic, autoturismul dat în consemn. Un agent de poliție, în timp ce se deplasa cu autospeciala în care se mai aflau un plutonier, precum și patrula compusă dintr-un agent principal de poliție și un plutonier adjutant, în localitatea Vama Veche, a depistat autoturismul rubricat cu numărul de înmatriculare comunicat prin dispecerat în localitatea Vama Veche, a depistat autoturismul rubricat cu numărul de înmatriculare, comunicat prin dispecerat. La acest moment procedural, conform raportului Corpului de Control, agentul de poliție a încălcat prevederi legale, prin aceea că nu a ridicat plăcuțele de înmatriculare auto verificat. A încălcat prevederile legale întrucât, cu ocazia depistării și opririi în trafic a vehiculului, nu a pornit de îndată dispozitivul audio-video portabil de tip body camera, acesta fiind pornit în momentul în care s-a efectuat testul de alcoolemie. De asemenea, s-au încălcat prevederi privind o procedură de sistem, în sensul că în situația în care șoferul nu a putut fi supus din orice motiv testării preliminare a prezenței în organism a unor substanțe psihoactive, erau obligați să-l conducă la o unitate medicală în vederea recoltării de mostre biologice.
La ora 02:40, după oprirea în trafic, au fost fotografiate: cartea de identitate și numărul de înmatriculare, au fost transmise pe grupul de whatsapp și a fost postat rezultatul interogării pe aceste grupuri. În urma activității polițienești descrise mai sus, un agent și un plutonier au efectuat și controlul autoturismului, ocazie cu care în portiera stânga faţă au fost găsite un pachet de țigări în interiorul căreia se afla o țigară confecționată artizanal, parțial consumată, care conținea materie vegetală de culoare brun-verzuie cu miros înțepător, specific cannabisului și un blister de bromazepam conținând 4 comprimate. În acest moment operativ au fost încălcate prevederi legale pentru că nu au fost conduși la sediul biroului de Poliție Vama Veche-2 Mai și însoțitorii pasageri ai făptuitorului accidentului, deși au fost legitimați. Conducerea la Secție trebuia să fie făcută în vederea stabilirii situației de fapt, referitoare la descoperirea unei țigarete confecționate artizanal, parțial consumată, care conținea o materie vegetală, așa cum am descris-o, plus blisterul cu cele 4 pastile de bromazepam.
În jurul orei 3:00, agentul de poliție a solicitat ofițerului coordonator, subinspector de poliție sprijin în vederea testării alcoolemiei șoferului. Rezultatul testării a fost negativ. Dar, în continuarea activităților, ofițerul coordonator a solicitat dispecerului Poliției Municipiului Mangalia sprijin pentru testarea șoferului cu un aparat drugtest însă dispecerul a comunicat că nu are planificat un polițist rutier din cadrul Biroului Rutier Mangalia, în gestiunea căruia se află un aparat drugtest.
La acest moment operativ, potrivit raportului Corpului de Control, agentul-șef adjunct de poliție a încălcat o procedură de sistem, constând în aceea că nu a raportat conducerii Poliției Municipale detalii privind evenimentul semnalat și imposibilitatea testării conducătorului auto cu aparatul drugtest, nu a depus diligențe pentru solicitarea sprijinului formațiunilor de la IJP pentru testarea cu drugtest. Comisarul de poliție de asemeni, șeful Poliției Municipiului Mangalia, a încălcat prevederile unui ordin ministerial privind programul de lucru al polițiștilor, în sensul că nu au organizat program de lucru astfel încât să asigure continuitatea serviciului polițienesc.
Revenim la situația de fapt, activitățile procedurale s-au încheiat în jurul orelor 4:30. Făptuitorul a părăsit sediul Poliției Vama Veche. În registrul de evidență persoane conduse la sediul Biroului Poliție Vama Veche-2 Mai, a fost înregistrat, a fost consemnat faptul că a fost condus la ora 03:00 de către agentul respectiv, la sediul subunității. La ora 05:21, la nivelul STS Constanța, a fost recepționat prin SNUAU 112 apelul prin care s-a semnalat accidentul rutier. Apelul a fost transferat către Centrul Operațional al IPJ Constanța, concomitent cu ascultarea colectivă realizată de către Dispeceratul Poliției Mangalia.
La ora 05:25 sesizarea a fost transmisă efectivelor de Poliție aflate în serviciu, inclusiv Serviciului Rutier.
La ora 05.30, operatorul 112 din cadul Inspectoratului de Poliție a fost informat cu privire la depistarea în trafic a făptuitorului, iar la fața locului s-a deplasat o echipă operativă din cadrul Serviciului Rutier Constanța, care a efectuat cercetarea la fața locului, l-a testat pe conducătorul auto cu aparatul drugtest, rezultatul fiind pozitiv la cocaină, amfetamină și metamfetamină. În continuare, polițiștii rutieri l-au condus pe conducătorul auto la Spitalul Municipal Mangalia, în vederea recoltării de probe biologice de sânge și urină. În cauză a fost întocmit dosar penal, fiindu-i atribuit număr al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă. Aceste aspecte, de fapt, sunt în linii mari cunoscute de opinia publică, urmare a relatărilor din mass-media, dar le-am reluat pentru că ele așa au fost însușite în cadrul raportului Corpului de Control, documentul oficial.
