Anchete
Calendarul examenului de trecere in corpul ofițerilor
Inspectoratul General al Poliției Române, prin adresa nr. 435991 din 10.08.2023, a transmis că Ministerul Afacerilor Interne, prin Nota Raport nr. 435854 din 08.08.2023, a aprobat deblocarea financiară a unui număr de 100 posturi vacante de ofițer de poliție, în vederea ocupării acestora prin concurs, cu recrutare din sursă internă, prin trecerea agenților în corpul ofițerilor.
Aceste posturi sunt în structurile de Ordine publică pe linii de muncă Ordine publică/ Protecția fondului forestier/Electronist.
Calendarul orientativ al concursului de trecere în corpul ofițerilor, este:
– 10.08.2023 – constituirea comisiei centrale de concurs la nivelul IGPR și a comisiilor de concurs și soluționare a contestațiilor la nivelul unităților teritoriale;
– 11.08.2023 – publicarea anunțurilor de concurs;
– 11.08.2023 – 25.08.2023, ora. 16:00 – perioada de înscriere a candidaților;
– până la 04.09.2023 – evaluarea psihologică;
– până la 06.09.2023 – afișarea rezultatelor la testarea psihologică și transmiterea acestora către toate unitățile care realizează recrutarea;
– până la 08.09.2023 – activitatea de validare/invalidare a dosarelor;
– până la 12.09.2023 – publicarea anunțurilor de validare/invalidare;
– până la 14.09.2023 – publicarea anunțurilor de planificare a tututror candidaților la proba scrisă;
– 15.09.2023 – prezentarea comisiei centrale la locul elaborării subiectelor și începerea activității de elaborare a subiectelor;
– 16.09.2023 – desfășurarea probei scrise;
– 16.09.2023 – publicarea rezultatelor la proba scrisă;
– 17.09.2023 – depunerea contestațiilor la proba scrisă;
– 18.09.2023 – 19.09.2023 – soluționarea contestațiilor și publicarea rezultatelor finale.
În perioada următoare, vor fi scoase posturi și de alte structuri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, respectiv Poliția de Frontieră, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatricularea Vehiculelor, Direcția Generală de Pașapoarte, sens în care vă rugăm să urmăriți site-urile acestor instituții, pentru a vedea calendarul concursurilor, comunica cei de la sindicatul Sidepol. (Sava N.).
Anchete
Procurorul cu vis de Procuror General și prietenii lui de la CSM: război personal ambalat în „independența justiției”
„Visul frânt” al lui Claudiu Sandu: eu cu cine mai visez Procuror General?
Că procurorul CSM Claudiu Sandu are o obsesie constantă față de șefa Parchetului General, Cristina Chiriac, nu mai surprinde pe nimeni din sistem. Potrivit relatărilor apărute în publicația Lumea Justiției, adversitatea lui Sandu față de Procurorul General al României este deja folclor intern.
Prin culisele magistraturii se șușotește de mult că, în spatele acestei atitudini belicoase, s-ar afla o frustrare veche: visul – neîmplinit – al lui Claudiu Sandu de a se vedea instalat chiar el în fotoliul de Procuror General. Doar că, în loc de „domnul Procuror General”, a rămas, în percepția unora, doar „domnul nemulțumit de Procurorul General”.
Alianța „independenței”: Sandu, Staicu și Ion, trei procurori într-o barcă… cu fix altă destinație
Dacă până acum conflictul părea mai degrabă un duel personal Sandu–Chiriac, potrivit Lumea Justiției, tabloul s-a mai „îmbogățit” cu două nume din CSM: vicepreședintele Consiliului, Bogdan Staicu, și procuroarea Emilia Ion.
Cei doi ar fi votat, umăr la umăr cu Claudiu Sandu, în ședința CSM din 16 septembrie 2026, pentru sesizarea Inspecției Judiciare, pe motiv de „posibilă încălcare a independenței justiției”.
