Anchete
Decizia curtii supreme a Africii de Sud este o victorie imensa pentru umanitate, transparenta si raspunderea guvernamentala
Justitia din Africa de Sud a dat joi, 17 august 2023, o mare lectie de demnitate pentru intreaga lume – deci inclusiv pentru justitia din Romania. Mai exact, judecatorul Anthony Peter Millar (foto 2) de la Inalta Curte Gauteng din Pretoria (echivalentul unei curti de apel romanesti) a obligat Ministerul Sanatatii sud-african ca in termen de 10 zile de la comunicarea hotararii sa faca publice toate contractele privind achizitiile de vaccinuri anti-COVID-19, precum si toate celelalte documente relevante, relateaza News24.com, unul dintre cele mai importante site-uri de stiri din Africa de Sud, dezvaluie Lumea Justitiei.
Este vorba despre contractele urmatoarelor entitati:
– Johnson & Johnson
– Aspen Pharmacare
– Pfizer
– Serum Institute of India
– Sinovac / Coronavac
– Orice alti producatori de vaccinuri
– The African Union Vaccine Access Task Team
– COVAX
– The Solidarity Fund.
Speta a luat nastere in 19 iulie 2021, cand ONG-ul Health Justice Initiative (Initiativa pentru Justitie in Sanatate) – o asociatie care lupta pentru transparenta si drepturile pacientilor – a solicitat Ministerului Sanatatii din Africa de Sud copii dupa contracte si procese-verbale ale negocierilor dintre minister, pe de o parte, si, de cealalta parte, producatorii de vaccinuri si celelalte entitati vacciniste enumerate mai sus. Bineinteles ca ministerul s-a spalat pe maini, trimitand cererea ONG-ului mai departe catre companiile si celelalte entitati vacciniste, care la randul lor au refuzat sa ofere informatiile cerute, pretextand confidentialitatea contractuala.
De aceea, in 2022, Health Justice Initiative (HIJ) s-a adresat instantei, avand acum castig de cauza in dosarul nr. 10009/2022 din partea judecatorului Anthony Millar, cel care avea o experienta de 24 de ani ca avocat la 1 noiembrie 2021, cand a intrat in magistratura.
Cazul a fost semnalat pe Facebook vineri, 18 august 2023, de catre europarlamentarul AUR Cristian Terhes, in urmatoarea postare:
„O inalta curte din Africa de Sud a decis ca guvernul trebuie sa publice in 10 zile TOATE contractele precum si alte documente privind achizitiile vaccinurilor COVID-19
Ministerul sanatatii din Africa de Sud trebuie sa publice in 10 zile toate contractele pe care le-a semnat pentru achizitia de vaccinuri COVID-19, precum si procesele verbale sau orice alte documente/acte ce au rezultat din pregatirea sau in urma intalnirilor dintre guvern cu firmele producatoare de vaccinuri, a decis pe data de 17 august 2023 curtea suprema din Pretoria.
Decizia vine dupa ce ministerul sanatatii a refuzat sa comunice pe data de 19 iulie 2021 respectivele acte, in baza legii de acces la informatii publice, asociatiei Health Justice Initiative (HJI), un ONG ce militeaza pentru o transparenta crescuta, noteaza site-ul news24.
Health Justice Initiative ceruse copii dupa toate contractele de achizitii si memorandumurile de intelegere, inclusiv intelegerile cu Johnson & Jonhson, Pfizer si alte firme.
De asemenea, organizatia ceruse copii dupa toate procesele verbale ale intalnirilor reprezentantilor guvernelor cu firmele producatoare de vaccinuri, mai noteaza news24.
In urma analizarii tuturor argumentelor pro si contra, instanta a decizis ca argumentele ministerului sunt nefondate, motiv pentru care acesta trebuie sa comunice Health Justice Initiative toate documentele cerute.
Argumentele ministerului sanatatii, gasite ca nefondate de instata, se refereau la faptul ca exista o intelegere bilaterala intre parti sa nu publice contractele, ca ar exista o clauza de confidentialitate in contracte, ca interesele prezente si viitoare ale republicii fac imposibila publicarea lor si, nu in ultmul rand, ca nu exista obligatia publicarii acestora in numele interesului public.