În ceea ce privește concluziile raportului, cu privire la modul de intervenție al efectivelor de poliție, la evenimentul analizat s-a stabilit că acesta a fost caracterizat de o serie de încălcări succesive ale normelor incidente domeniului constatării și sancționării faptelor de natură contravențională circumscrise siguranței rutiere, al constatării infracțiunilor și întocmirii actelor procedurale aferente pe fondul pregătirii profesionale precare și a lipsei de experiență ori nerespectării cu bună știință a obligațiilor ce le reveneau polițiștilor care au asigurat și au acționat în conformitate cu cele relatate în raport. Lipsa unei baze de date la nivelul M.A.I. care să conțină informații referitoare la existența și valabilitatea poliței RCA, deși este o problemă, nu a fost de natură să împiedice stabilirea situației de fapt și dispunerea măsurilor legale. De asemenea, s-a stabilit că instructajul polițiștilor delegați nu a fost adaptat tuturor elementelor situației operative. Totodată, s-au stabilit carențe în actul managerial exercitat la nivelul tuturor palierelor ierarhice în ceea ce privește organizarea, planificarea, coordonarea și controlul misiunilor din competență. Toate acestea au condus la neaplicarea prevederilor legale și a dispozițiilor procedurale cu ocazia gestionării evenimentului sesizat prin 112 de către un agent șef de poliție, operator 112 din cadrul Biroului Central Operațional IPJ Constanța, un agent șef adjunct de Poliție, dispecer în cadrul Poliției Municipiului Mangalia și un subcomisar, șeful Biroului Centrul Operațional.
De asemenea, neverificarea existenței și valabilității poliței RCA de către șeful Serviciului Poliției Rutiere și agenții care l-au oprit ulterior pe făptuitor, fiind încălcate prevederi legale privind statutul polițistului și organizarea și funcționarea Poliției Române, nerespectarea dispozițiilor legale cu privire la intervenția și constatarea infracțiunii de deținere ilegală de substanțe psihoactive de către un subinspector de poliție și agent de poliție cu încălcarea unor prevederi legale din legea privind organizarea și funcționarea Poliției Române și statutul polițistului. Întrucât la data de 19 august 2023 nu au condus la sediul Biroului de Poliție Vama Veche, 2 Mai și pe numiții însoțitori ai făptuitorului care circulau cu acesta în autovehicul în care s-a comis accidentul și evident, luarea de măsuri, în consecință. Având în vedere cele constatate pe timpul verificărilor, Comisia de control s-a sesizat din oficiu cu privire la existența unor date și indicii privind comiterea unor infracțiuni de abuz în serviciu cu încălcarea prevederilor Legii 360 din 2002 privind circulația pe drumurile publice. Sesizare care a fost înaintată Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța. Acest lucru este deja cunoscut, de asemenea, de către mass-media.
Pe fondul intensificării fenomenului infracțional în ceea ce privește consumul și traficul ilicit de substanțe psihoactive în zone și medii frecventate de turiști, cu precădere în Vama Veche, s-a constatat o capacitate redusă de adaptare și reacție a forțelor de ordine.
Raportul propune următoarele măsuri:
- Declanșarea cercetării prealabile pentru, citez, neglijență manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate de lege, am încheiat citatul, conform prevederilor art. 360 din 2002, privind statutul polițistului față de inspectorul șef de Poliție Județeană Constanța.
- Inspectorul General al Inspectoratului General al Poliției Române va analiza și dispune cu privire la declanșarea cercetării prealabile pentru neglijență manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate de lege conform prevederilor din legea privind statutul polițiștilor pentru mai mulți lucrători de poliție, un comisar șef de poliție, adjunct al șefului IPJ Constanța, un comisar șef de poliție, șeful Serviciul Rutier din IPJ Constanța, comisar de poliție, șeful Poliției Municipiului Mangalia, agent de poliție, operator 112 în cadrul Biroului Centrului Operațional IPJ Constanța. Revizuirea unei dispoziții a Inspectoratului General al Poliției Române în sensul stabilirii elementelor de bază ale planificării la sfârșitul anului pentru anul calendaristic următor, urmând ca la intrarea în vigoare a unor noi strategii sau programe sau prin asumarea unor angajamente de către conducere, documentul de planificare să fie actualizat.
- Stabilirea unor prevederi distincte referitoare la elementele necesare elaborării planurilor de acțiune, planuri convergente cu planuri anuale prin implementarea cerințelor referitoare la mijloace și resurse.
- Elaborarea plan de activități IPJ Constanța, în termen de maxim 5 zile de la primirea planului de măsuri.
- Actualizarea unor planuri operaționale indicate aici.
- Identificarea riscurilor aferente activității realizate de toate structurile IPJ Constanța și plan de măsuri.
- Actualizarea inventarului situațiilor generatoare de întreruperi la nivelul entității publice și corelativ a planului de asigurare și de asemenea, actualizarea unor situații a funcțiilor sensibile, stabilirea unor măsuri adecvate pentru controlul acestora.
- Reluarea procesului de inventariere a activităților procedurale la nivelul entității și în special, stabilirea unui calendar de realizare a procedurilor aferente gestionării unor riscuri tactic operaționale.
- Transmiterea raportului pentru valorificare către Ministerul Afacerilor Interne, transmiterea raportului pentru valorificare la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, deci aceasta au fost concluziile, constatările, propunerile și recomandările ale Raportului Corpului de Control.
Menționez, de asemenea, că raportul surprinde la modul general și capacitatea redusă de adaptare a forțelor de poliție la noi provocări în dezvoltare în ceea ce privește traficul de droguri în județul Constanța din cauza deficitului de personal existent la nivelul tuturor structurilor de poliție.
Nu numai în Constanța și în general, în țară.
Cum spuneam am primit raportul astăzi după-amiază, l-am analizat într-o primă etapă. O parte din concluziile raportului le găsesc perfect argumentate și întemeiat pe de altă parte, unele chestiuni au rămas insuficient clarificate sub aspectul argumentării, respectiv, din punctul meu de vedere, cauzalitatea directă dintre deficiențele constatate în teren cu ocazia producerii accidentului și responsabilitatea managerială a conducerii Inspectoratului la nivelul Inspectorului-Șef al IPJ Constanța.
De aceea, deși poate părea paradoxal, singura variantă în care aceasta poate fi lămurită deplin pe lângă concluziile raportului care, repet, sunt întemeiate și argumentate, este aprobarea acestor concluzii și, în consecință, sesizarea comisiilor de disciplină de la nivelul IGPR pentru a cerceta cauzele disciplinare propuse de raport precum și transmiterea acestui raport la Parchet pentru a fi valorificat conform legii.