Motivul? Procurorul General, Cristina Chiriac, a îndrăznit, ce sacrilegiu!, să-și exercite atribuțiile legale și să ceară strămutarea unui dosar în care judecătoarea Sorina Marinaș de la Curtea de Apel Craiova a ridicat problema sesizării CJUE în două chestiuni fierbinți:
- lipsa de competență a DNA de a ancheta magistrați;
- incompatibilitatea judecătorilor care sesizează CJUE pentru a nu aplica deciziile CCR și ÎCCJ privind prescripția.
Cu alte cuvinte: Procurorul General își face treaba, iar o parte din CSM, în loc să se ocupe de sănătatea sistemului, sare direct să invoce „independența justiției” ca paravan pentru un război politic-instituțional ambalat juridic.
Egalitate la vot, inegalitate la logică: independența procurorilor, folosită ca scut de nervi personali
Deocamdată, decizia finală nu a fost luată: votul a ieșit egal și urmează să fie reluat vineri, 18 septembrie 2026. Însă, dincolo de rezultat, întrebarea care bântuie prin sistem este alta: cum a ajuns procuroarea Emilia Ion – percepută ani la rând drept un profesionist serios, cu carte și coloană – să se așeze, la vot, fix în aceeași tabără cu Claudiu Sandu?
Potrivit interpretării critice prezentate de Lumea Justiției, teoria „încălcării independenței procurorilor” în acest caz pare complet ruptă de realitate. Procurorul General cere strămutarea unui dosar – un demers legal și prevăzut de competențele funcției – iar o parte din CSM răspunde ca și cum ar fi vorba de un atentat la democrația mondială.
Independența procurorilor devine, astfel, un fel de umbrelă universală: se deschide ori de câte ori cineva din sistem are un deranj personal, o ambiție neconsumată sau o antipatie instituțională.
Pamfletul zilei: când „independența justiției” devine alibi pentru reglări de conturi
Privind din exterior, întregul episod arată mai degrabă a scenetă de teatru absurd decât a dezbatere serioasă într-un organism care ar trebui să vegheze la buna funcționare a justiției:
- Un procuror CSM, despre care se spune că s-a visat Procuror General, conduce corul acuzațiilor.
- Alți doi procurori, în loc să fie filtru de rațiune, par să devină ecou.
- Procurorul General, care își folosește atribuțiile legale, este transformat, peste noapte, în suspect de „atingere la independență”.
Dacă n-ar fi vorba despre sistemul de justiție al unei țări, ar putea fi trecut la rubrica divertisment. Așa însă, rămâne doar un trist exemplu de cum concepte serioase – precum independența justiției – pot fi folosite, după cum notează Lumea Justiției, ca pretext într-un joc de orgolii, frustrări și calcule de culise.
Concluzie: independența justiției nu e jucărie de CSM
În loc ca independența justiției să fie scut pentru protejarea magistraților de influențe reale, ea riscă să devină, dacă astfel de episoade se generalizează, un slogan gol, folosit ori de câte ori cineva din interiorul sistemului vrea să lovească, nu să apere.
Iar când jocurile personale sunt îmbrăcate în robe de principiu, nu mai vorbim doar despre un conflict între persoane, ci despre o decredibilizare lentă, dar constantă, a întregii justiții.
Acest text este un pamflet și reflectă o interpretare satirică și critică a informațiilor relatate în special de publicația Lumea Justiției, nu o constatare judiciară de vinovăție sau nevinovăție a persoanelor menționate. (Irinel I.).
Anchete
Tensiuni la vârful magistraturii: Secția pentru procurori a CSM analizează o posibilă sesizare a Inspecției Judiciare împotriva Procurorului General
O nouă dispută instituțională prinde contur în sistemul judiciar românesc, vizând direct activitatea Procurorului General al României, Cristina Chiriac. Potrivit publicației Lumea Justiției, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) urmează să decidă, în ședința de azi, 16 septembrie 2026, dacă va sesiza Inspecția Judiciară (IJ) pentru a efectua verificări privind o pretinsă încălcare a independenței procurorilor.