‘Argumentele folosite de ministerul sanatatii din Africa de Sud pentru a refuza comunicarea documentelor cerute sunt exact aceleasi care se folosesc si in Europa pentru a justifica abuziv nepublicarea integrala a acestor contracte. Nici o tara nu se poate pretinde democratica cata vreme nu publica integral aceste contracte cu firmele producatoare de pretinse vaccinuri anti COVID-19’, a spus europarlamentarul Cristian Terhes.
In concluzie, in baza acestei hotarari, ministerul sanatatii din Africa de Sud va trebui sa comunice catre Health Justice Initiative copiile tuturor contractelor, proceselor verbale sau corespondente avute cu, incluzand si subdiviziuni ale acestora:
– Johnson & Johnson
– Aspen Pharmacare
– Pfizer
– Serum Institute of India
– Sinovac/Coronavac
– Orice alti producatori de vaccinuri
– The African Union Vaccine Access Task Team
– COVAX
– The Solidarity Fund.
Termenul de publicare al acestor documente este de 10 zile, incepand cu data de 17 august 2023.
‘Decizia curtii supreme a Africii de Sud este o victorie imensa pentru umanitate, transparenta si raspunderea guvernamentala. Poate se inspira si judecatorii europeni, inclusiv cei romani, din aceasta hotarare judecatoreasca’, a concluzionat europarlamentarul Cristian Terhes.
Biroul de presa al Europarlamentarului Cristian Terhes”. (Irinel I.).
Anchete
„Consiliera Hello Kitty” a lui Nicușor Dan: fake news cu fundiță roz și minte cât un thumbnail
Internetul a mai născut o „bombă”: consiliera pe securitate națională în roz bonbon
Pe internetul românesc, unde zvonul face mai mult rating decât realitatea, a apărut, de cel puțin două zile, o nouă „capodoperă” de dezinformare: o tânără pasionată de „Hello Kitty” ar fi, chipurile, noua consilieră pe securitate națională a președintelui României, Nicușor Dan.
Fotografii cu domnișoara – în ținute colorate, cu accesorii inspirate din cultura pop japoneză – au fost aruncate pe rețelele sociale cu titluri bombastice, menite să provoace indignare: „Asta e consiliera pe securitate națională?”, „Așa arată strategia de apărare a României?” și alte asemenea „analize” de canapea.
Ca să fie circul complet, unii „experți” în copy-paste au mers până la a susține că tânăra ar fi chiar Martina Orlea, consilieră de stat la Departamentul Securității Naționale. Adică au luat o persoană reală, cu funcție oficială, au lipit peste ea fața altei persoane și au apăsat cu entuziasm pe butonul „Distribuie”.
Informația este, evident, o minciună sfruntată – demontată inclusiv de publicația Lumea Justiției, care a avut răbdarea să verifice faptele, nu doar să comenteze poze.
De la „scandal național” la ridicol: cine este, de fapt, tânăra din imagini
În spatele „scandalului” cu fundiță Hello Kitty stă, în realitate, o situație banală: tânăra nu este nici consilieră prezidențială, nici strateg militar, nici „creierul din umbră” al securității naționale.
Este una dintre cei 268 de magistrați – 172 de judecători și 96 de procurori – numiți prin decretele prezidențiale din 27 iulie 2026. Președintele Nicușor Dan le-a vorbit tuturor la ceremonia de la Palatul Cotroceni, organizată marți, 1 septembrie 2026.
Tânăra în cauză se numește Ioana-Mădălina Sadovec și a fost numită procuroare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu. Adică exact invers decât povestea care face turul internetului: nu „fata președintelui pe securitate națională”, ci magistrat proaspăt intrat în sistem, cu o carieră abia începută.
„Martina Orlea” din meme-uri și Martina Orlea din viața reală
Ca în orice fake news lucrat neglijent, și aici apar două ingrediente clasice:
- o persoană reală, cu nume și funcție oficială;
- o altă persoană, folosită ca „material vizual”, doar pentru efect emoțional.
Numele Martina Orlea, consilieră de stat la Departamentul Securității Naționale, este folosit în postări ca să dea greutate minciunii. Doar că Martina Orlea arată cu totul altfel decât tânăra din imaginile virale – lucru verificabil prin simpla consultare a fotografiilor oficiale.