Menționez, de asemenea, că în cursul zilei de astăzi, domnul Inspector-Șef Constantin Adrian Glugă și-a înaintat raportul de eliberare din funcție.
În concluzie, voi sesiza comisiile de disciplină cu raportul și îl voi transmite Parchetului.
Aceasta cu privire la raport, dar am menționat, voi face și alte precizări și anunța și alte decizii pe care le luăm.
Dincolo de raport am continuat să analizez și personal și în cadrul echipelor din minister cu care lucrez nu numai ceea ce s-a întâmplat la Vama Veche și întregul context local și național din punct de vedere al infracționalității și respectării legii și capacității de reacție a poliției.
De altfel, este o analiză, un demers început de când am sosit aici la minister. Am luat act și analizat cu atenție punctele de vedere exprimate în mass-media acuze critici, sugestii, propuneri.
În opinia mea, se impune o resetare completă a întregului aparat de aplicare a legii din structurile MAI dar și a structurii Ministerul Afacerilor Interne ca atare.
Voi începe această resetare, nu prin strategii și teorii, ci prin măsuri concrete aplicate în teren de la bază din stradă, acolo unde cetățeanul trebuie să fie protejat.
O voi începe din Județul Constanța și o voi extinde treptat în toată țara.
Județul Constanța, alături de București este unul dintre cele mai dificile comunități din punct de vedere al aplicării legii și al provocărilor implicate de fenomenul criminologic. Găsim în județul Constanța toate formele de criminalitate în gulere albe, evaziune fiscală, contrabandă, trafic de persoane, droguri, arme, crimă organizată.
Cauzele pentru care s-a ajuns aici sunt vechi și nu țin exclusiv de insuficienta capacitate de reacție a poliției, ci și de precaritatea educației civice, de condiții socio-economice dificile pentru unele micro-comunități.
Complicități politice istorice, despre care presa a scris frecvent, clemența justiției, despre care presa a scris frecvent. Dar eu mă voi ocupa acum doar de ceea ce am în competență, respectiv poliția.
Cert este că la momentul la care vorbim, în Constanța, bătălia cu criminalitatea a fost pierdută în ultimii 5-10 de ani cel puțin, din punctul meu de vedere, și voi reorganiza acum condițiile pentru a lansa din nou această bătălie într-un format și cu o echipare care să fie adaptate inamicului din teren. Concret voi lua, repet, dincolo de ceea ce îmi propune raportul, măsurile care urmează dincolo de ce îmi propune raportul.
Unu – reorganizarea de sus și până jos a IPJ Constanța. Întreaga structură organizatorică va fi regândită și adaptată amplorii fenomenului infracțional specific acestui județ și o nouă echipă managerială de tranziție va asigura operarea sistemului până când nouă organizare va intra în funcțiune.
Practic, desființez inspectoratul și îl vom reclădi într-o nouă organizare managerială și funcțională adaptată la realitatea infracțională din teren. Pentru a avea o șansă în lupta cu criminalitatea, acești oameni care zi de zi se luptă cu ea, trebuie puși într-un context organizatoric complet diferit, echipați corespunzător inclusiv cu mijloace logistice. Această nouă structură operațională va fi rezultatul unei gândiri colective cu cei mai buni specialiști de care dispunem în țară, în materie de combatere a criminalității. Dar voi solicita și un raport extern de expertiză de la țări partenere strategic prin experți în structuri de forță care combat criminalitatea. Noua organigramă aici, pe Constanța, va fi adoptată prin ordin de ministru, emis în cel mult 45 de zile, adică în jurul datei de 15 octombrie, după ce va fi conceput astfel încât să fie capabilă să confrunte fenomenul infracțional de magnitudinea celui existent în județul Constanța, în special în ceea ce privește evaziunea fiscală, trafic de droguri, trafic de ființe umane, crimă organizată.
Noul IJP Constanța va fi un proiect pilot care va servi drept model de orientare pentru restructurarea unităților teritoriale ale Poliției Române. Până atunci, în perioada de tranziție la nouă structură, cum spuneam, o nouă echipă managerială va gestiona activitatea curentă și va fi condusă de doamna comisar șef Mădălina Vlangăr, actual director la Centrul de Cooperare Polițienească Internațională, ofițer cu experiență în cooperarea polițienească internațională, care a ocupat inclusiv poziții de atașat de afaceri interne, fost șef de Brigadă de Combatere a Criminalității.
Doi – conform Legii 218 din 2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, în cadrul IGPR funcționează Consiliul Superior compus din conducerea IGPR, șefi de direcții generale și direcții din IGPR, șefi ai unităților teritoriale, președintele Corpului Național al Polițiștilor și rectorul Academiei Alexandru Ioan Cuza. Cer acestui Consiliu să se întrunească de urgență și să facă o analiză și o evaluare a funcționării poliției în fiecare județ pe care să o înainteze Ministerului Afacerilor Interne în cel mult 60 de zile cu accent pe problematica pregătirii profesionale a cadrelor și a eficienței fiecărei conduceri a fiecărui Inspectorat Județean de Poliție.
Trei – conform Legii 218 din 2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, la nivelul municipiului București și al fiecărui județ, funcționează autorități teritoriale de ordine publică, compusă din șefii Poliției, Poliției Locale, reprezentanți ai Consiliilor Locale, Județene, respectiv a Municipiului București, reprezentanți ai primăriilor și Corpul Național al Polițiștilor. Invit toate Autoritățile Teritoriale de Ordine Publică să emită, în temeiul art. 18 litera f din Legea numărul 218 din 2002, un raport extraordinar asupra eficienței unităților teritoriale de poliție care se dă conform legii publicității, o prevedere legală expresă.
