Featured
Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Constanța va fi supus unui reset complet prin reorganizare
Declarație de presă a ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu:
Analiza evenimentelor de la Crevedia este în curs la nivelul departamentelor componente și competente din minister și, în foarte scurt timp, în această săptămână, vor fi prezentate de șeful D.S.U. concluziile acestei analize.
În al 2-lea rând, declarația de astăzi nu va viza doar concluziile raportului Corpului de control. Declarația de astăzi va avea mai multe puncte și va constitui baza politico-administrativă la nivelul Ministerului Afacerilor Interne pentru o acțiune de schimbare progresivă și cuprinzătoare la nivelul întregii Poliții Române, dar și la nivelul centralei Ministerului Afacerilor Interne.
În al 3-lea rând, precizez faptul că, personal, am lăsat toate independența Corpului de Control în efectuarea controlului.
Șeful Corpului de Control nu este numit de mine, nu l-am cunoscut până să ajung în minister și nu am comunicat cu dânsul, direct sau indirect, pe toată durata efectuării controlului, până când a predat raportul de control. De asemenea, precizez că voi prezenta exclusiv concluziile raportului de control, după prezentarea faptică a evenimentelor, dar ulterior și considerațiile subsemnatului asupra acestora, fără a mai prezenta aspecte de ordin factual care sunt deja cunoscute, fiind prezentate pe larg în mass-media. În sfârșit, dar nu în ultimul rând, precizez că niciuna din concluziile sau propunerile raportului ori din considerațiile pe care le voi face și deciziile pe care le voi anunța nu pot și nu vor înfrânge principiul prezumției de bună credință și principiul prezumției de nevinovăție, principiul conform căruia orice persoană este considerată nevinovată până la proba contrarie stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Acestea fiind spuse, voi prezenta constatările faptice asupra evenimentului, așa cum le-a reținut raportul Corpului de control.
Așadar, la data de 18 august 2023, ora 21:40, numitul făptuitor, aflat la volanul unui autoturism a fost oprit în trafic, în municipiul Constanța, de către un comisar-șef de poliție, șeful serviciului rutier Constanța. Raportul Corpului de Control constată și susține că la acest moment au fost încălcate norme care stabilesc că trebuia aplicată sancțiunea contravențională pentru lipsa semnului distinctiv de începător a conducătorului auto, având în vedere că șoferul avea o vechime mai mică de un an de la dobândirea permisului. De asemenea, au fost încălcate prevederi legale care dispuneau ridicarea plăcuțelor de înmatriculare ale autoturismului verificat.
La data de 19 august 2023, la orele 00:40 s-a recepționat un apel SNUAU 112. Apel în care se făceau mențiuni cu privire la modalitatea neobișnuită în care era condus un autovehiculul pe drumurile publice. Din două declarații menționate în raportul Corpului de control, rezultă că mențiunile au fost legate de presupusă conducere sub influența băuturilor alcoolice, dar ulterior și presupus consum de droguri. Asta a semnalat cetățeanul care a apelat 112. A fost gestionat de către operatorul 112 Constanța, un agent șef de poliție și de dispecerul poliției Municipiului Mangalia, agent-șef adjunct de poliție. La acest moment operativ au fost încălcate proceduri de sistem care stabilesc activități ce se vor întreprinde de către personalul poliției pentru preluare, dispecerizare și intervenție la evenimentele semnalate prin SNUAU 112, precum și modalitatea de selecție și conduită a personalului cu atribuții în context, constând în faptul că, după preluarea apelului de urgență nu au transmis datele suplimentare echipajelor din dispozitiv obținute de la apelant, nu au completat toate câmpurile fișei de caz 112 și nici datele necesare privind soluționarea evenimentului, nu au raportat evenimentul conducerii.
Mai departe. La data de 19 august, la orele 02:35 a fost depistat în trafic, autoturismul dat în consemn. Un agent de poliție, în timp ce se deplasa cu autospeciala în care se mai aflau un plutonier, precum și patrula compusă dintr-un agent principal de poliție și un plutonier adjutant, în localitatea Vama Veche, a depistat autoturismul rubricat cu numărul de înmatriculare comunicat prin dispecerat în localitatea Vama Veche, a depistat autoturismul rubricat cu numărul de înmatriculare, comunicat prin dispecerat. La acest moment procedural, conform raportului Corpului de Control, agentul de poliție a încălcat prevederi legale, prin aceea că nu a ridicat plăcuțele de înmatriculare auto verificat. A încălcat prevederile legale întrucât, cu ocazia depistării și opririi în trafic a vehiculului, nu a pornit de îndată dispozitivul audio-video portabil de tip body camera, acesta fiind pornit în momentul în care s-a efectuat testul de alcoolemie. De asemenea, s-au încălcat prevederi privind o procedură de sistem, în sensul că în situația în care șoferul nu a putut fi supus din orice motiv testării preliminare a prezenței în organism a unor substanțe psihoactive, erau obligați să-l conducă la o unitate medicală în vederea recoltării de mostre biologice.
La ora 02:40, după oprirea în trafic, au fost fotografiate: cartea de identitate și numărul de înmatriculare, au fost transmise pe grupul de whatsapp și a fost postat rezultatul interogării pe aceste grupuri. În urma activității polițienești descrise mai sus, un agent și un plutonier au efectuat și controlul autoturismului, ocazie cu care în portiera stânga faţă au fost găsite un pachet de țigări în interiorul căreia se afla o țigară confecționată artizanal, parțial consumată, care conținea materie vegetală de culoare brun-verzuie cu miros înțepător, specific cannabisului și un blister de bromazepam conținând 4 comprimate. În acest moment operativ au fost încălcate prevederi legale pentru că nu au fost conduși la sediul biroului de Poliție Vama Veche-2 Mai și însoțitorii pasageri ai făptuitorului accidentului, deși au fost legitimați. Conducerea la Secție trebuia să fie făcută în vederea stabilirii situației de fapt, referitoare la descoperirea unei țigarete confecționate artizanal, parțial consumată, care conținea o materie vegetală, așa cum am descris-o, plus blisterul cu cele 4 pastile de bromazepam.
În jurul orei 3:00, agentul de poliție a solicitat ofițerului coordonator, subinspector de poliție sprijin în vederea testării alcoolemiei șoferului. Rezultatul testării a fost negativ. Dar, în continuarea activităților, ofițerul coordonator a solicitat dispecerului Poliției Municipiului Mangalia sprijin pentru testarea șoferului cu un aparat drugtest însă dispecerul a comunicat că nu are planificat un polițist rutier din cadrul Biroului Rutier Mangalia, în gestiunea căruia se află un aparat drugtest.
La acest moment operativ, potrivit raportului Corpului de Control, agentul-șef adjunct de poliție a încălcat o procedură de sistem, constând în aceea că nu a raportat conducerii Poliției Municipale detalii privind evenimentul semnalat și imposibilitatea testării conducătorului auto cu aparatul drugtest, nu a depus diligențe pentru solicitarea sprijinului formațiunilor de la IJP pentru testarea cu drugtest. Comisarul de poliție de asemeni, șeful Poliției Municipiului Mangalia, a încălcat prevederile unui ordin ministerial privind programul de lucru al polițiștilor, în sensul că nu au organizat program de lucru astfel încât să asigure continuitatea serviciului polițienesc.