Cu alte cuvinte, propaganda de canapea funcționează așa: se ia o funcție serioasă, se lipește o fotografie găsită pe Instagram și se servește publicului indignat sub forma unei „revelații”. Realitatea? Un amestec toxic de neglijență, rea-credință și lene intelectuală.
Instagram, sursa preferată a specialiștilor în nimic
Fotografiile cu Ioana-Mădălina Sadovec provin din propriul ei cont de Instagram, unde își exprimă relaxat gusturile pentru universul „Hello Kitty” și estetica japoneză. Adică exact ce face jumătate de planetă: oameni normali, cu conturi personale, care își împărtășesc preferințele, hobby-urile, stilul.
Din acest gest perfect normal, „detectivii” de Facebook au scos o „probă” de incompetență națională: dacă o persoană care iubește Hello Kitty poate fi consilier de stat, atunci „s-a dus țara de râpă”. Doar că problema nu este la țară, ci la cei care nu disting între o poză de Instagram și un CV oficial.
Pe scurt: imaginile private au fost scoase din context, transformate în muniție pentru glume proaste și teorii conspiraționiste, apoi răspândite cu viteza cu care se dă scroll, nu cu viteza cu care se verifică informații.
Când prostia dă share: consecințele unui fake „amuzant”
Unii ar spune că „e doar o glumă”, „un meme simpatic”, „un pamflet spontan al poporului”. În realitate, efectele sunt cât se poate de serioase:
- Imaginea unei persoane reale este călcată în picioare, înainte să apuce măcar să își înceapă liniștit cariera de magistrat.
- Încrederea în instituții este sabotată, prin insinuarea că funcțiile sensibile, precum cele din securitatea națională, ar fi acordate pe criteriul „cine are cele mai roz poze pe Instagram”.
- Este alimentată o cultură a disprețului față de aparențe, în care un sticker Hello Kitty cântărește mai mult decât un examen dat, o facultate terminată sau o numire prin decret.
Iar cei care apasă „Distribuie” devin complici – nu la o glumă, ci la un linșaj subtil, ambalat în poze vesele și texte „spirituale”.
Lecția pe care internetul refuză s-o învețe
Cazul „consilierei Hello Kitty” ar trebui să fie lecție de manual despre cum nu se consumă informație în era rețelelor sociale:
- înainte să urli „scandal național!”, verifici dacă persoana din poze chiar ocupă funcția din titlu;
- înainte să arunci cu ironii, cauți măcar o poză oficială a persoanei despre care se vorbește (în acest caz, Martina Orlea);
- înainte să îți dai cu părerea despre „decăderea statului”, verifici dacă nu cumva ești doar victima unui meme transformat în „știre”.
Publicația Lumea Justiției a făcut ceea ce trebuia să facă oricine cu pretenții de luciditate: a verificat și a demontat povestea. A arătat că tânăra este, de fapt, Ioana-Mădălina Sadovec, procuroare numită la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, nu „șefa din umbră a securității naționale”.
Final cu fundiță (dar nu roz): vina nu e la Hello Kitty, ci la noi
În timp ce Ioana-Mădălina Sadovec își începe cariera de magistrat, internetul românesc își continuă cariera de fabrică de fake news cu iz de bârfă de scară de bloc.
Personajele reale – ea, Martina Orlea, magistrații nou-numiți, instituțiile statului – sunt trase într-un carusel de ridicol doar pentru că cineva a decis că este „prea bună poza ca să nu o folosim”.
Adevărul este simplu:
- nu există nicio „consilieră Hello Kitty” la Cotroceni;
- există, în schimb, o tânără procuroare, folosită abuziv ca material de meme;
- iar există, mai ales, o mare masă de oameni care dau „share” înainte să dea „click” pe o sursă serioasă.
Concluzia? Hello Kitty n-are nicio vină. Nici Ioana-Mădălina Sadovec. Nici măcar Martina Orlea. Singurul personaj ridicol în toată povestea rămâne internetul care confundă Instagramul cu Monitorul Oficial și bârfa cu jurnalismul. (Irinel I.).