Patru – voi propune Guvernului și Parlamentului, legislație pe următoarele direcții: măsuri care vizează conducătorii auto, instituirea obligativității testului antidrog cu ocazia examinării medicale pentru dobândirea sau reînnoirea permisului și extinderea examinării medicale la restituirea permisului de conducere reținut pentru consumul de alcool și droguri. Deci vrei carnet, test antidrog. Instituirea unor noi situații în care efectuarea testării antidrog-alcool este obligatorie suplimentar prevederilor actuale. Atunci când în vehicul sunt identificate substanțe care pot avea caracter psihoactiv, recipiente cu alcool desfăcute, conducătorul auto figurează în baza de date că a încălcat normele privind consumul de alcool și droguri la volan, precum și când a comis infracțiuni la regimul substanțelor interzise. Mărirea termenelor pentru restituirea permisului de conducere atunci când acesta a fost anulat ca urmare a consumului de alcool și droguri. În prezent, 6 luni de la data executării pedepsei amenzii sau pedepsei în regim de privare de libertate, voi propune 3 ani. Un an de la data grațierii totale ori a restului de pedeapsă de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau de la data împlinirii termenului de prescripție a executării pedepsei în caz de consum de alcool și droguri. În prezent, repet, este un an. Voi propune 5 ani.
Instituirea măsurii de confiscare obligatorie a mijloacelor de transport în care sunt depistate droguri sau conducători auto a fost confirmat pozitiv cu droguri. Este o prevedere care funcționează și în state membre ale Uniunii Europene.
Cinci – instituirea măsurii suspendării anulării înmatriculării în cazul în care autovehiculul nu deține RCA similar actualei soluții referitoare la ITP. Acestea au fost măsuri care vizează conducătorii auto proprietari de vehicule.
Măsuri care vizează polițiștii
Instituirea obligativității testului antidrog în cadrul examenului medical pentru admiterea în MAI precum și anual în timpul carierei.
Instituirea obligației de a se supune testării antidrog/alcool pe timpul serviciului, când sunt indicii comportamentale.
Instituirea obligației de a se supune testării pentru determinarea comportamentului simulat (poligraf) în cazul în care polițistul nu trece testul de integritate, cel de fidelitate sau în alte situații strict reglementate.
Suspendarea din funcție pentru o perioadă determinată în cazul în care:
– polițistul nu se supune testării sau testarea indică un rezultat pozitiv,
– polițistul nu trece testul de integritate sau cel de fidelitate,
– polițistul este implicat în evenimente grave, strict reglementate și conform unei proceduri.
Măsuri referitoare la pregătirea antidrog a polițistului:
– cursuri obligatorii, pe perioada școlarizării și pe perioada pregătirii continue, cu privire la utilizarea aparatelor drugtest și etilotest/etilometru, identificarea semnelor de consum a drogurilor și recunoașterea drogurilor și a altor substanțe psihoactive,
– elaborarea de către DIICOT și IGPR a unui Ghid de constatare a infracțiunilor prevăzute de Legea 143/2001 și Legea 194/2011, care să fie pus la dispoziția polițiștilor rutieri, de ordine publică și jandarmi, polițiștilor de frontieră români.
În ceea ce privește măsuri privind dotarea.
Unu – consolidarea capacității de detectare a drogurilor, creșterea numărului de drugteste. Achiziția a 244 de aparate drugtest pentru care este asigurată finanțarea din fonduri nerambursabile, proiectele Helipol și Mixt Mobil, care au ca termen de implementare 31 decembrie 2023. Identificarea unor soluții de achiziție pentru creșterea numărului de aparate drugtest cu minim 200.
Creșterea capacității de expertizare a laboratoarelor antidrog ale IGPR.
Implementarea concepției de poliție canină – antidrog la nivelul M.A.I..
Doi – stabilirea competenței de urmărire penală proprie pentru polițiștii antidrog, pentru toate infracțiunile prevăzute de Legea nr. 143/2000 și Legea nr. 194/2011, cu excepția celor comise de grupările de crimă organizată, urmând ca DIICOT să exercite supravegherea urmăririi penale, cu posibilitatea preluării în anchetă proprie a oricărui caz. Este vorba despre faptele de importanță redusă în raport de trafic de droguri, consum minor de substanțe.
În acest fel degrevăm, este o solicitare mai veche a procurorilor pentru a se concentra împreună cu unitățile de poliție pe marile tranzacții de trafic de droguri și a nu mai bloca aparatul cu alte fapte de importanță mai redusă.
Măsurile organizatorice care vor urma după ce lansăm proiectul pilot la Constanța.
Reorganizarea Aparatului Central al MAI pentru creșterea eficienței acestuia.
Reorganizarea unităților de învățământ ale MAI (Academia de Poliție, școlile de agenți de poliție ale Poliției Române, Poliției de Frontieră și Jandarmeriei Române, centrele de pregătire) sub directa coordonare a Aparatului Central al MAI și aplicarea Statutului cadrelor militare la nivelul tuturor acestor unități de învățământ. În concret, vom militariza toate instituțiile de învățământ ale MAI.
Regândirea activității Agenției Naționale Antidrog, raportat la evoluția consumului de droguri în România.
Măsuri de prevenire a consumului de droguri în școli.
Subiect va fi abordat în cadrul Planului Național Comun de Acțiune –pentru siguranță școlară în 2023-2024 (o primă ședință – 30 august). Urmărim realizarea unui nou mecanism național de acțiune în perspectiva noului an școlar 2023-2024 cu implicarea: Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Educației, Ministerului Sănătății, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, precum și a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. La nivel de ministru voi participa personal. Mecanismul va viza în special lupta împotriva drogurilor, violenței și bullying-ului.
Ca element de noutate, vor fi constituite grupuri de acțiune la nivelul fiecărei unități de învățământ formate din reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne, ai unității de învățământ, precum și asociațiilor de părinți și elevi.
Analiza posibilității testării antidrog a elevilor de către personalul medical calificat ce deservește unitatea de învățământ în situația în care elevul manifestă vizibil un comportament dezadaptativ caracteristic consumului de droguri (cu acordul părinților).