Revenim la situația de fapt, activitățile procedurale s-au încheiat în jurul orelor 4:30. Făptuitorul a părăsit sediul Poliției Vama Veche. În registrul de evidență persoane conduse la sediul Biroului Poliție Vama Veche-2 Mai, a fost înregistrat, a fost consemnat faptul că a fost condus la ora 03:00 de către agentul respectiv, la sediul subunității. La ora 05:21, la nivelul STS Constanța, a fost recepționat prin SNUAU 112 apelul prin care s-a semnalat accidentul rutier. Apelul a fost transferat către Centrul Operațional al IPJ Constanța, concomitent cu ascultarea colectivă realizată de către Dispeceratul Poliției Mangalia.
La ora 05:25 sesizarea a fost transmisă efectivelor de Poliție aflate în serviciu, inclusiv Serviciului Rutier.
La ora 05.30, operatorul 112 din cadul Inspectoratului de Poliție a fost informat cu privire la depistarea în trafic a făptuitorului, iar la fața locului s-a deplasat o echipă operativă din cadrul Serviciului Rutier Constanța, care a efectuat cercetarea la fața locului, l-a testat pe conducătorul auto cu aparatul drugtest, rezultatul fiind pozitiv la cocaină, amfetamină și metamfetamină. În continuare, polițiștii rutieri l-au condus pe conducătorul auto la Spitalul Municipal Mangalia, în vederea recoltării de probe biologice de sânge și urină. În cauză a fost întocmit dosar penal, fiindu-i atribuit număr al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă. Aceste aspecte, de fapt, sunt în linii mari cunoscute de opinia publică, urmare a relatărilor din mass-media, dar le-am reluat pentru că ele așa au fost însușite în cadrul raportului Corpului de Control, documentul oficial.
În ceea ce privește concluziile raportului, cu privire la modul de intervenție al efectivelor de poliție, la evenimentul analizat s-a stabilit că acesta a fost caracterizat de o serie de încălcări succesive ale normelor incidente domeniului constatării și sancționării faptelor de natură contravențională circumscrise siguranței rutiere, al constatării infracțiunilor și întocmirii actelor procedurale aferente pe fondul pregătirii profesionale precare și a lipsei de experiență ori nerespectării cu bună știință a obligațiilor ce le reveneau polițiștilor care au asigurat și au acționat în conformitate cu cele relatate în raport. Lipsa unei baze de date la nivelul M.A.I. care să conțină informații referitoare la existența și valabilitatea poliței RCA, deși este o problemă, nu a fost de natură să împiedice stabilirea situației de fapt și dispunerea măsurilor legale. De asemenea, s-a stabilit că instructajul polițiștilor delegați nu a fost adaptat tuturor elementelor situației operative. Totodată, s-au stabilit carențe în actul managerial exercitat la nivelul tuturor palierelor ierarhice în ceea ce privește organizarea, planificarea, coordonarea și controlul misiunilor din competență. Toate acestea au condus la neaplicarea prevederilor legale și a dispozițiilor procedurale cu ocazia gestionării evenimentului sesizat prin 112 de către un agent șef de poliție, operator 112 din cadrul Biroului Central Operațional IPJ Constanța, un agent șef adjunct de Poliție, dispecer în cadrul Poliției Municipiului Mangalia și un subcomisar, șeful Biroului Centrul Operațional.
De asemenea, neverificarea existenței și valabilității poliței RCA de către șeful Serviciului Poliției Rutiere și agenții care l-au oprit ulterior pe făptuitor, fiind încălcate prevederi legale privind statutul polițistului și organizarea și funcționarea Poliției Române, nerespectarea dispozițiilor legale cu privire la intervenția și constatarea infracțiunii de deținere ilegală de substanțe psihoactive de către un subinspector de poliție și agent de poliție cu încălcarea unor prevederi legale din legea privind organizarea și funcționarea Poliției Române și statutul polițistului. Întrucât la data de 19 august 2023 nu au condus la sediul Biroului de Poliție Vama Veche, 2 Mai și pe numiții însoțitori ai făptuitorului care circulau cu acesta în autovehicul în care s-a comis accidentul și evident, luarea de măsuri, în consecință. Având în vedere cele constatate pe timpul verificărilor, Comisia de control s-a sesizat din oficiu cu privire la existența unor date și indicii privind comiterea unor infracțiuni de abuz în serviciu cu încălcarea prevederilor Legii 360 din 2002 privind circulația pe drumurile publice. Sesizare care a fost înaintată Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța. Acest lucru este deja cunoscut, de asemenea, de către mass-media.
Pe fondul intensificării fenomenului infracțional în ceea ce privește consumul și traficul ilicit de substanțe psihoactive în zone și medii frecventate de turiști, cu precădere în Vama Veche, s-a constatat o capacitate redusă de adaptare și reacție a forțelor de ordine.
Raportul propune următoarele măsuri:
- Declanșarea cercetării prealabile pentru, citez, neglijență manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate de lege, am încheiat citatul, conform prevederilor art. 360 din 2002, privind statutul polițistului față de inspectorul șef de Poliție Județeană Constanța.
- Inspectorul General al Inspectoratului General al Poliției Române va analiza și dispune cu privire la declanșarea cercetării prealabile pentru neglijență manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate de lege conform prevederilor din legea privind statutul polițiștilor pentru mai mulți lucrători de poliție, un comisar șef de poliție, adjunct al șefului IPJ Constanța, un comisar șef de poliție, șeful Serviciul Rutier din IPJ Constanța, comisar de poliție, șeful Poliției Municipiului Mangalia, agent de poliție, operator 112 în cadrul Biroului Centrului Operațional IPJ Constanța. Revizuirea unei dispoziții a Inspectoratului General al Poliției Române în sensul stabilirii elementelor de bază ale planificării la sfârșitul anului pentru anul calendaristic următor, urmând ca la intrarea în vigoare a unor noi strategii sau programe sau prin asumarea unor angajamente de către conducere, documentul de planificare să fie actualizat.
- Stabilirea unor prevederi distincte referitoare la elementele necesare elaborării planurilor de acțiune, planuri convergente cu planuri anuale prin implementarea cerințelor referitoare la mijloace și resurse.
- Elaborarea plan de activități IPJ Constanța, în termen de maxim 5 zile de la primirea planului de măsuri.
- Actualizarea unor planuri operaționale indicate aici.
- Identificarea riscurilor aferente activității realizate de toate structurile IPJ Constanța și plan de măsuri.
- Actualizarea inventarului situațiilor generatoare de întreruperi la nivelul entității publice și corelativ a planului de asigurare și de asemenea, actualizarea unor situații a funcțiilor sensibile, stabilirea unor măsuri adecvate pentru controlul acestora.
- Reluarea procesului de inventariere a activităților procedurale la nivelul entității și în special, stabilirea unui calendar de realizare a procedurilor aferente gestionării unor riscuri tactic operaționale.
- Transmiterea raportului pentru valorificare către Ministerul Afacerilor Interne, transmiterea raportului pentru valorificare la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, deci aceasta au fost concluziile, constatările, propunerile și recomandările ale Raportului Corpului de Control.
Menționez, de asemenea, că raportul surprinde la modul general și capacitatea redusă de adaptare a forțelor de poliție la noi provocări în dezvoltare în ceea ce privește traficul de droguri în județul Constanța din cauza deficitului de personal existent la nivelul tuturor structurilor de poliție.