Anchete
O întâlnire la Cotroceni, urmată de o scenă neașteptată în sala de judecată
Noii magistrați, invitați de președinte la Cotroceni
Președintele Nicușor Dan i-a primit marți, 1 septembrie 2026, la Palatul Cotroceni, pe tinerii judecători și procurori care au absolvit în acest an Institutul Național al Magistraturii. Decretele de numire ale acestora au fost emise în această vară, iar o mare parte dintre noii magistrați și-au început deja activitatea în luna august, relatează publicația Lumea Justiției.
O adresare neobișnuită într-un dosar privind un ordin de protecție
Potrivit sursei citate, una dintre judecătoarele participante la întâlnirea de la Cotroceni a povestit, într-o notă amuzată, o situație petrecută chiar a doua zi, în timpul unei ședințe de judecată.
Într-un dosar referitor la emiterea unui ordin de protecție, reclamanta, o femeie în jurul vârstei de 50 de ani, i s-a adresat în mod repetat judecătoarei folosind formula „doamna avocat”. Femeia, despre care publicația precizează că avea un nivel redus de școlarizare, nu a făcut distincția între rolul unui judecător și cel al unui avocat.
Magistrata a preferat să păstreze solemnitatea ședinței
Inițial, judecătoarea s-a gândit să îi explice reclamantei diferența dintre cele două profesii juridice. Ulterior, însă, a renunțat, considerând că o corectare în acel moment ar fi putut stârni amuzamentul celor aflați în sală și ar fi afectat atmosfera solemnă a ședinței.
Astfel, magistrata a lăsat situația să treacă fără să o întrerupă pe femeie de fiecare dată când aceasta i s-a adresat cu „doamna avocat”.
Comentariul ironic al judecătoarei
Relatând întâmplarea, judecătoarea a făcut o glumă pe seama coincidenței dintre întâlnirea de la Cotroceni și incidentul din sala de judecată:
„Mi-o fi purtat ghinion întâlnirea cu Nicușor?”, a comentat ironic magistrata, potrivit Lumea Justiției. (Irinel I.).
Anchete
Cinci ani de „Din drag de Bucovina”, la Suceava
Piața Volantă „Din drag de Bucovina” a marcat, pe 5 septembrie 2026, la Suceava, cinci ani de activitate. Inițiativa Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Suceava a fost creată pentru sprijinirea și promovarea producătorilor locali.
La eveniment a participat Viorel Morărescu, director în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Ambasador al Agriculturii Ecologice din România. Acesta a transmis susținerea ministerului pentru inițiativele care contribuie la dezvoltarea producției locale, promovarea agriculturii ecologice și consolidarea lanțurilor scurte de comercializare.
Sprijin pentru fermierii locali
Cu acest prilej, a fost evidențiată implicarea constantă a DAJ Suceava în susținerea fermierilor, prin:
- informare și consiliere;
- promovarea agriculturii ecologice;
- facilitarea accesului producătorilor pe piață.
În cei cinci ani de activitate, „Din drag de Bucovina” a devenit un punct de întâlnire între producători și consumatori. Piața contribuie, totodată, la promovarea produselor locale și la valorificarea specificului agricol și gastronomic al Bucovinei.
Felicitări DAJ Suceava, producătorilor locali și tuturor celor implicați în dezvoltarea proiectului „Din drag de Bucovina”!
-
Exclusivacum 2 zile„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
-
Exclusivacum 4 zileMinistrul Darău, lovit în față cu propriul proiect – Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”
-
Exclusivacum 3 zileMEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
-
Exclusivacum 4 zile„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești – Feuda lui Nae Comisionaru’. De la cai dopați la „organigrama cu chiloți”, falsuri în acte și teroare pe banii ploieștenilor Pamflet jurnalistic (cu acte oficiale și probe audio la dosar)
-
Exclusivacum 3 zileTCE Ploiești – Feuda lui Nae, cu organigramă în chiloți și bețivi la butoane
-
Exclusivacum 23 de oreCum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
-
Administratieacum 4 zileComplexul „Trestioreanu” din Ariceștii Rahtivani, investiție de 8 milioane de euro pentru educație, sport și comunitate