În rezumat, am luat act și de constatările și de concluziile Raportului Corpului de Control. Așa cum propune Corpul de Control voi trimite raportul către IGPR pentru a fi sesizate Comisiile de disciplină pentru toți cei indicați în Rportul Corpului de Control. De asemenea, așa cum propune Corpul de Control voi trimite raportul către parchet pentru o eventuală valorificare, în funcție de constatările procurorilor și analiza lor.
Administratie
Revoluție verde la vârful administrației: Palatul Administrativ din Ploiești trece pe energie solară
Într-un demers curajos către independență energetică, inima administrativă a județului Prahova se pregătește să devină un model de sustenabilitate. Potrivit datelor furnizate de Agenția pentru Eficiență Energetică și Energii Regenerabile „AE3R Ploiești-Prahova”, clădirea simbol a orașului ar putea fi alimentată direct de la soare, marcând o schimbare de paradigmă în gestionarea resurselor publice.
Independență energetică „sub sigiliul” soarelui: 80 kWp pe acoperișul județului
Tranziția de la bune intenții la soluții tehnice concrete a fost făcută odată cu finalizarea studiului de prefezabilitate realizat de specialiștii AE3R. Documentul propune o transformare radicală a acoperișului Palatului Administrativ din Ploiești prin instalarea unui sistem fotovoltaic on-grid performant. Cu o putere instalată de 80 kWp, acest sistem este proiectat să transforme radiația solară în energie pură, destinată exclusiv consumului propriu al instituției.
Conform raportului întocmit de AE3R Ploiești-Prahova, această investiție nu este doar o declarație de imagine, ci un calcul matematic riguros: aproximativ 98 MWh de energie verde ar putea fi generați anual. Această producție va permite Consiliului Județean Prahova — membru fondator al agenției — să își reducă semnificativ dependența de rețeaua națională și să optimizeze costurile de funcționare ale clădirii.
Eficiență chirurgicală: Facturi mai mici și emisii reduse
Cifrele prezentate în studiu sunt elocvente pentru impactul pe care tehnologia verde îl are asupra sectorului public. Implementarea acestui proiect ar asigura aproximativ 16,3% din necesarul anual de energie electrică al clădirii. Dincolo de economiile financiare imediate, proiectul reprezintă un pas ferm în direcția atingerii obiectivelor asumate de România și Uniunea Europeană în lupta împotriva schimbărilor climatice.
Sursa citată subliniază că astfel de inițiative sunt vitale pentru diminuarea amprentei de carbon și accelerarea tranziției către o economie cu emisii reduse. Prin producția locală de energie regenerabilă, Palatul Administrativ încetează să mai fie doar un consumator pasiv, devenind un actor activ în gestionarea resurselor sustenabile.
AE3R: Motorul sustenabilității în județul Prahova
Realizarea acestui studiu de prefezabilitate reconfirmă rolul strategic pe care AE3R Ploiești-Prahova îl joacă în regiune. Agenția nu se limitează la consultanță tehnică, ci acționează ca un partener activ al administrațiilor locale, identificând soluții care să facă județul mai competitiv și mai sigur din punct de vedere energetic.
Într-un context global marcat de volatilitatea prețurilor la energie, viziunea promovată de AE3R oferă o foaie de parcurs clară: independența energetică a instituțiilor publice nu mai este un lux, ci o necesitate administrativă. Prin astfel de proiecte, Prahova își consolidează statutul de județ orientat către viitor, unde eficiența energetică devine coloana vertebrală a dezvoltării durabile.
Exclusiv
IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!
PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL
La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are treabă cu legea și nici cu examenele corecte. Adevărata „situație operativă” pare să fie una singură: nu verificarea abuzurilor, ci identificarea colegului care a avut îndrăzneala să spună adevărul.
Conform informațiilor făcute publice de Sindicatul Europol, în loc să se ocupe de situațiile în care unor polițiști li s-au cerut angajamente contrare legii, înainte de examenul de definitivare în profesie, conducerea inspectoratului ar fi preocupată să prindă „vinovatul” suprem: polițistul care a scos gunoiul de sub preș și l-a arătat publicului.
„VICTIMA INOCENTĂ” IPJ CONSTANȚA: LACRIMI DE CROCOSIL ÎN COMUNICATELE OFICIALE
Instituția, ne spune Sindicatul Europol, continuă să pozeze într-o biată victimă neînțeleasă, aproape sfântă, nedreptățită de sindicat și de opinia publică. Totul ar fi, după cum lasă să se înțeleagă, o simplă invenție a Sindicatului Europol.
Numai că, pentru a risipi ceața, sindicatul vine cu „proba materială”: modelul de angajament primit de polițiștii absolvenți ai promoției decembrie 2024, încă de anul trecut, înainte ca aceștia să susțină examenul de definitivare în profesie. Un angajament scris, în care agentul se obligă să nu își modifice raporturile de serviciu decât într-un anumit cadru, document care devine, în context, piesa-cheie a acestui puzzle instituțional.
ÎNTREBĂRILE LA CARE IPJ CONSTANȚA NU VREA SĂ AUDĂ RĂSPUNSUL
Într-un comunicat de presă, IPJ Constanța afirmă nonșalant că nu a fost sesizat de niciun polițist privind vreo presiune pentru completarea unor astfel de angajamente. Până aici, manualul clasic de „spălat pe mâini”.
Numai că rămâne o listă incomodă de întrebări, pe care, după cum arată Sindicatul Europol, inspectoratul refuză cu grație să o deschidă:
- Cine a conceput acel tip de angajament?
- Cine l-a distribuit polițiștilor pentru completare, înainte de susținerea examenului de definitivare în profesie?
- În baza cărei prevederi legale a fost solicitat?
- Cine și-a asumat răspunderea pentru folosirea lui?
Răspunsuri? Zero. În locul lor, se aude doar foșnetul „hârtiilor interne” și tropăitul grăbit al celor care vor să închidă subiectul, nu să-l lămurească.