Nu numai în Constanța și în general, în țară.
Cum spuneam am primit raportul astăzi după-amiază, l-am analizat într-o primă etapă. O parte din concluziile raportului le găsesc perfect argumentate și întemeiat pe de altă parte, unele chestiuni au rămas insuficient clarificate sub aspectul argumentării, respectiv, din punctul meu de vedere, cauzalitatea directă dintre deficiențele constatate în teren cu ocazia producerii accidentului și responsabilitatea managerială a conducerii Inspectoratului la nivelul Inspectorului-Șef al IPJ Constanța.
De aceea, deși poate părea paradoxal, singura variantă în care aceasta poate fi lămurită deplin pe lângă concluziile raportului care, repet, sunt întemeiate și argumentate, este aprobarea acestor concluzii și, în consecință, sesizarea comisiilor de disciplină de la nivelul IGPR pentru a cerceta cauzele disciplinare propuse de raport precum și transmiterea acestui raport la Parchet pentru a fi valorificat conform legii.
Menționez, de asemenea, că în cursul zilei de astăzi, domnul Inspector-Șef Constantin Adrian Glugă și-a înaintat raportul de eliberare din funcție.
În concluzie, voi sesiza comisiile de disciplină cu raportul și îl voi transmite Parchetului.
Aceasta cu privire la raport, dar am menționat, voi face și alte precizări și anunța și alte decizii pe care le luăm.
Dincolo de raport am continuat să analizez și personal și în cadrul echipelor din minister cu care lucrez nu numai ceea ce s-a întâmplat la Vama Veche și întregul context local și național din punct de vedere al infracționalității și respectării legii și capacității de reacție a poliției.
De altfel, este o analiză, un demers început de când am sosit aici la minister. Am luat act și analizat cu atenție punctele de vedere exprimate în mass-media acuze critici, sugestii, propuneri.
În opinia mea, se impune o resetare completă a întregului aparat de aplicare a legii din structurile MAI dar și a structurii Ministerul Afacerilor Interne ca atare.
Voi începe această resetare, nu prin strategii și teorii, ci prin măsuri concrete aplicate în teren de la bază din stradă, acolo unde cetățeanul trebuie să fie protejat.
O voi începe din Județul Constanța și o voi extinde treptat în toată țara.
Județul Constanța, alături de București este unul dintre cele mai dificile comunități din punct de vedere al aplicării legii și al provocărilor implicate de fenomenul criminologic. Găsim în județul Constanța toate formele de criminalitate în gulere albe, evaziune fiscală, contrabandă, trafic de persoane, droguri, arme, crimă organizată.
Cauzele pentru care s-a ajuns aici sunt vechi și nu țin exclusiv de insuficienta capacitate de reacție a poliției, ci și de precaritatea educației civice, de condiții socio-economice dificile pentru unele micro-comunități.
Complicități politice istorice, despre care presa a scris frecvent, clemența justiției, despre care presa a scris frecvent. Dar eu mă voi ocupa acum doar de ceea ce am în competență, respectiv poliția.
Cert este că la momentul la care vorbim, în Constanța, bătălia cu criminalitatea a fost pierdută în ultimii 5-10 de ani cel puțin, din punctul meu de vedere, și voi reorganiza acum condițiile pentru a lansa din nou această bătălie într-un format și cu o echipare care să fie adaptate inamicului din teren. Concret voi lua, repet, dincolo de ceea ce îmi propune raportul, măsurile care urmează dincolo de ce îmi propune raportul.
Unu – reorganizarea de sus și până jos a IPJ Constanța. Întreaga structură organizatorică va fi regândită și adaptată amplorii fenomenului infracțional specific acestui județ și o nouă echipă managerială de tranziție va asigura operarea sistemului până când nouă organizare va intra în funcțiune.
Practic, desființez inspectoratul și îl vom reclădi într-o nouă organizare managerială și funcțională adaptată la realitatea infracțională din teren. Pentru a avea o șansă în lupta cu criminalitatea, acești oameni care zi de zi se luptă cu ea, trebuie puși într-un context organizatoric complet diferit, echipați corespunzător inclusiv cu mijloace logistice. Această nouă structură operațională va fi rezultatul unei gândiri colective cu cei mai buni specialiști de care dispunem în țară, în materie de combatere a criminalității. Dar voi solicita și un raport extern de expertiză de la țări partenere strategic prin experți în structuri de forță care combat criminalitatea. Noua organigramă aici, pe Constanța, va fi adoptată prin ordin de ministru, emis în cel mult 45 de zile, adică în jurul datei de 15 octombrie, după ce va fi conceput astfel încât să fie capabilă să confrunte fenomenul infracțional de magnitudinea celui existent în județul Constanța, în special în ceea ce privește evaziunea fiscală, trafic de droguri, trafic de ființe umane, crimă organizată.
Noul IJP Constanța va fi un proiect pilot care va servi drept model de orientare pentru restructurarea unităților teritoriale ale Poliției Române. Până atunci, în perioada de tranziție la nouă structură, cum spuneam, o nouă echipă managerială va gestiona activitatea curentă și va fi condusă de doamna comisar șef Mădălina Vlangăr, actual director la Centrul de Cooperare Polițienească Internațională, ofițer cu experiență în cooperarea polițienească internațională, care a ocupat inclusiv poziții de atașat de afaceri interne, fost șef de Brigadă de Combatere a Criminalității.
Doi – conform Legii 218 din 2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, în cadrul IGPR funcționează Consiliul Superior compus din conducerea IGPR, șefi de direcții generale și direcții din IGPR, șefi ai unităților teritoriale, președintele Corpului Național al Polițiștilor și rectorul Academiei Alexandru Ioan Cuza. Cer acestui Consiliu să se întrunească de urgență și să facă o analiză și o evaluare a funcționării poliției în fiecare județ pe care să o înainteze Ministerului Afacerilor Interne în cel mult 60 de zile cu accent pe problematica pregătirii profesionale a cadrelor și a eficienței fiecărei conduceri a fiecărui Inspectorat Județean de Poliție.
Trei – conform Legii 218 din 2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, la nivelul municipiului București și al fiecărui județ, funcționează autorități teritoriale de ordine publică, compusă din șefii Poliției, Poliției Locale, reprezentanți ai Consiliilor Locale, Județene, respectiv a Municipiului București, reprezentanți ai primăriilor și Corpul Național al Polițiștilor. Invit toate Autoritățile Teritoriale de Ordine Publică să emită, în temeiul art. 18 litera f din Legea numărul 218 din 2002, un raport extraordinar asupra eficienței unităților teritoriale de poliție care se dă conform legii publicității, o prevedere legală expresă.
Patru – voi propune Guvernului și Parlamentului, legislație pe următoarele direcții: măsuri care vizează conducătorii auto, instituirea obligativității testului antidrog cu ocazia examinării medicale pentru dobândirea sau reînnoirea permisului și extinderea examinării medicale la restituirea permisului de conducere reținut pentru consumul de alcool și droguri. Deci vrei carnet, test antidrog. Instituirea unor noi situații în care efectuarea testării antidrog-alcool este obligatorie suplimentar prevederilor actuale. Atunci când în vehicul sunt identificate substanțe care pot avea caracter psihoactiv, recipiente cu alcool desfăcute, conducătorul auto figurează în baza de date că a încălcat normele privind consumul de alcool și droguri la volan, precum și când a comis infracțiuni la regimul substanțelor interzise. Mărirea termenelor pentru restituirea permisului de conducere atunci când acesta a fost anulat ca urmare a consumului de alcool și droguri. În prezent, 6 luni de la data executării pedepsei amenzii sau pedepsei în regim de privare de libertate, voi propune 3 ani. Un an de la data grațierii totale ori a restului de pedeapsă de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau de la data împlinirii termenului de prescripție a executării pedepsei în caz de consum de alcool și droguri. În prezent, repet, este un an. Voi propune 5 ani.