Miza unei decizii controversate
Subiectul disputei îl reprezintă formularea de către Procurorul General a unei cereri de strămutare într-un dosar aflat pe rolul Curții de Apel Craiova. Publicația Lumea Justiției subliniază caracterul neobișnuit al acestei intenții a Secției pentru procurori a CSM, ridicând semne de întrebare cu privire la oportunitatea unei astfel de intervenții împotriva unui demers care, în opinia sursei citate, reprezintă exercitarea unei atribuții legale a Procurorului General.
Contextul juridic: Strămutarea și incompatibilitatea judecătorului
Conflicul a pornit de la o cauză în care judecătoarea Sorina Marinaș, de la Curtea de Apel Craiova, a pus în discuția părților sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Subiectele vizate au inclus competența Direcției Naționale Anticorupție (DNA) de a ancheta magistrați, precum și compatibilitatea judecătorilor care aleg să sesizeze CJUE pentru a evita aplicarea deciziilor Curții Constituționale a României (CCR) și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind prescripția.
Demersul Procurorului General de a cere strămutarea dosarului a fost validat marți, 15 septembrie 2026, de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța supremă a admis cererea, constatând incompatibilitatea judecătoarei Sorina Marinaș în gestionarea acelei cauze.
Critici virulente la adresa inițiativei CSM
Publicația Lumea Justiției critică în termeni duri posibilitatea ca CSM să sesizeze Inspecția Judiciară în acest caz, catalogând demersul drept unul „stupefiant”. Autorii articolului argumentează că sesizarea IJ este problematică, având în vedere că aceasta ar viza o decizie definitivă a Înaltei Curți, care beneficiază de autoritate de lucru judecat.
Mai mult, Lumea Justiției avertizează că acest tip de reacții din partea unor grupări din interiorul justiției ar putea fi un semn al dorinței de a influența echilibrul instituțional și independența actului de justiție, interpretând contextul actual ca pe un efort de „reinstaurare a unor vremuri trecute”. (Irinel I.).
Anchete
Mircea Negulescu mai încearcă o dată ușa Justiției – și o încasează în față
Înalta Curte îi mai trage o dată oblonul lui „Portocală”
Fostul procuror de la Ploiești, Mircea Negulescu, cunoscut în spațiul public drept „Portocală”, primește încă o porție de justiție rece, la pachet cu un cartonaș roșu definitiv din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Potrivit publicației Lumea Justiției, instanța supremă a menținut definitiv, în februarie, a doua excludere disciplinară a acestuia din magistratură, sancțiune pronunțată pentru modul în care a fost „fabricat” celebrul dosar supranumit „Tigăile lui Sebastian Ghiță”.
Dacă prima excludere definitivă din 2019 l-a dat deja afară din sistem, a doua vine ca o lovitură de siguranță: nu schimbă trecutul, dar îi mai pune un lacăt pe viitor, amânând cu încă trei ani orice eventuală tentativă de întoarcere în magistratură. Cu alte cuvinte: ieșirea din scenă a avut loc demult, dar acum i s-au stins și luminile de la culise.
Dosarul „Tigăile lui Ghiță”: improvizație penală după rețetă proprie
Conform dezvăluirilor din Lumea Justiției, cariera lui Negulescu a trosnit zgomotos în momentul în care a ieșit la lumină felul în care ar fi fost construit dosarul „Tigăile lui Sebastian Ghiță” – un dosar care, în loc să fie un act de justiție, a semănat mai degrabă cu un scenariu de bucătărie penală, unde probele se amestecă la foc mare și se servește un rechizitoriu „bine făcut”, indiferent de ingrediente.
Această abordare l-a costat scump pe fostul procuror. Nu doar profesional, prin excluderi succesive, ci și simbolic: din vânător de dosare a ajuns el însuși personaj de manual pentru derapajele din Justiție, menționat în hotărâri judecătorești și în presa de specialitate drept exemplu negativ de „așa nu”.
Mircea Negulescu, alergic la definitiv: încă o cale extraordinară… respinsă sec
Deși a fost scos din sistem încă din 2019, Negulescu nu pare împăcat cu ideea că ușa magistraturii i s-a închis. Potrivit aceleiași surse, după decizia definitivă a Înaltei Curți din februarie 2026, el a încercat să mai forțeze o dată nota, apelând la o cale extraordinară de atac: contestația în anulare.
Luni, 14 septembrie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție i-a dat însă un răspuns limpede, de tip „nu mai insista”. Completul de 5 judecători – Mihnea-Adrian Tănase, Mirela Poliţeanu, Lucian-Ioan Gherman, Cristinel Grosu și Mihaela Glodeanu – a respins contestația în anulare ca inadmisibilă, prin decizia nr. 126/2026, pronunțată în dosarul nr. 311/1/2026.
Tradus din juridic în română: încercarea de a întoarce pe dos o hotărâre definitivă a eșuat înainte să apuce măcar să intre pe fond. Procedura nu era nici măcar deschisă pentru astfel de manevre.
Contestație în anulare: „cerere respinsă, poftim la ieșire”
Decizia instanței supreme nu lasă loc de interpretări. În hotărârea pronunțată luni, judecătorii notează că:
- contestația în anulare formulată de Mircea Negulescu împotriva deciziei civile nr. 24 din 2 februarie 2026 (pronunțată de Completul de 5 judecători al ICCJ în dosarul nr. 1298/1/2025) este respinsă ca inadmisibilă;
- cererea de suspendare a executării aceleiași decizii este respinsă ca rămasă fără obiect.
Pe scurt: nu doar că nu i se admite contestația, dar nici măcar nu mai are sens să discuți despre suspendare, fiindcă terenul procedural pe care voia să joace era deja ieșit din uz.
Hotărârea este definitivă și a fost pronunțată, conform regulilor, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, în temeiul articolului 402 din Codul de procedură civilă.
Final de carieră: de la „vedetă a dosarelor” la client permanent al deciziilor definitive
Traiectoria lui Mircea „Portocală” Negulescu, așa cum reiese din relatările Lumea Justiției și din hotărârile instanței supreme, arată un drum abrupt:
- de la procuror ultramediatizat, activ în dosare cu mize politice și publice ridicate;
- la dublu exclus din magistratură, cu nume și prenume trecute la rubrica „abateri disciplinare”;
- și, în final, la justițiabil care încearcă tot felul de căi extraordinare, doar pentru a primi, din nou și din nou, același verdict: definitiv, închis, nu se mai redeschide.
Pamfletar vorbind, Justiția română pare să-i fi transmis lui „Portocală” următorul mesaj:
ai folosit sistemul la maximum, acum sistemul te-a folosit ca exemplu. Iar la capitolul „reîncadrare în magistratură”, pentru cel puțin încă trei ani, răspunsul e clar: „nu se servește, bucătăria e închisă”. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 3 zileMafia de Prahova: polițiști, procurori și alte lemne strâmbe. „Manea, Portocală, 21 de metri cubi de dreptate și o bătaie ca la birtul comunal”
-
Exclusivacum 4 zile„GRĂDINIȚA DE CADRE” DIN IPJ PRAHOVA, EPISODUL 61: ZEII FĂRĂ RCA, ȘEFII CU 2,66 ȘI PROSTIMEA CARE SUNĂ LA 112
-
Featuredacum 3 zileȘeful care confundă polițiștii cu sticlele din ladă
-
Exclusivacum 2 zileImperiul cu bule stinse: „familia” Coca‑Cola Ploiești, între cumetrii, mașini de firmă și sclavie la normă
-
Exclusivacum 3 zileGNM Prahova dă cu „sancțiunea”, APM Prahova spală păcatele: stația de epurare de la Corlătești, cloaca „autorizată” a Prahovei (I)
-
Exclusivacum 2 zileMarele frate digital și mica ușă din spate: Legea 123/2026 și aventura românească a supravegherii „cu bună-credință”
-
Ancheteacum 3 zileMircea Negulescu mai încearcă o dată ușa Justiției – și o încasează în față
-
Exclusivacum 2 zileE‑pontajul, sfântul graal al MAI: îți numără fiecare minut, dar ghidul e secret de stat… cu drepturi de autor