CÂND ABUZUL NU DERANJEAZĂ, DAR DERANJEAZĂ DOVEZILE
Conducerea inspectoratului, potrivit relatării Sindicatului Europol, nu a făcut o prioritate din a clarifica legalitatea acestor angajamente. În schimb, la nivelul Serviciului Siguranța Transporturilor, „misiunea zilei” ar fi fost alta: identificarea polițistului care a pus documentul la dispoziția sindicatului.
Pe scurt, nu documentul deranjează. Nu conținutul lui. Nu suspiciunea de practici ilegale.
Deranjează faptul că a ieșit la lumină. Că a ajuns în spațiul public. Că nu mai poate fi băgat la loc în sertarul cu „așa se face la noi”.
LOGICA INFRACȚIONALĂ A „CAZANULUI CU TĂCERI”
Sindicatul Europol pune degetul pe rană: această mentalitate seamănă izbitor cu ceea ce întâlnim în mediul infracțional. Nu fapta e problema, ci denunțătorul. Nu încălcarea legii deranjează, ci cel care îndrăznește să o arate.
Hoții – spune logica simplă a străzii – nu se grăbesc să-și recunoască vina, ci să afle cine i-a „turnat”. Iar când acest tip de reflex apare, după cum reclamă sindicatul, chiar într-o instituție de aplicare a legii, contrastul devine grotesc.
În loc de „ne-am înșelat, corectăm, respectăm legea”, avem „cine a vorbit?”. Un fel de cod al tăcerii transformat în politică de personal.
DE CE POLIȚIȘTII NU SE MAI DUC LA ȘEFI, CI LA SINDICAT
Nu întâmplător, tot mai mulți polițiști aleg, conform Sindicatului Europol, să se adreseze organizației sindicale, și nu conducerii inspectoratului sau structurilor de control intern.
Explicația este devastator de simplă: mulți au convingerea că, prea des, anchetele interne nu urmăresc să lămurească faptele, ci să identifice persoana care a îndrăznit să le reclamat. Nu adevărul contează, ci vânătoarea celui care l-a spus.
Într-un astfel de climat, frica devine instrument de management, iar sindicatul devine, de facto, singura supapă pentru cei care nu vor să intre în jocul tăcerii.
IPJ CONSTANȚA: PROBLEMA NU ESTE „DENUNȚĂTORUL”, CI SISTEMUL TOLERAT
Mesajul transmis de Sindicatul Europol către conducerea IPJ Constanța este cât se poate de clar: orice tentativă de a găsi „denunțătorul” nu face decât să confirme problema, nu să o stingă.
Nu sindicatul este problema. Nu polițistul care a vorbit este problema.
Problema, așa cum reiese din acest caz, sunt practicile ilegale sau abuzive care continuă să fie tolerate în interiorul instituției, acoperite de comunicate liniștitoare și de o tăcere disciplinată.
Atâta vreme cât prioritatea nu va fi adevărul și respectarea legii, ci identificarea celui care „a îndrăznit să vorbească”, IPJ Constanța riscă să-și confirme singur, zi de zi, propriul pamflet: un model de management în care abuzul este „incident”, dar cel care îl expune devine „dușmanul” de vânat. (Cristina T.).
Exclusiv
„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor”
Când polițiștii și militarii cer bani, nu poezie, reacția „morală” o știm pe dinafară:
„Ați ales o vocație, nu o meserie. Ați jurat. Serviți țara. Onoarea uniformei nu se măsoară în bani.”
Subtitlu nespus, dar urlat din toți rărunchii:
„Dacă vrei salariu, ești trădător de jurământ. Dacă ceri drepturi, dezonorezi uniforma.”
Ce pare, la prima vedere, o românească ieftină de ultimii 30 de ani – marca „te-am făcut, fraiere”, servită de politicieni ipocriți și de boșii din structurile centrale cu reflexe de secretar de partid – e de fapt o schemă veche de 250 de ani.
Adam Smith, părintele capitalismului, cel pe care îl flutură toți gură-cască atunci când justifică „piața liberă”, a descris exact acest mecanism în 1776, în „Avuția națiunilor”.
Nu ca ideal, ci ca șmecherie de preț: cum să plătești mai puțin pentru munca cea mai grea, îmbrăcând restul în „onoare”.
Analiza este readusă în actualitate, în cheie românească, de Sindicatul Diamantul, prin vocea lui Emil Păscuț. Și e nimic mai usturător pentru discursul oficial decât să vii peste el cu Adam Smith însuși.
Regula lui Smith: muncă grea și periculoasă = bani mai mulți. Cu o excepție monstruoasă
În Cartea I, capitolul X, Adam Smith pune întrebarea simplă: de ce diferă câștigurile între profesii?
Răspunsul lui, devenit clasic în economie:
pe o piață liberă, avantajele și dezavantajele diferitelor ocupații tind să se compenseze.
Cu alte cuvinte:
- munca ușoară, curată, sigură = bani mai puțini;
- munca grea, murdară, periculoasă = bani mai mulți.
Exemplele lui:
- calfa de croitor câștigă mai puțin decât țesătorul;
- țesătorul, mai puțin decât fierarul;
- minerul, care își riscă pielea în subteran, câștigă în 8 ore cât potcovarul în 12.
Riscul, murdăria, oboseala, răspunderea se plătesc.
Asta e regula. E manual de economie, nu fluturaș sindical.
Exemplul extrem la Smith: călăul public:
„The most detestable of all employments, that of public executioner, is, in proportion to the quantity of work done, better paid than any common trade whatever.”
Tradus:
„Cea mai detestabilă dintre toate îndeletnicirile, aceea de călău public, este, raportat la cantitatea de muncă prestată, mai bine plătită decât orice meserie obișnuită.”
De ce? Pentru că e odioasă, detestată.
Societatea îl urăște, deci trebuie să-l plătească regește.
Dezonoarea e o taxă pe care angajatorul o plătește în plus.
Reversul otrăvit: când „onoarea” nu se adaugă la salariu, ci îl taie
Tot acolo, Smith formulează fraza care spulberă discursul cu „vocația”:
„Honour makes a great part of the reward of all honourable professions. In point of pecuniary gain, all things considered, they are generally under-recompensed.”
Tradus pe românește, fără livraj cu fundiță:
„Onoarea constituie o mare parte din recompensa tuturor profesiilor onorabile. Din punctul de vedere al câștigului bănesc, ele sunt în general insuficient recompensate.”
Deci:
- la profesiile onorabile, onoarea nu se adaugă la salariu;
- onoarea este o parte din salariu – adică o parte pe care angajatorul nu o mai plătește în bani.
Cu cât profesia e mai „onorabilă”, cu atât portofelul e mai subțire.
Diferența se achită în stimă, ceremonii, medalii, drapele și poze.
Statul a înțeles perfect schema:
- banii dor bugetul;
- moneda simbolică (stegulețe, diplome, „eroism”, „vocație”, „onoare”) nu costă nimic.
Sindicatul Diamantul nu inventează nimic: doar arată că ceea ce azi e prezentat ca morală patriotică, Adam Smith a despuiat, acum 250 de ani, ca mecanism rece de exploatat profesii onorabile.
Polițistul și militarul: combinația perfectă pentru a fi înșelat legal
Orice polițist sau militar care citește își recunoaște fișa zilnică:
- ture de noapte,
- expunere la violență,
- risc de moarte sau invaliditate,
- răspundere penală pentru decizii luate în secunde,
- uzură fizică accelerată,
- restrângeri de drepturi pe care alții nici nu le concep.
După regula lui Smith, ar trebui să fie plătiți cu vârf și îndesat.
De ce nu sunt?
Pentru că polițistul / militarul nu este o excepție de la teoria lui Smith, ci cazul-limită unde două reguli ale aceluiași sistem se ciocnesc frontal:
- Muncă extrem de periculoasă → ar cere cea mai mare primă de risc.
- Profesia extrem de onorabilă → duce, conform lui Smith, la subplată în bani, diferența fiind plătită în „onoare”.
Rezultatul, notează Adam Smith și confirmă România lui 2026:
cea mai periculoasă profesie ajunge plătită sub cea mai banală.
Polițistul și militarul sunt pe diagonala blestemată:
- periculoși la maximum,
- onorabili la maximum,
- plătiți la minim.
Călăul – detestabil, bine plătit pentru dispreț.
Soldatul/polițistul – onorabil, plătind el pentru stima primită.
Formula lui Smith, rezumată dur:
„Călăul este plătit pentru disprețul pe care îl suportă; soldatul plătește pentru stima pe care o primește.”
Nota de plată a uniformei: dublu minus, zero plus
Aplicată la polițist/militar, harta lui Smith arată așa:
- pentru componenta onorabilă:
statul taie din salariu și plătește în „stimă” – ceremonii, discursuri, medalii, parade, „eroi în uniformă”. - pentru componenta periculoasă:
aceeași regulă cere o primă masivă de risc –
exact cea care la polițiști și militari lipsește de facto.
Bilanțul omului în uniformă, pe contabilitatea smithiană, în România:
- la rubrica „onoare” – debit (i se scad bani);
- la rubrica „pericol” – zero credit (nu primește nimic în plus).
Dublu debit, zero credit.
Același casier – Statul – aplică doar regula care îi convine: invocă „onoarea” când trebuie să nu plătească, „riscul” când trebuie să ceară mai multă obediență.
„Întreg prețul sângelui lor”: cum se cumpără viață cu speranțe romantice
Adam Smith nu se oprește la salariu. Lovește direct în mecanismul de recrutare:
„These romantic hopes make the whole price of their blood. Their pay is less than that of common labourers, and in actual service their fatigues are much greater.”
„Aceste speranțe romantice alcătuiesc întreg prețul sângelui lor. Plata lor este mai mică decât a muncitorilor de rând, iar în serviciul efectiv oboseala lor este mult mai mare.”
Tradus pe șleau pentru uniforma din 2026:
- Nu solda plătește sângele soldatului/polițistului.
- Sângele este cumpărat cu vise de glorie, decorații, „onoare națională”.
Iar marfa e mereu disponibilă, spune Smith, pentru că:
- tinerii supraestimează șansele de reușită,
- subestimează riscurile reale,
- se lasă ademeniți de viața de aventuri, nu de viața reală cu hernie, infarct, dosare și pensii tăiate.
„The dangers and hairbreadth escapes of a life of adventures, instead of disheartening young people, seem frequently to recommend a trade to them.”
„Primejdiile și scăpările la limită ale unei vieți de aventuri, în loc să-i descurajeze pe tineri, par adesea să le recomande o asemenea meserie.”
Comentariul românesc, cum îl subliniază Emil Păscuț – SPR DIAMANTUL:
- nimeni nu intră în poliție la 20 de ani gândindu-se la hernia de disc de la 45,
- la bolile de inimă care îl bagă în groapă cu 10 ani mai devreme,
- la procesele pe care le va da propriului angajator ca să își primească ce scrie deja în lege.
Statul exploatează exact ce știa Smith:
- optimismul vârstei,
- prestigiul uniformei,
- dorința de aventură și de respect.
„Compensația de risc” în România: lege vie pe hârtie, moartă pe fluturaș
Te-ai aștepta ca România să fie atât de „balcanică” încât nici măcar să nu fi auzit de compensația de pericol.
Realitatea e mai cinică: a auzit, a scris, a votat, a publicat… și apoi a înghețat.
Sindicatul Diamantul arată clar:
- Legea-cadru 153/2017, Anexa VI, art. 14 alin. (1):
pentru „munca cu grad ridicat de risc sau în condiții de pericol deosebit”, personalul militar și polițiștii „beneficiază de o compensație de risc/pericol deosebit”.
Pe hârtie – impecabil, occidental.
În realitate – Adam Smith + OUG made in Romania:
- dreptul există,
- aplicarea lui este eșalonată „în trepte”,
- iar fiecare treaptă este înghețată anual prin OUG-uri succesive de „încetinire”, „prudență bugetară” și alte minciuni ambalate tehnic.
Două legi-cadru succesive (L. 284/2010 și L. 153/2017) au făcut aceeași mișcare:
- au creat dreptul la compensație de risc;
- au amânat intrarea lui în vigoare „treptat”;
- guvernele, an de an, au venit cu OUG-uri care blochează exact treptele.
Mecanism perfect:
- dreptul există suficient cât să nu mai poată fi cerut;
- nu ajunge niciodată în buzunar.
În 16 ani, compensația de risc/pericol deosebit:
- nu a fost plătită nici sub Legea 284/2010,
- nici sub Legea 153/2017,
- nici astăzi.
Dreptul trăiește în Monitorul Oficial;
moare pe fluturașul de salariu.
Statutul polițistului: „Adam Smith” scris cu mâna statului român
Legea 360/2002 – Statutul polițistului conține, fără să-și dea seama, esența lui Smith.
- Art. 1 alin. (2):
„Exercitarea profesiei de polițist implică, prin natura sa, îndatoriri și riscuri deosebite.”Deci: riscul e structural, nu accidental.
- Art. 1 alin. (3):
„Statutul special este conferit de îndatoririle și riscurile deosebite…”Cu alte cuvinte: tot „statutul special” se sprijină pe risc.
- Art. 6:
„Polițistul beneficiază de drepturi compensatorii acordate… pentru condițiile speciale și riscurile pe care le implică exercitarea profesiei.”
Lanț logic simplu:
- profesia are risc mare, prin natura sa;
- acesta justifică „statutul special”;
- riscul trebuie compensat în bani.
Realitatea:
- „statutul special” este invocat zilnic ca motiv de restrângere a drepturilor,
- riscul – ca motiv de datorie sporită,
- dar nu ca motiv de plată sporită.
Statul ia din Smith ce îi convine:
- partea cu „onoarea profesiei”,
- taie partea cu „diferențialul de risc”.
Statul minimal al lui Smith: primele două datorii – apărarea și ordinea. Fix ce plătește România la discount
În Cartea a IV-a și a V-a, Adam Smith reduce statul la esență.
„Suveranul sau statul” – spune el – are trei mari îndatoriri:
- Să protejeze societatea de violența și invazia altor societăți (apărarea).
- Să protejeze fiecare membru al societății de nedreptatea sau opresiunea celorlalți (ordine, justiție).
- Să susțină lucrări și instituții publice pe care piața nu le poate finanța singură.
Adică, în termeni actuali:
- armata, poliția, justiția – pe primul loc;
- restul – după.
Smith nu se rușinează să scrie:
„defence… is of much more importance than opulence”
„apărarea este cu mult mai importantă decât opulența”.
Cu alte cuvinte:
Statul care își plătește prost oamenii din apărare și ordine nu face economie; își sabotează propria existență.
Mai mult, Smith spune clar:
- războiul și ordinea nu produc bunuri vandabile,
- deci oamenii din aceste domenii sunt întreținuți din munca celorlalți, prin stat.
- deci nu pot fi lăsați pieței.
Nu există „poliție privată care să țină loc de stat”.
„E vocație, nu salariu”: nu e omagiu, e refuz de plată
Sindicatul Diamantul, citând și explicându-l pe Adam Smith, închide cleștele:
- Pe de o parte, Smith spune:
apărarea și ordinea sunt primele datorii ale statului, nu mofturi. - Pe de altă parte, tot el explică:
statul trişează folosind „onoarea” ca monedă de plată în locul banilor.
De aici vine discursul oficial de azi:
„Meseria de polițist e o vocație, nu o sursă de venit.”
„Ați depus un jurământ, nu ați semnat un contract de salariu.”
Pare elogiu.
În analiza lui Smith, e altceva: refuz de plată mascat în limbaj patriotic.
Adam Smith, scos din raft și pus pe masa discuției de Emil Păscuț și SPR DIAMANTUL, spune negru pe alb:
- onoarea e reală și nimeni nu v-o poate lua;
- dar nu e treaba statului să o contabilizeze ca formă de salariu.
Onoarea aparține omului.
Solda este datoria statului.
Cine le amestecă:
- nu înalță uniforma,
- ci arată cât de puțin îi respectă pe polițiști și militari.
Concluzie: când îți flutură drapelul, îți achită în natură ce îți datorează în bani
De la 1776 la 2026, firul e același:
- Statul are obligația esențială să asigure apărarea și ordinea.
- Pentru asta angajează oameni în uniformă.
- Le restrânge drepturi, le cere viața la nevoie, îi umple de „onoare” la ceremonii.
- Când vine vorba de bani:
- invocă „vocația”,
- invocă „jurământul”,
- blochează compensația de risc prin OUG-uri,
- lasă drepturile să trăiască doar pe hârtie.
Ce arată Sindicatul Diamantul, cu Adam Smith în mână, e simplu:
- când ți se spune „serviți țara, nu salariul”,
- ți se comunică, de fapt:
„onoarea ta e moneda cu care îți plătești singur riscul, noi nu mai băgăm nimic în cont.”
Data viitoare când vreun șef, ministru sau comunicator îți spune „nu mai vorbiți de bani, purtați cu mândrie uniforma”,
deschide în minte Cartea I, capitolul X din „Avuția națiunilor” și articolul 14 din Legea 153/2017.
Nu e lipsă de vocație să ceri bani.
Este lipsă de onoare a statului să te plătească în drapele în loc de soldă. (Cerasela N.).
-
Exclusivacum 4 zileIpj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică
-
Exclusivacum 4 zileClanul Incompatibililor: Cum a ajuns Cătălin Dobrescu să fie și jurist, și administrator, și „omul primarului” în același timp
-
Exclusivacum o ziDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 4 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 2 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 2 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum o ziMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor



