În 2020 a intrat în vigoare ordinul ministrului apărării naționale, emis pentru aplicarea, la nivelul MApN, a prevederilor strategiei naționale privind implementarea Rezoluției consiliului de securitate al ONU Femeile, pacea și securitatea. Anul acesta, România și Statele Unite ale Americii exercită copreședinția rețelei punctelor focale naționale pe domeniul Femeile, pacea și securitatea.

Invitată la podcasturile Observatorului militar, locotenent-colonel Manuela Bercea, șefa biroului managementul problematicii de gen, a subliniat faptul că acest an este unul de referință pentru România. Suntem copreședinții rețelei punctelor focale naționale, alături de Departamentul de Stat al SUA, o rețea constituită la nivelul Organizației Națiunilor Unite.

Biroul managementul problematicii de gen, din compunerea Departamentului pentru relația cu Parlamentul și calitatea vieții personalului din MApN, se ocupă cu implementarea agendei Femeile, pacea și securitatea la nivel național și cu integrarea perspectivei de gen. Rezoluția consiliului de securitate ONU 1325 a fost adoptată în 2000, ca urmare a faptului că în zonele de conflict din Africa, femeile au fost victimele unor serii nesfârșite de abuzuri și violențe. Astfel, Consiliul de Securitate al ONU a decis să vină în sprijinul acestor femei, elaborând rezoluția care urmărește, pe de o parte, protecția femeilor și fetelor în zonele de conflict, în taberele de refugiați și, în același timp, promovarea femeilor în sistemul de apărare, în misiunile de menținere a păcii, în procesele de negociere a păcii, care să vină în sprijinul victimelor din zonele respective.

Punctul focal național coordonează structurile din sistemul național de apărare pentru o implementare comună a acestui domeniu, păstrează relația cu organizațiile naționale din domeniu și reprezintă România în relația cu toate organizațiile internaționale.

Nu a fost ușor, dar putem spune că am făcut câțiva pași în acest domeniu. Am elaborat un plan național de acțiune, un ordin de ministru, un ghid militar privind integrarea perspectivei de gen. Astfel, am devenit un candidat eligibil pentru copreședinția rețelei punctelor focale naționale, subliniază locotenent-colonelul Bercea.

Rolul de copreședinte presupune promovarea rețelei și invitarea altor țări care nu sunt încă membre. De când am preluat copreședinția, am ajuns la un număr de 100 de membri.

Una dintre prioritățile agendei este protecția femeilor în taberele de refugiați. Atunci când a izbucnit războiul în Ucraina, România s-a confruntat cu un val de refugiați. Am realizat că trebuie să ne asigurăm că sunt îndeplinite toate condițiile în așezămintele pentru pentru femei. Am colaborat cu reprezentanții Ministerului Afacerilor de Interne și cu Departamentul pentru Situații de Urgență. I-am sprijinit cu seturi de recomandări privind aspectele logistice, care țin de protecția fizică sau de partea medicală, alimentație specifică bebelușilor cu diferite alergii. Am vizitat toate taberele de refugiați din România și am elaborat un cod de conduită a voluntarilor și a personalului care lucrează cu refugiații. Am elaborat rapoarte de informare către ONU, NATO, UE, OSCE, cu privire la faptul că drepturile femeilor și fetelor în taberele de refugiați din România sunt respectate. Acesta a fost un alt aspect care ne-a calificat ca și copreședinte al rețelei.

Cu toate că lucrurile merg în direcția bună, progresul este lent. Un punct important îl reprezintă instruirea pe care o realizează consilierii de gen, care sunt numiți în fiecare unitate militară. Una dintre atribuțiile consilierului de gen, stabilită prin ordin al ministrului, este integrarea perspectivei de gen în unitate.

Am dezvoltat o serie de campanii de instruire a studenților în ceea ce privește egalitatea de gen și non-discriminarea. Trebuie să învățăm să ne acceptăm între noi. Am fost fericiți să vedem că mentalitatea tinerei generații este diferită, într-un sens bun. Ceea ce încercăm noi să promovăm, ei chiar pun în aplicare.

De menționat faptul că perspectiva de gen nu se referă la femei, ci la toate aspectele de prevenire a săvârșirii oricăror abateri sau tipuri de hărțuire și discriminare, care nu se îndreaptă numai către femei. Biroul de gen organizează, cel puțin de două ori pe an, sesiuni și convocări cu consilierii de gen la nivelul structurilor centrale sau a categoriilor de forțe.

Mai avem mult de lucrat. Suntem pe drumul cel bun, eu sunt optimistă și rezultatele se văd. Nu suntem perfecți, dar suntem perfectibili, raportat la tradițiile și cultura noastră. Un simplu exemplu: Noi suntem obișnuiți, conform culturii noastre, ca bărbatul să deschidă ușa femeii. În armatele occidentale acest lucru nu se întâmplă, ca un superior să deschidă ușa unui grad inferior pe motiv că gradul inferior este femeie.

Statistica arată că numărul femeilor în armată a crescut în ultimii ani, începând cu fete care urmează academii, colegii militare, femei care s-au angajat ulterior, unele devenind ofițeri și încadrând funcții de conducere.

Noi nu avem politici privind un tratament diferențiat pentru promovarea femeii în Ministerul Apărării Naționale; așa cum bine se știe, legislația în vigoare oferă posibilitatea oricărei persoane să acceadă în sistemul militar, firește, cu îndeplinirea condițiilor și criteriilor stabilite. În ceea ce privește femeile din MApN, numărul a crescut constant, dar nu trebuie să uităm faptul că noi am avut o perioadă lungă în care femeile nu au fost școlarizate. De aceea nu stăm foarte bine cu procentul de personal feminin care să fie pe funcții de conducere, adaugă locotenent-colonelul Manuela Bercea.

Prima promoție de femei în școlile militare a fost în 1973, dar imediat după Revoluție, conform legislației de la acea vreme, femeile nu au mai fost acceptate în sistemul militar, până în 2001. Practic, prima promoție de fete care au absolvit academiile militare a fost în 2003-2004. Acum suntem într-o continuă creștere,iar dacă ne uităm la încadrările din liceele și academiile militare, procentele de încadrare cu fete sunt într-o continuă creștere, cu respectarea criteriilor de specialitate și de profesionalism.

Anul acesta, în agendă, avem trei evenimente mari. Primul a avut loc în iunie, în Washington, și a fost întâlnirea punctelor focale naționale. Timp de o săptămână, pentru prima oară a fost angajat și factorul politic, fiind invitați reprezentanți parlamentari din țările membre ONU. Următorul eveniment major, în septembrie, este la nivel ministerial și va fi organizat în marja adunării generale a (n.red. Organizației) Națiunilor Unite. România va fi reprezentată de președintele României, ministrul de externe și ministrul apărării. La final de an, vom organiza o conferință de amploare în România, unde așteptăm participarea a peste 200 de persoane, atât din puncte focale naționale, cât și reprezentanți ai societății civile.

Lucrurile nu pot fi schimbate peste noapte. Schimbarea mentalității trebuie să pornească de la noi, de la fiecare în parte. Ar trebui să pornească și de la femeile care au decis să îmbrace uniforma militară și să încalțe bocancii militari. Provocarea cea mai mare pentru noi, ca femei, este îmbinarea familiei cu viața profesională, conceptul de work-life balance. (A. Motoc).