Instituirea măsurii de confiscare obligatorie a mijloacelor de transport în care sunt depistate droguri sau conducători auto a fost confirmat pozitiv cu droguri. Este o prevedere care funcționează și în state membre ale Uniunii Europene.
Cinci – instituirea măsurii suspendării anulării înmatriculării în cazul în care autovehiculul nu deține RCA similar actualei soluții referitoare la ITP. Acestea au fost măsuri care vizează conducătorii auto proprietari de vehicule.
Măsuri care vizează polițiștii
Instituirea obligativității testului antidrog în cadrul examenului medical pentru admiterea în MAI precum și anual în timpul carierei.
Instituirea obligației de a se supune testării antidrog/alcool pe timpul serviciului, când sunt indicii comportamentale.
Instituirea obligației de a se supune testării pentru determinarea comportamentului simulat (poligraf) în cazul în care polițistul nu trece testul de integritate, cel de fidelitate sau în alte situații strict reglementate.
Suspendarea din funcție pentru o perioadă determinată în cazul în care:
– polițistul nu se supune testării sau testarea indică un rezultat pozitiv,
– polițistul nu trece testul de integritate sau cel de fidelitate,
– polițistul este implicat în evenimente grave, strict reglementate și conform unei proceduri.
Măsuri referitoare la pregătirea antidrog a polițistului:
– cursuri obligatorii, pe perioada școlarizării și pe perioada pregătirii continue, cu privire la utilizarea aparatelor drugtest și etilotest/etilometru, identificarea semnelor de consum a drogurilor și recunoașterea drogurilor și a altor substanțe psihoactive,
– elaborarea de către DIICOT și IGPR a unui Ghid de constatare a infracțiunilor prevăzute de Legea 143/2001 și Legea 194/2011, care să fie pus la dispoziția polițiștilor rutieri, de ordine publică și jandarmi, polițiștilor de frontieră români.
În ceea ce privește măsuri privind dotarea.
Unu – consolidarea capacității de detectare a drogurilor, creșterea numărului de drugteste. Achiziția a 244 de aparate drugtest pentru care este asigurată finanțarea din fonduri nerambursabile, proiectele Helipol și Mixt Mobil, care au ca termen de implementare 31 decembrie 2023. Identificarea unor soluții de achiziție pentru creșterea numărului de aparate drugtest cu minim 200.
Creșterea capacității de expertizare a laboratoarelor antidrog ale IGPR.
Implementarea concepției de poliție canină – antidrog la nivelul M.A.I..
Doi – stabilirea competenței de urmărire penală proprie pentru polițiștii antidrog, pentru toate infracțiunile prevăzute de Legea nr. 143/2000 și Legea nr. 194/2011, cu excepția celor comise de grupările de crimă organizată, urmând ca DIICOT să exercite supravegherea urmăririi penale, cu posibilitatea preluării în anchetă proprie a oricărui caz. Este vorba despre faptele de importanță redusă în raport de trafic de droguri, consum minor de substanțe.
În acest fel degrevăm, este o solicitare mai veche a procurorilor pentru a se concentra împreună cu unitățile de poliție pe marile tranzacții de trafic de droguri și a nu mai bloca aparatul cu alte fapte de importanță mai redusă.
Măsurile organizatorice care vor urma după ce lansăm proiectul pilot la Constanța.
Reorganizarea Aparatului Central al MAI pentru creșterea eficienței acestuia.
Reorganizarea unităților de învățământ ale MAI (Academia de Poliție, școlile de agenți de poliție ale Poliției Române, Poliției de Frontieră și Jandarmeriei Române, centrele de pregătire) sub directa coordonare a Aparatului Central al MAI și aplicarea Statutului cadrelor militare la nivelul tuturor acestor unități de învățământ. În concret, vom militariza toate instituțiile de învățământ ale MAI.
Regândirea activității Agenției Naționale Antidrog, raportat la evoluția consumului de droguri în România.
Măsuri de prevenire a consumului de droguri în școli.
Subiect va fi abordat în cadrul Planului Național Comun de Acțiune –pentru siguranță școlară în 2023-2024 (o primă ședință – 30 august). Urmărim realizarea unui nou mecanism național de acțiune în perspectiva noului an școlar 2023-2024 cu implicarea: Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Educației, Ministerului Sănătății, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, precum și a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. La nivel de ministru voi participa personal. Mecanismul va viza în special lupta împotriva drogurilor, violenței și bullying-ului.
Ca element de noutate, vor fi constituite grupuri de acțiune la nivelul fiecărei unități de învățământ formate din reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne, ai unității de învățământ, precum și asociațiilor de părinți și elevi.
Analiza posibilității testării antidrog a elevilor de către personalul medical calificat ce deservește unitatea de învățământ în situația în care elevul manifestă vizibil un comportament dezadaptativ caracteristic consumului de droguri (cu acordul părinților).
În rezumat, am luat act și de constatările și de concluziile Raportului Corpului de Control. Așa cum propune Corpul de Control voi trimite raportul către IGPR pentru a fi sesizate Comisiile de disciplină pentru toți cei indicați în Rportul Corpului de Control. De asemenea, așa cum propune Corpul de Control voi trimite raportul către parchet pentru o eventuală valorificare, în funcție de constatările procurorilor și analiza lor.
Exclusiv
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova”. După episoadele în care am arătat cum „Inspectoratul de Protecție al Jmecherului” produce șefi din foști plutonieri, cocoloșește „academia de cămătărie” de la CAR, umilește polițiști cu 30 de ani de muncă și împinge spre pensie, în pas alergător, personaje precum „Pinochio de Băicoi” – Bogdan Stoican, ajungem azi în punctul în care se clarifică, definitiv, diagnosticul:
la IPJ Prahova nu vorbim doar de corupție, ci și de analfabetism funcțional la vârf.
Nu e pamflet, e realitatea din propriul lor site oficial.
Ginel Preda și Marcel Bălan – eternii interimari cimentați la conducere
Nu mai reluăm aici, decât în treacăt, „CV-urile de aur” ale Grădiniței de Cadre:
– „Pinochio de Băicoi” – Bogdan Stoican, plutonier lipit de scaunul de șef de oraș și împins spre pensie cu cinci dosare disciplinare la subraț;
– „Academia de Cămătărie” de la CAR IPJ Prahova, cu milioane evaporate „în familie”;
– „Resurse Inumane”, condus de „doamna șefă” aterizată pe post prin combinații de dormitor, nu prin concurs.
Astăzi, sub reflector intră proaspeții „titulari” ai conducerii IPJ Prahova:
comisarul de poliție Ginel Preda, care a luat examenul de titularizare pe funcția de inspector-șef acum două săptămâni,
și comisarul Marcel Bălan – da, același Marcel Bălan cu „păpușa gonflabilă”, conexiuni dubioase și probleme de integritate – care vineri a devenit oficial adjunct al IPJ Prahova.
Nu comentăm acum cum au luat examenul. Probabil pentru merite „deosebite și vitejești” în arta împingerii gunoiului sub preș. Dar există un detaliu care spune totul despre „transparența” și „egalitatea de șanse” din sistem.
Concurs secret, cu ușa închisă: șefii au aflat când era deja prea târziu
La examenul pentru funcția de inspector-șef al IPJ Prahova, condus acum de Ginel Preda, anumiți șefi din IPJ au aflat de concurs abia cu două zile înainte de închiderea înscrierilor.
Două zile.
Chiar dacă ar fi vrut să participe, nu mai aveau timp să pregătească dosarele și documentele necesare. Adică exact atât cât îi trebuie sistemului ca să spună, cu aer grav, „a fost concurs, a fost deschis, putea oricine să se înscrie”, știind foarte bine că în realitate ușa a fost ținută întredeschisă doar pentru cine trebuia să intre.
Asta nu e transparență, asta e regie ieftină:
– îi anunți pe unii la timp,
– pe ceilalți îi anunți când nu mai au timp,
– și apoi prezinți rezultatul drept „victoria meritocrației”.
Aceeași poveste la adjunctul Marcel Bălan: omul cu gonflabile, incompatibilități constatate de ANI și familia parcată la „Furturi din conducte” ajunge, brusc, cimentat pe funcție, după ani de interimat. Nimic nou la IPJ Prahova: cine trebuie, rămâne; cine deranjează, zboară.
„Subcomisar-șef de poliție” – noua invenție științifică a IPJ Prahova
Dacă ar fi fost doar combinații, poate am fi spus că e „doar” corupție. Numai că IPJ Prahova reușește performanța de a fi și corupt, și needucat.
Pe site-ul oficial al IPJ Prahova, sub ochii tuturor, apare următoarea formulare pentru ofițerul Bulei Laura:
„subcomisar șef de poliție Bulei Laura”.
Citiți bine:
subcomisar-șef de poliție.
Nu există, în România, gradul de „subcomisar-șef de poliție”.
Există ori subcomisar, ori comisar-șef.
La IPJ Prahova, însă, s-a inventat hibridul administrativ perfect pentru a ilustra halul în care a ajuns instituția.
Când oamenii care conduc un inspectorat județean de poliție nu sunt în stare să scrie corect un grad profesional de pe propria lor organigramă, ce pretenții să mai avem că pot citi un dosar penal, un raport de control sau o dispoziție legală?
„Vai de steaua noastră ca cetățeni, vai de steaua lor care conduc acest hău numit IPJ Prahova.”
Cursul scurt de cultură juridică pentru Ginel, Bălan & Co.
Dacă proaspeții „cimentați” în funcții – Ginel Preda și Marcel Bălan – nu au avut timp să învețe măcar ierarhia gradelor pe care le conduc, Incisiv de Prahova le oferă, gratuit, un scurt curs de cultură juridică:
Ierarhia oficială a ofițerilor din Corpul comisarilor, conform Statutului polițistului, include doar trei grade, în ordine crescătoare:
- Subcomisar de poliție – echivalentul gradului militar de maior
- Comisar de poliție – echivalentul gradului militar de locotenent-colonel
- Comisar-șef de poliție – echivalentul gradului militar de colonel
Atât.
Nu „subcomisar-șef”, nu „super-sub-comisar”, nu „comisar interimar etern”.
Confuzia apare când oameni care nu stăpânesc nici măcar terminologia de bază pun laolaltă „subcomisar” cu „comisar-șef” și inventează un grad care nu există în lege, dar există, iată, pe site-ul IPJ Prahova.
Un subcomisar poate ocupa o funcție de conducere (șef de birou, șef de serviciu), dar gradul rămâne subcomisar. Nu se transformă, prin dorința sau prostia cuiva, în „subcomisar-șef”.
Când IPJ Prahova ajunge să deformeze chiar limbajul legal al propriilor grade, avem imaginea perfectă a analfabetismului funcțional la vârf:
– oamenii nu mai știu ce grade au,
– ce competențe au,
– ce atribuții au,
dar știu foarte bine cum se iau examenele cu ușa între-deschisă, cum se fac pensionările fulger și cum se pun botnițe ziarelor incomode.
Când prostia întâlnește aroganța: sinteza „Grădiniței de Cadre”
Așa cum se vede și în documentele oficiale ale IPJ Prahova (capturi și înscrisuri ):

„Parcă e blestemat Băicoiul ăla”, spun polițiștii din interior, uitându-se la paradele de șefi improvizați, de la dispecerul căzut în patul din sediu până la Pinochio de Băicoi și la noii „stăpâni ai inspectoratului”.
Nu e blestem. E selecție.
De ani de zile, IPJ Prahova promovează:
– plutonieri făcuți ofițeri la apelul bocancilor,
– „băieți buni la combinații”,
– amante făcute șefe,
– dispeceri care tratează uniforma ca pe un halat de casă,
– „strategi” ai pensionărilor fulger și ai concediilor „pe boală”.
Rezultatul?
Un IPJ Prahova în care:
– se inventează grade care nu există;
– se organizează concursuri la care „toată lumea poate participa”, doar că unii află când nu mai au timp să-și depună dosarul;
– se cocoloșesc personaje cu probleme penale, disciplinare și de integritate, în timp ce oamenii incomozi sunt tocați mărunt;
– se consumă energie și resurse pentru a afla „cine stă în spatele Incisiv de Prahova”, nu pentru a curăța mizeria scoasă la suprafață.
Concluzie Incisiv de Prahova: nu gradul te face prost, dar prostia desfigurează gradul
Episodul 57 ne arată un IPJ Prahova în care nu doar cămătăria, combinațiile, impunitatea pe pensii și disprețul față de cetățeni fac legea, ci și prostia organizată la nivel de vârf.
Când pe site-ul oficial al unei instituții de forță din România apare, negru pe alb, un grad care nu există, înseamnă că:
– nimeni nu mai citește ce se scrie în numele instituției;
– nimeni nu mai controlează ce se semnează;
– nimeni nu mai știe, cu adevărat, ce reprezintă uniforma pe care o poartă.
Nu gradul de subcomisar, comisar sau comisar-șef este de vină.
Ci faptul că, la IPJ Prahova, prostia, aroganța și impostura au fost ridicate la rang de politică internă.
Incisiv de Prahova va continua să arate, cu nume și exemple, cum se conduce acest hău instituțional.
Iar pentru cei care cred că un examen aranjat, o funcție cimentată sau o pensie luată „la timp” le rezolvă tot, mesajul rămâne același:
– pensia nu prescrie păcatele,
– funcția nu spală prostia,
– iar un „subcomisar-șef” inventat pe site spune mai mult despre adevărații șefi decât o mie de comunicate pompoase.
Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
De la „J’Accuse…!” la „Noi n-am văzut nimic”: Afacerea Dreyfus, manualul secret al MAI-ului românesc
Un evreu alsacian, o scrisoare dubioasă și o justiție oarbă „la comandă”
În 1894, Franța își dădea examenul de morală și l-a picat cu brio. Căpitanul Alfred Dreyfus, ofițer francez de artilerie, evreu din Alsacia, este acuzat de spionaj în favoarea Germaniei. Nu pe baza unui munte de probe, nu pe baza unei anchete exemplare, ci pe baza unei singure „bijuterii” de probatoriu: o scrisoare atribuită lui, cu scris de mână „potrivit” – după cum au decis niște experți cel puțin discutabili, ca să nu spunem obedienți.
Rezultatul? Un tribunal militar îl condamnă exemplar și grăbit, iar Dreyfus este deportat pe viață pe Insula Diavolului. Franța își salvează onoarea de carton, iar un om este aruncat la propriu la marginea lumii, în timp ce dosarul real devine un fel de Sfântul Graal al imposturii judiciare: secret, inaccesibil, aproape mistic.
Dosarul fantomă: justiție fără apărare, ca la manualul „Cum să elimini un om legal”
Problema juridică, de o claritate orbitoare pentru oricine nu e parte la mușamalizare, este simplă: apărarea nu a văzut niciodată probele. Dosarul real era secret. Adică s-a jucat „proces” cu o singură echipă pe teren: acuzarea. Avocații lui Dreyfus n-au avut acces la ceea ce, chipurile, dovedea vinovăția clientului lor.
În 1896, când colonelul Picquart, noul șef al contrainformațiilor, descoperă că adevăratul autor al documentului compromițător era, de fapt, maiorul Esterhazy, armata franceză nu se grăbește să îndrepte eroarea. Dimpotrivă: sistemul se apără pe el însuși. Se fabrică probe suplimentare, se cosmetizează realitatea, iar Esterhazy este achitat cu eleganța sinistră a unui aparat care își salvează propriile minciuni, nu propria onoare.
Zola intră în scenă: „J’Accuse…!” – scuipatul public în fața ipocriziei de stat
Aici intră în istorie Emile Zola, nu ca simplu scriitor, ci ca acuzator public al unui stat care se ascundea după uniforme și sigilii. La 13 ianuarie 1898, Zola publică celebra scrisoare deschisă „J’Accuse…!” pe prima pagină a ziarului L’Aurore, adresată direct Președintelui Republicii.
Structura textului este un coșmar pentru toți responsabilii implicați: simplă, directă și nemiloasă. Zola îi enumeră nominal pe generali, miniștri și experți și, pentru fiecare, formulează acuzații concrete: mușamalizare, fals, judecată pe baza unui dosar ascuns părții, fabricare de probe, complicitate în nedreptate. Nu vorbește în generalități, ci în nume și prenume – un lux pe care cei care trăiesc din complicități îl detestă.
Prețul pentru acest curaj? Zola este condamnat pentru calomnie. Ca orice om sănătos la cap care nu vrea să fie strivit de propriul stat, fuge în Anglia. Dar paguba sistemului era făcută: liniștea complice fusese spartă.
Rejudecarea: când tăcerea crapă, minciuna începe să scârțâie
Scrisoarea lui Zola, această „J’Accuse…!” aruncată ca o cărămidă în geamul ordinii publice, reușește ce nu putuseră face nici legile, nici bunul-simț: forțează redeschiderea cazului. Afacerea Dreyfus nu mai poate fi ascunsă sub preșul militar.
Cazul se rejudecă. Dreyfus este grațiat în 1899 și, abia în 1906, este complet reabilitat și reintegrat în armată. Opt ani de grație, doisprezece ani până la recunoașterea adevărului, o viață frântă, o carieră sfâșiată – toate pentru ca un sistem să nu admită că a condamnat un om pe baza unui dosar la care nu i-a permis să se apere.
Miezul juridic: când „procesul” devine doar o execuție administrativă
Semnificația juridică a Afacerii Dreyfus rămâne una dureroasă și universal valabilă. Condamnarea pe baza unui dosar secret, pe care partea nu are dreptul să îl vadă, nu este o judecată. Este o formă administrativă de eliminare a unui om, o epurare ambalată în hârtii oficiale, ștampile și termeni juridici.
Argumentul lui Zola nu era că Dreyfus este, în mod sigur, nevinovat – deși dovezile arătau în această direcție. Argumentul lui era mai profund și mai incomod: procedura însăși făcea imposibilă stabilirea vinovăției. Cu alte cuvinte, nu numai că s-ar fi putut condamna un nevinovat, dar, mai grav, sistemul era construit astfel încât adevărul să nu conteze.
De la Insula Diavolului la biroul de disciplină: cum răsună ecoul Afacerii Dreyfus la MAI
Și acum, să ieșim din secolul al XIX-lea francez și să intrăm în rafinatul prezent românesc. Când Sindicatul Diamantul readuce în discuție Afacerea Dreyfus, nu o face din plictiseală culturală sau din dragoste pentru istorie, ci pentru că „lecția” de atunci seamănă periculos cu anumite „metode” de azi.
Cercetările disciplinare secrete din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, desfășurate cu discreția suspectă a unui dosar ținut la sertar, cam seamănă cu Afacerea Dreyfus. Când dosarul real nu este la dispoziția celui acuzat, când procedurile se poartă „în spatele ușilor închise”, când apărarea este invitată să participe la un teatru, nu la un proces, nu mai vorbim despre justiție, ci despre epurări administrative cu parfum de legalitate.
Diferența dintre Insula Diavolului și un birou „disciplinar” de azi este, uneori, doar geografia. Mecanismul, însă, este înfricoșător de similar: omul devine obiect de procedură, nu subiect de drept. Sindicatul Diamantul are, în acest context, rolul ingrat și esențial de a spune ce a spus Zola atunci: „Acuz!”.
Final amar: când istoria nu e învățată, se repetă – doar că mai birocratic
Afacerea Dreyfus nu este doar un episod vechi, bun pentru manuale prăfuite. Este un avertisment viu: acolo unde există dosare secrete, proceduri opace, anchete disciplinare „confidențiale” și acuzați privați de acces la propriul dosar, nu avem justiție, ci o parodie periculoasă a ei.
Iar când astăzi, în România, cercetările disciplinare secrete din MAI ajung să semene izbitor cu Afacerea Dreyfus, nu mai vorbim doar de istorie, ci de prezent. Sindicatul Diamantul pune degetul pe rană: fără transparență, fără acces la dosar, fără proceduri corecte, orice „anchetă” devine un simplu instrument de eliminare a celor incomozi.
În Franța a fost nevoie de un Emile Zola și de un „J’Accuse…!”. În România, întrebarea care rămâne este: cine are curajul să scrie, azi, propriul „Acuz!” înainte ca următoarea Insulă a Diavolului să poarte numele unui birou dintr-o instituție de stat? (Cerasela N.).
Exclusiv
IGPR, instituția cu două oglinzi: una pentru hârtie, alta pentru instanță
Cazul semnalat de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” arată o performanță administrativă rară: aceeași instituție reușește să susțină, în documente oficiale, un lucru, iar în fața instanței exact contrariul. Nu vorbim despre o nuanță juridică, despre o interpretare fină sau despre o virguliță rătăcită prin legislație. Vorbim despre două poziții incompatibile, purtate de aceeași instituție: Inspectoratul General al Poliției Române.
Pe hârtie, IGPR spune că brigăzile și serviciile teritoriale nu au personalitate juridică, funcționează în cadrul IGPR și sunt apărate în instanță de Direcția Juridică a instituției centrale. În instanță, însă, când vine nota de plată, același IGPR pare să descopere brusc că aceleași structuri ar fi, vezi Doamne, „alte instituții cu personalitate juridică”.
Cu alte cuvinte, când trebuie dat un răspuns oficial, IGPR știe perfect cine este angajatorul. Când trebuie răspuns în proces, instituția pare lovită de o amnezie selectivă, foarte convenabilă bugetului.
Dosarul de la Botoșani: ping-pong cu drepturile unor foști polițiști
Totul se petrece în dosarul nr. XXX/40/2026, aflat pe rolul Tribunalului Botoșani. Doi polițiști pensionari, unul provenit de la Serviciul Operațiuni Speciale, celălalt de la Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate, au cerut acordarea majorării de 12,5% pentru structura centrală, prevăzută de art. 23 din Anexa VI la Legea nr. 153/2017, pentru anul 2023.
În judecată au fost chemate două instituții: IGPR, care le-a stabilit drepturile salariale, și IPJ Botoșani, care le-a plătit efectiv.
De aici începe spectacolul birocratic. Ambii pârâți au depus întâmpinare. Ambii au invocat, apăsat și convenabil, lipsa calității procesuale pasive. Pe românește: „nu noi, alții”.
IPJ Botoșani a spus că reclamanții nu au avut raporturi de serviciu cu inspectoratul județean, că actele de încetare au fost întocmite de IGPR și că șeful IPJ nu putea dispune asupra salariilor lor. Deci, susține IPJ, angajatorul era IGPR.
IGPR, la rândul său, a venit cu propria piruetă juridică și a susținut că:
„instituția nu poate dispune cu privire la plata unor drepturi bănești pentru angajații unor alte instituții cu personalitate juridică”.
Iar „cealaltă instituție” indicată era Brigada de Operațiuni Speciale Suceava.
Problema? Potrivit propriilor documente ale IGPR, acea structură nu are personalitate juridică.
Pe 9 ianuarie 2025, IGPR știa. În instanță, a uitat
La cererea SPR „Diamantul” nr. 300, IGPR, prin Centrul de Informare și Relații Publice, a răspuns prin adresa nr. 296.560 din 09.01.2025, document neclasificat, semnat în procedura Legii nr. 544/2001.
Răspunsul este cât se poate de clar:
„Brigăzile și serviciile de combatere a criminalității organizate nu au personalitate juridică şi nu pot sta în judecată ca părți în nume propriu, fiind structuri care funcționează în cadrul I.G.P.R., instituție centrală, ordonator secundar de credite care, prin intermediul Direcţiei Juridice, le asigură apărarea şi reprezentarea intereselor legale în fața instanțelor de judecată.”
Mai limpede de atât ar fi fost doar dacă IGPR ar fi scris cu litere de-o șchioapă: „Noi suntem, noi răspundem”.
Aceeași adresă preciza că dosarele de personal ale polițiștilor din aceste structuri se păstrează în arhiva Direcției Management Resurse Umane de la nivelul IGPR, că numirea în funcții ține de inspectorul general al Poliției Române și că resursele umane sunt gestionate tot de DMRU-IGPR.
Așadar, în ianuarie 2025, IGPR știa foarte bine că aceste structuri nu sunt entități juridice separate, ci părți ale propriei arhitecturi instituționale. În fața Tribunalului Botoșani, însă, aceeași instituție a susținut că reclamanții ar fi fost angajații unei „alte instituții cu personalitate juridică”.
Aici nu mai discutăm despre finețuri juridice. Discutăm despre o contradicție frontală.
Când „nu are personalitate juridică” devine, la nevoie, „altă instituție”
Sindicatul „Diamantul” mai arată că, prin adresa nr. 296.559 din 09.01.2025, emisă la cererea nr. 301, IGPR a reluat aceeași logică și pentru Direcția de Poliție Transporturi și secțiile regionale.
În acel răspuns apare și o frază importantă pentru cazul de la Botoșani:
„Inspectoratele de Poliție Județene au calitatea de ordonatori terțiari de credite, asigurând financiar, logistic şi criminalistic Secțiile Regionale de Poliţie Transporturi, dar nu au calitate procesuală.”
Deci, în documentele oficiale, poziția IGPR era coerentă: structurile teritoriale nu au personalitate juridică, nu pot sta singure în proces, aparțin IGPR, iar apărarea lor juridică este asigurată de Direcția Juridică a IGPR.
În instanță, însă, când doi foști polițiști au cerut bani, coerența a dispărut ca prin farmec. Dintr-odată, structura fără personalitate juridică a fost tratată ca „altă instituție cu personalitate juridică”.
O asemenea transformare ar merita predată la cursurile de magie administrativă: cum să faci o entitate juridică să apară doar când ai nevoie să scapi de proces.
Înalta Curte spusese deja același lucru
Și nu doar IGPR spusese asta în propriile adrese. Potrivit informațiilor prezentate de SPR „Diamantul”, Înalta Curte de Casație și Justiție stabilise, prin Decizia nr. 77 din 18 noiembrie 2024, paragraful 100, că nici direcțiile, nici brigăzile teritoriale nu au personalitate juridică și nu pot funcționa într-o ordine juridică separată de IGPR.
Decizia era obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, și fusese invocată chiar în acțiunea la care IGPR răspundea.
Prin urmare, cine a redactat întâmpinarea avea în față trei repere imposibil de ignorat:
- decizia ÎCCJ;
- răspunsurile oficiale ale propriei instituții;
- realitatea administrativă cunoscută în sistem.
Cu toate acestea, în instanță a fost susținut contrariul.
Matematica absurdului: IPJ pasează la IGPR, IGPR pasează la o fantomă
Dacă punem cap la cap cele două poziții, rezultatul este grotesc.
IPJ Botoșani spune: nu noi, IGPR.
IGPR spune: nu noi, ci o altă instituție.
Doar că acea „altă instituție”, potrivit chiar documentelor IGPR, nu are personalitate juridică.
Dacă instanța ar fi admis ambele excepții, doi foști polițiști, cu ani mulți de serviciu, cu dispoziții de personal emise nominal și cu salarii virate lunar, s-ar fi trezit în fața unui zid juridic: nimeni nu răspunde, nimeni nu poate fi chemat, nimeni nu există când vine vorba de drepturi.
Este birocrația ridicată la rang de iluzionism: statul îți stabilește salariul, statul ți-l plătește, statul îți întocmește actele, dar când îl chemi în judecată, statul se uită în jur și întreabă candid: „Care stat?”.
IPJ Botoșani: „nu avem calitate, dar dacă e cazul plătim”
Un detaliu din întâmpinarea IPJ Botoșani spune aproape totul despre mecanismul defensiv.
Deși invocă lipsa calității procesuale pasive, IPJ Botoșani recunoaște că, dacă instanța admite capătul principal, instituția ar plăti reclamanților sumele stabilite în sarcina IGPR și ar reface punctul 7 din fișa de pensie, fără să mai fie necesară stabilirea acestor obligații de către instanță.
Traducerea din dialect birocratic în română curată ar suna așa: „Noi nu avem nicio treabă, dar dacă trebuie plătit, plătim noi. Numai să nu ne obligați oficial.”
Diferența dintre plata benevolă și plata în baza unui titlu executoriu o știe orice jurist la început de drum. Tocmai de aceea formularea arată mai degrabă ca o încercare de a rămâne în decor fără să apară în distribuția oficială.
Iar lucrurile devin și mai interesante prin adresa IPJ Botoșani nr. 525.447 din 07.08.2026, transmisă SPR „Diamantul”, document neclasificat. Acolo, IPJ arată că asigurarea financiară, inclusiv calculul și plata, se realizează la nivelul inspectoratului județean prin structura proprie Financiar, în baza actelor de delegare emise de IGPR. Plata se face în temeiul dispozițiilor de personal emise individual de DMRU-IGPR, având ca anexă tabelul cu elementele salariale cuvenite.
Pe scurt: IGPR stabilește, IPJ calculează și plătește. Exact arhitectura pe care cele două instituții o recunosc în documente oficiale, dar pe care o relativizează în instanță când foștii polițiști cer bani.
OMAI S/7/2018: actul invocat, dar nevăzut
Mai există o piesă grea în această poveste: OMAI nr. S/7 din 31.01.2018.
Potrivit celor două adrese din 9 ianuarie 2025, structurile vizate „nu dețin exemplare ale OMAI nr. S/7/2018”.
Acesta este actul pe care IGPR și-ar fi construit apărarea pe fond privind art. 23 din Anexa VI la Legea nr. 153/2017. Adică actul care ar clarifica cine primește majorarea de 12,5% și cine nu.
Numai că polițiștii cărora li se aplică nu îl pot citi. Unitățile în care lucrează nu îl dețin. Instanța nu l-ar fi văzut. Iar instituția îl invocă pentru a justifica refuzul unui drept salarial.
Aici problema depășește cu mult dosarul de la Botoșani. Vorbim despre un act cu efecte directe asupra drepturilor patrimoniale ale unor polițiști, dar care circulă, dacă circulă, într-o zonă de opacitate instituțională. O normă invocată împotriva oamenilor, dar inaccesibilă tocmai oamenilor cărora li se aplică, seamănă mai puțin cu statul de drept și mai mult cu un manual administrativ scris cu cerneală invizibilă.
Tribunalul a tăiat nodul birocratic
Tribunalul Botoșani a respins ambele excepții. Pe scurt, instanța a reținut că raportul de serviciu era stabilit față de IGPR, iar plata era asigurată prin structurile IPJ Botoșani. Prin urmare, ambii pârâți aveau calitate procesuală pasivă.
Instanța a arătat și că Decizia ÎCCJ nr. 13/2016, invocată de IGPR, privește excluderea MAI din proces, nu eliminarea instituțiilor implicate efectiv în stabilirea și plata drepturilor salariale.
Prin Sentința nr. 287 din 29 mai 2026, acțiunea a fost admisă integral. Instanța a dispus:
- recalcularea salariului de funcție cu majorarea de 12,5%;
- plata diferențelor salariale;
- dobânda legală;
- actualizarea cu inflația;
- refacerea punctului 7 din fișa de pensie;
- câte 2.500 de lei cheltuieli de judecată pentru fiecare reclamant.
Hotărârea era supusă recursului în termen de 15 zile.
Când modelul de întâmpinare devine scut pentru orice
Probabil se va spune, ca de obicei, că așa a venit „linia”, că întâmpinarea este un model, că cineva doar a completat numele reclamanților și numărul dosarului. Este scuza birocratică preferată: nimeni nu gândește, toți execută.
Numai că în acest caz vorbim despre consilieri juridici din structuri ale Poliției Române. Nu despre funcționari rătăciți într-un birou care lipesc antetul pe documente. Vorbim despre persoane cu pregătire juridică, cu atribuții clare, care semnează acte depuse în fața instanțelor.
Iar cine semnează o întâmpinare își asumă conținutul ei. Cine o depune într-un dosar trebuie să știe ce susține. Cine contrazice documentele propriei instituții și jurisprudența obligatorie a Înaltei Curți nu mai poate invoca, comod, ceața de pe holurile administrației.
SPR „Diamantul” califică această conduită drept lipsă de bună-credință procesuală, trimițând la art. 12 din Codul de procedură civilă, care obligă părțile să își exercite drepturile procesuale cu bună-credință.
Aici stă miezul problemei: instituțiile statului nu ar trebui să joace alba-neagra juridică împotriva propriilor angajați sau foști angajați. Cu atât mai puțin când documentele oficiale spun una, iar apărările din instanță spun invers.
„Nu noi, nu aici, nu așa”: refrenul care obosește polițiștii
Pentru cei doi reclamanți, lucrurile s-au terminat, cel puțin în primă instanță, favorabil. Au avut avocat. Au avut argumente. Au avut o instanță care a citit actele și a separat esența de fumul procedural.
Întrebarea dureroasă este alta: câți alții au renunțat?
Câți polițiști pensionari au primit întâmpinări în care li se spunea că au dat în judecată instituția greșită? Câți au citit formule juridice intimidante și au crezut că nu mai au nicio șansă? Câți au fost împinși spre abandon nu pentru că nu aveau dreptate, ci pentru că sistemul a ridicat în fața lor o perdea de excepții, competențe, delegări, structuri fără personalitate juridică și ordine imposibil de consultat?
Aceasta este marea miză. Nu doar cei 12,5%. Nu doar dosarul de la Botoșani. Ci modul în care o instituție publică alege să se apere: transparent și corect sau printr-un hățiș procedural în care omul trebuie să se piardă înainte să ajungă la fondul problemei.
Onoarea, când este invocată doar la festivități
În final, rămâne o întrebare care nu ține doar de Codul de procedură civilă, ci de etica profesiei.
Consilierii juridici din aceste structuri nu apără o corporație oarecare într-un litigiu comercial. Ei apără instituții publice, plătite din bani publici, în litigii cu oameni care au lucrat în același sistem. Iar când apărarea ajunge să se sprijine pe contradicții evidente între actele oficiale și susținerile din instanță, încrederea se rupe.
Sindicatul „Diamantul” formulează acuzații extrem de dure la adresa acestor practici, acuzând lipsă de onoare, denaturarea realității procesuale și folosirea opacității administrative împotriva polițiștilor reclamanți. Dincolo de tonul sindical, problema rămâne: când instituția spune oficial că o structură nu are personalitate juridică, apoi pretinde în instanță că aceeași structură este „altă instituție cu personalitate juridică”, ceva este profund strâmb.
Iar această strâmbătate nu se repară cu formule standard, nici cu antete, nici cu excepții invocate pe bandă rulantă.
Se repară prin asumare, prin coerență și prin respect față de lege. Exact lucrurile pe care statul le cere cetățenilor în fiecare zi, dar pe care, uneori, pare să le trateze ca opționale atunci când îi vine rândul să răspundă. (Cerasela N.).
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 56: Pensia nu prescrie păcatele și nu spală urmele „dispecerilor de lux”
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 55: Pinochio de Băicoi își taie singur nasul… la pensie
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești – „Organigrama cu chiloți” trece, oamenii cu 40 de ani vechime pleacă. AGA, cu ștampila pe teroare
-
Exclusivacum 2 zileMinistrul Darău, lovit în față cu propriul proiect – Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”
-
Exclusivacum o ziMEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
-
Exclusivacum 3 zileTriada care vrea să-și facă minister la purtător: Darău, Vișoianu, Miron și operațiunea „Jaf la MEDAT”
-
Exclusivacum 2 zileIndustria groazei lângă casă: cum se topește sticla, nervii și legea, toate la un loc – Fabrica de coșmar de la Blejoi: „reciclare” pe nervii și plămânii vecinilor
-
Exclusivacum 2 zile„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex



