Actualitate
Dacă ratele dobânzilor cresc, ce se va întampla de obicei cu preţurile obligaţiunilor?
Dacă nu ştiţi să răspundeţi la întrebarea – Dacă ratele dobânzilor cresc, ce se va întâmpla de obicei cu preţurile obligaţiunilor – sunteţi needucaţi financiar şi din cauza voastră România este pe ultimul loc în Europa la educaţie financiară.
Avem o plăcere deosebită în a ne scoate pe noi în evidenţă, românii, în topurile europene unde stăm cel mai prost, începând de la sănătate, muncă, educaţie, şi mai nou, educaţie financiară. Ca să nu mai vorbim că suntem hoţii şi corupţii Europei, de parcă am fi singurii.
Acum 2 săptămani, pe piaţă a apărut un sondaj al Uniunii Europene legat de educaţie financiară la nivelul tuturor ţărilor Europei.
Bineînţeles, România este la coada clasamentului privind educaţia financiară, conform topului.
Din cele 5 întrebări folosite pentru a stabili nivelul de educaţie financiară din ţările membre UE, în cazul României doar 13% au răspuns corect la 4 sau 5 întrebări, 57% au răspuns corect la 2 sau 3 întrebări, şi 30% au răspuns corect la o întrebare sau la niciuna.
Eşantionul a fost format din 1.000 de români.
Conform celor 5 întrebări, noi am ieşit cel mai prost, adică suntem cei mai proşti educaţi financiar europeni. Pe primul loc a ieşit Olanda, olandezii fiind consideraţi cei mai educaţi financiar, urmaţi de danezi şi estonieni.
În mod normal aş fi trecut cu vederea peste acest nou top, nu era nicio noutate, tot timpul ni- se spune acest lucru.
Dar în articolul scris de ZF pe tema acestui top la final au fost date şi 4 exemple de întrebări.
1. Cum aţi evalua cunoştinţele dvs. generale despre probleme financiare în comparaţie cu alţi adulţi din ţara dvs.?
2. Imaginaţi-vă că cineva pune 100 euro într-un cont de economii cu o rată a dobânzii de 2% pe an. Ei nu mai fac plăţi în acest sens în cont şi nu retrag niciun ban. Cât ar fi în cont la sfârşitul a cinci ani, odată cu plata dobânzii?
3.Imaginaţi-vă următoarea situaţie: veţi primi un cadou de 1.000 de euro într-un an şi, pe parcursul acelui an, inflaţia se menţine la 2%. Peste un an, cu cei 1.000 euro, veţi putea cumpăra: mai mult decât ai putea cumpăra azi; aceeaşi cantitate; mai puţin decât ai putea cumpăra azi; nu ştiu
4. Dacă ratele dobânzilor cresc, ce se va întâmpla de obicei cu preţurile obligaţiunilor?
Ce mi-a sărit în evidenţă a fost întrebarea 4 – Dacă ratele dobânzilor cresc, ce se va întampla de obicei cu preţurile obligaţiunilor?
Eu vă spun că, foarte, foarte, foarte multă lume nu ştie răspunsul la această întrebare. Iar dacă îl ghiceşte nu ştie să îl explice.
Dacă pui întrebarea asta actualului ministru de Finanţe al nostru, vă asigur că nu ştie să răspundă la întrebare şi nici să îşi explice răspunsul. Dacă pui întrebarea premierului, nici el nu ştie să răspundă, dacă pui întrebarea preşedintelui nostru, nici el nu ştie să răspundă.
Dacă pui această întrebare în tot PNL-ul, numai Florin Cîtu ştie să răspundă şi să explice de ce, pentru că o viaţă întreagă a lucrat în trezoreria unei bănci, cu aceşti termeni.
Daca pui întrebarea conducătorilor de bancă – preşedinţi şi vicepreşedinţi, mă îndoiesc că toţi ştiu să răspundă şi să explice răspunsul. Ştiu doar cei care vin de pe zona de Trezorerie.
Dacă pui întrebarea în ASF, mă îndoiesc că, în afară de Dan Armeanu, ceilalţi membri ştiu răspunsul şi ştiu să îl explice.
Pot continua cu astfel de exemple .
Este o întrebare atât de sofisticată încât foarte puţini oameni pot să dea un răspuns corect şi să îl explice.
Dacă ratele dobânzilor cresc, preţurile obligaţiunilor scad.
Când se tranzacţionează obligaţiuni, dobânda este fixă iar preţul obligaţiunii variază. Rata dobânzii este fixă, care s-a stabilit în momentul vânzării unei obligaţiuni, poate să fie şi acum 100 de ani – cum sunt nişte obligaţiuni de pe vremea când Winston Churchill era ministrul de Finanţe al Marii Britanii, iar în aceste condiţii, ca obligaţiunea să reflecte valoarea actuală de piaţă, preţul obligaţiunii se mişcă în sus sau în jos astfel încât raportul dintre dobânda, care este fixă şi pretul actual al obligaţiunii, să rezulte dobânda actuală de pe piaţă.
Ca să vă dau un exemplu din viaţa noastră. Acum vreo 5 ani, când dobânzile erau mici, Ministerul Finanţelor a vândut obligaţiuni cu o dobândă fixă de 2% pe termen de 10 ani. Pentru ca această obligaţiune, care se tranzacţionează liber pe piaţă, să reflecte situaţia curentă de pe piaţă, unde dobânzile sunt mult mai mari, preţul obligaţiunii a scăzut până când raportul dintre dobânda fixă şi preţul obligaţiunii a ajuns la nivelul actual al dobânzii de pe piaţă, de 6,4%.
Asta înseamnă că cei care au cumpărat obligaţiuni acum 5 ani, au pierdut diferenţa dintre valoarea nominală a obligaţiunii, pe care au platit-o acum 5 ani, şi preţul actual de pe piaţă, care este mai mic.
Este foarte greu de înteles şi trebuie să stai cu pixul în mâna când explici.
Dacă asta este o întrebare care face diferenţa dintre un educat financiar şi un needucat financiar, eu zic să trecem cu vederea acest clasament.
Mă îndoiesc că olandezii ştiu răspunsul la această întrebare şi ştiu să explice răspunsul pe care l-au dat.
Tot timpul ni se spune că suntem needucaţi financiar, mai ales de către liderii noştri bancari/ financiari.
Iar toată lumea se raporteaza la faptul că românii nu pun bani deoparte şi că dacă îi au îi cheltuie repede, cum se zice „îi sparg”.
Bineînţels că dacă nu ai cultura germană şi nici austriacă, care este de peste 200 de ani – nu ai cum să ai în sânge economisirea curentă.
Erste, cel mai mare grup bancar din Europa Centrala şi de Est, care în România deţine BCR, are o istorie de peste 200 de ani, iar România are o istorie de doar 105 ani.
Dar ca să citez un director din BCR, gradul actual de adopţie, de către români, al aplicaţiei bancare George, este mult mai rapid decât gradul de adopţie al austriecilor. Aşa needucaţi financiar, cum arătăm în sondajele europene.
Chiar mă gândeam de ce aplicaţia Revolut a câştigat teren atât de repede în România, fiind a doua piaţă din Europa pentru companie, după cea din Marea Britanie.
Pentru că am descoperit, aşa needucaţi financiar cum suntem, că Revolut are cursuri valutare mai bune, la plăţile externe, decât cursurile valutare practicate de băncile din România. Iar oamenii şi-au pus problema, înainte să se gândească prea mult la cine este Revolut, de ce să plătesc eu un curs de 5,2 lei pentru un euro, dau un exemplu, când cumpăr ceva de la Paris, când pot să plătesc un curs valutar de 4,93 de lei pentru un euro, cât este chiar la BNR.
De asemenea, românii, aşa needucaţi financiar cum suntem, au descoperit cu surprindere că pot transfera bani pe loc dacă persoana respectivă are Revolut, chiar dacă are contul la o altă bancă, după ce decenii întregi bancile au explicat că nu pot face transferurile aşa de repede. Acum băncile încearcă să ţină pasul cu Revolut la plăţile instant. Să vedeţi cum va fi când Revolut va câştiga teren pe parte de depozite şi pe partea de credite.
Eu cred că zona urbană din România este extrem de educată financiar din toate punctele de vedere, chiar dacă nu stiu să raspundă la întrebarea ce se întâmplă cu preţul obligaţiunilor dacă ratele dobânzilor cresc.
Tot ni-se dă ca exemplu faptul că plătim foarte mult cash, si mai puţin prin mijloace electronice – cum ar fi cu cardul, cu telefonul mobil, sau mai nou cu inelul sau ceasul.
Eu cred că zona urbană a României este extrem de digitalizată, iar dacă s-ar face un clasament european doar pe această zonă, am iesi în topul zonelor urbane din Europa, atât ca folosinţă a aplicaţiilor bancare, atât ca plaţi digitale, atât ca zonă de e-commerce, atât ca plasamente financiare.
Când lucrezi în industra video-chat-ului, şi noi suntem pe primul loc in Europa , totul e pe card. Intrebati-i pe cei de la Fisc ce aplicaţii sofisticate sunt în spatele acestei industrii.
Când cumperi cryptomonede sau tranzacţionezi pe pieţele externe, mai mult decât se tranzacţionează la Bursa de la Bucureşti, totul se face din calculator, din aplicaţie de pe mobil, de pe card, banii nici nu îi vezi fizic.
Când cineva dintr-un sat îşi pune la vânzare o bicicletă pe OLX şi cineva din Bucureşti se duce să i-o cumpere, asta înseamnă că cel din satul respectiv a avut cunoştinţe digitale ridicate pentru a-şi introduce oferta în sistem.
Când vorbim despre zona rurală, nu ai cum să îi ceri unei persoane în vârstă sa fie educată financiar şi să ştie cum este cu preţul obligaţiunii când Isărescu majorează dobânda. Este un nonsens. Dar când bunica vorbeşte cu nepoţii pe Zoom sau pe Teams, ceea ce se întâmplă din ce în ce mai des, noi în clasmentele europene de educatie digitala – DESI – stăm cel mai prost. Nu avem competenţe digitale.
Ca o concluzie, dacă nu ştiţi răspunsul la întrebarea cu dobânzile şi obligaţiunile, puteţi să vă declaraţi needucaţi financiar.
Dacă BNR va începe să scadă dobânda de referinţă, anul viitor, să ştiţi că preţul obligaţiunil va creşte. De fapt, deja a început să crească. Iar teoria economică şi financiară spune, când dobânzile încep să scadă, preţurile acţiunilor cresc.
Iar dacă dobânzile scad, preţurile apartamentelor cresc.
Cristian Hostiuc
Actualitate
Traficul online din România își încetinește scǎderea, iar AI accelerează: ce arată datele actualizate pe trafic.dwf.ro
Prima actualizare a dashboard-ului public trafic.dwf.ro aduce și primele date comparabile de la lansare și arată cum a evoluat piața digitală românească într-o singură lună.
București, 10 septembrie 2026 – Lansat de DWF în august 2026, dashboardul agregă anonim date din proprietăți Google Analytics 4 monitorizate direct de agenție. Datele actualizate acoperă 784 de site-uri românești, cu 145,7 milioane de sesiuni și 829.000 de tranzacții pe luna august. Dashboardul este disponibil gratuit, fără cont.
Ce s-a schimbat față de luna anterioarǎ
Primul set, bazat pe datele lunii iulie, arăta o scădere a tuturor canalelor clasice, în timp ce traficul din asistenți AI era singurul aflat pe creștere. O singură lună nu confirmă un trend, dar datele din august arată că ipoteza „toate canalele clasice scad” nu mai descrie piața la fel de clar.
Paid și Social au revenit pe creștere, scăderea Search s-a temperat, iar traficul din asistenți AI a crescut cu 154% într-un an. În eCommerce, veniturile sunt cu 17,7% mai mari.
| Canal | Sesiuni (August) | Evoluție YoY (Iulie) | Evoluție YoY (August) |
|---|---|---|---|
| Trafic total | 145,7 mil. | −10,7% | −7,1% |
| Search | 39,3 mil. | −20,0% | −18,3% |
| Paid | 44,0 mil. | −1,7% | +7,0% |
| Social | 3,5 mil. | −1,0% | +9,8% |
| Direct | 27,3 mil. | −12,9% | −10,9% |
| Asistenți AI | 995.000 | +47,6% | +154,4% |
Notă metodologică: cohorta se recompune la fiecare ediție, iar variațiile year over year sunt calculate pe luni calendaristice complete. Volumele absolute din fiecare lunǎ nu sunt comparabile direct de la o ediție la alta; procentele de evoluție sunt.
AI: creșterea s-a triplat între două ediții consecutive
Traficul din asistenți AI a ajuns la 995.000 de sesiuni în august, în creștere cu 154,4% YoY față de 47,6% în primul set de calcul pe iulie. Este a 14-a lună consecutivă în care canalul depășește nivelul anului anterior.
Ponderea AI a crescut de la 1,43% la 2,53% din traficul Search, dar rămâne la doar 0,68% din traficul total. Canalul este dominat de ChatGPT, care generează acum 98,5% din traficul AI, față de 97,1% în ediția precedentă. Claude și Gemini au câte 0,6%, iar Copilot 0,2%.
„AI-ul înseamnă 0,7% din tot traficul și 0,8% din veniturile magazinelor. Dacă te uiți doar la volum, nu e nimic de discutat. Eu mă uit și la rata de creștere, și la ce face vizitatorul acela când ajunge pe site: convertește de 1,3 ori mai des decât cel din Google organic și lasă un coș cu 28% mai mare. Iar banii aduși de AI magazinelor din studiu sunt de peste trei ori mai mari decât anul trecut, în fiecare dintre ultimele șase luni.” – Radu Mărcușu, Search Director DWF
Scade interesul informațional, dar crește e-commerce-ul
Piața digitală se împarte în două direcții: traficul total din august 2026 este cu 7,1% sub nivelul din august 2025, în timp ce traficul către magazinele online din cohortă este cu peste 19% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile eCommerce cresc cu 17,7%, comenzile cu 13,2%, iar valoarea medie a coșului cu 4%.
Față de iulie, lunǎ în care traficul total era cu 10,7% sub nivelul aceleiași perioade din 2025, scăderea s-a temperat. În eCommerce, creșterea veniturilor s-a accelerat de la 9,8% la 17,7%.
SEO: mai puține vizite, mai mulți bani
Decuplarea dintre trafic și valoare se vede cel mai clar în traficul organic către magazinele online: sesiunile scad cu 15,9% față de anul trecut, dar veniturile cresc cu 6,9%, față de -0,7% în prima ediție.
Diferența vine din calitatea traficului: rata de conversie a crescut cu 13,5%, iar valoarea medie a comenzii cu 12%. Cu alte cuvinte, SEO aduce mai puține vizite, dar un trafic mai orientat spre cumpărare.
Paid crește mai repede decât investiția
În eCommerce, Paid a adus cu 24,2% mai multe sesiuni și cu 24,8% mai multe venituri față de anul trecut, în timp ce investiția în Google Ads a crescut cu 17,6%. Veniturile au crescut, astfel, mai repede decât bugetele.
Și costul traficului s-a redus: CPC-ul mediu a scăzut cu 8,6%, la 0,69 lei, față de o creștere în prima ediție. Pe doi ani, CPC-ul rămâne însă cu aproximativ 10% peste nivelul din 2024, ceea ce arată că scăderea recentă corectează doar parțial creșterea anterioară.
Ce se întâmplă la checkout
Comparate pe aceleași magazine, canalele se comportă diferit în momentul cumpărării:
| Canal | Rată de conversie | Coș mediu | Valoare / sesiune |
|---|---|---|---|
| Paid | 2,44% | 264 lei | 6,4 lei |
| Asistenți AI | 2,35% | 377 lei | 8,9 lei |
| Organic | 1,81% | 293 lei | 5,3 lei |
| Direct | 1,15% | 411 lei | – |
Traficul din AI convertește de 1,3 ori mai des decât Google organic și generează un coș mediu cu 28% mai mare. Față de iulie, avantajul de conversie s-a redus de la 1,5x, pe fondul îmbunătățirii conversiei în organic.
AI rămâne canalul cu cea mai rapidă creștere și una dintre cele mai mari valori per vizită. Veniturile atribuite AI au ajuns la 2,1 milioane de lei în august, dintre care 97,5% provin din ChatGPT.
Rezerva de măsurare
GA4 identifică doar o parte din traficul AI. Estimări independente indică faptul că aproximativ 70% rămâne neatribuit (sursa: Loamly.ai, februarie 2026), ceea ce ar însemna, pentru august, circa 3 milioane de sesiuni AI și o pondere estimată de 7,6% din traficul Search, față de 4,29% în prima ediție.
Este o estimare, nu o măsurătoare directă.
Cifre cheie, pe scurt
- Piața pierde trafic mai lent: −7,1%, față de −10,7% în iulie.
- Paid și Social au revenit pe creștere, după o perioadă de scădere ușoară.
- AI-ul și-a triplat ritmul, de la +47,6% la +154,4%, rămânând sub 1% din traficul total.
- Veniturile din SEO au trecut de la stagnare la creștere, deși traficul organic continuă să scadă puternic.
- Volumul și valoarea nu se mai suprapun. Un canal poate pierde vizite și câștiga bani în același timp – sau invers.
Pentru companii, concluzia practică ține de instrumentarul de raportare: câtă vreme cele două curbe merg în direcții diferite, un singur indicator de volum nu mai poate descrie performanța unui cana
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
trafic.dwf.ro este gratuit, nu necesită înregistrare și se actualizează lunar. Cifrele prezentate sunt aferente lunii august.
Actualitate
Angola primește șase elicoptere navale fără pilot pentru misiuni de supraveghere maritimă
Livrarea face parte dintr-un contract de peste un miliard de euro
Grupul de apărare EDGE din Emiratele Arabe Unite a livrat Marinei angoleze șase elicoptere autonome HT 100 NAVAL. Transferul face parte dintr-un acord în valoare de aproximativ un miliard de euro, semnat în 2023.
Aeronavele fără pilot au fost predate după finalizarea testelor de acceptanță din fabrică, desfășurate la sfârșitul lunii august în Elveția, la facilitățile companiei ANAVIA. Producătorul de elicoptere este o subsidiară a grupului EDGE.
Toate sistemele au trecut testele operaționale
Evaluările au inclus primele teste de zbor operaționale pentru toate cele șase elicoptere HT 100 NAVAL. Finalizarea cu succes a acestor verificări a deschis calea livrării către Marina angoleză.
Potrivit companiei, transferul reprezintă un moment important pentru integrarea sistemelor cu corvetele BR71 MK II și pentru consolidarea capacităților Angolei în domeniul supravegherii și recunoașterii maritime.
Câte două elicoptere pentru fiecare corvetă
Contractul semnat în 2023 de Abu Dhabi Ship Building, o altă companie din grupul EDGE, include trei corvete BR71 MK II, fiecare cu o lungime de 71 de metri. Navele reprezintă componenta principală a acordului încheiat cu autoritățile navale angoleze.
Cele șase elicoptere sunt destinate operării de pe aceste corvete, câte două pentru fiecare navă. Sistemele fără pilot urmează să fie integrate complet în sistemele de management al luptei instalate la bord.
HT 100 NAVAL sunt echipate cu senzori electro-optici și infraroșii, care vor extinde raza de supraveghere și recunoaștere a corvetelor și vor sprijini identificarea și monitorizarea țintelor maritime.
EDGE mizează pe o soluție navală complet integrată
Khaled Al Zaabi, președintele diviziei de platforme și sisteme din cadrul EDGE, a declarat că proiectul reunește platforme navale și sisteme autonome într-o soluție adaptată cerințelor operaționale ale Angolei.
Colaborarea dintre EDGE, Abu Dhabi Ship Building și ANAVIA urmărește să ofere marinei angoleze nu doar nave de luptă, ci un ansamblu integrat de platforme, senzori și sisteme fără pilot.
Corvetele sunt construite în Franța și Emirate
Abu Dhabi Ship Building a subcontractat compania franceză CMN Naval pentru construcția primei și celei de-a treia corvete. Lucrările pentru aceste nave se desfășoară la șantierul naval din Cherbourg, Franța.
A doua corvetă este construită în Abu Dhabi, în cadrul capacităților industriale ale companiei emirateze.
Compania urmărește extinderea pe piețele externe
Angola nu este singura piață vizată de Abu Dhabi Ship Building. Conducerea companiei a anunțat planuri de extindere în Asia, Africa de Vest și de Est, precum și în Brazilia.
Pentru următorii ani, compania estimează că peste jumătate din portofoliul său de comenzi va proveni din contracte internaționale.
Actualitate
General Atomics dezvăluie „Wildfire”, drona concepută să înlocuiască MQ-9A Reaper
Un aparat fără pilot destinat misiunilor de recunoaștere și atac
General Atomics Aeronautical Systems, unul dintre principalii producători americani de drone militare, a prezentat oficial Wildfire, un aparat fără pilot proiectat de la zero pentru a înlocui MQ-9A Reaper.
Compania susține că noua dronă poate fi fabricată într-un ritm accelerat și că este capabilă să depășească obiectivele stabilite de Departamentul american al Apărării pentru viitoarea platformă aeriană.
Wildfire este destinat misiunilor îndeplinite în mod tradițional de Reaper, inclusiv recunoașterii de lungă durată și atacurilor de precizie. În afara operațiunilor militare, producătorul ia în calcul și utilizări civile, inclusiv transportul de mărfuri comerciale.
Capacitate de transport sporită și noi roluri operaționale
Potrivit General Atomics, drona dispune de o capacitate de încărcare mai mare și de puncte de acroșare consolidate. Aceste caracteristici ar putea permite folosirea aparatului într-o gamă mai largă de misiuni, inclusiv pentru transportul aerian de încărcături comerciale.
Președintele GA-ASI, David Alexander, a descris Wildfire drept o platformă concepută pentru misiuni solicitante și clienți preocupați de costuri. El a subliniat că aparatul combină performanțele ridicate asociate produselor companiei cu flexibilitatea și posibilitatea de a fi fabricat la scară largă.
Wildfire intră în cursa pentru programul Massed Modular Aircraft
General Atomics propune Wildfire pentru programul Massed Modular Aircraft, lansat în luna iulie de Forțele Aeriene ale SUA și Defense Innovation Unit. Inițiativa urmărește identificarea unui succesor pentru MQ-9A Reaper.
Generalul-locotenent Christopher Niemi, responsabil de modernizarea Forțelor Aeriene americane, a declarat recent că programul a fost accelerat după pierderile considerate îngrijorătoare suferite de Reaper în operațiuni împotriva Iranului.
Obiectivul Pentagonului este dezvoltarea unei platforme mai ieftine și concepute să poată fi pierdută în luptă fără costurile extrem de ridicate asociate sistemelor sofisticate.
Pentagonul vizează un preț de aproximativ 10 milioane de dolari
În funcție de configurație, un MQ-9 Reaper poate costa până la 50 de milioane de dolari. Producția modelului a fost oprită anul trecut, însă versiunea modernizată MQ-9B SkyGuardian continuă să fie fabricată.
Pentagonul urmărește ca prețul aparatului destinat programului Massed Modular Aircraft să fie de aproximativ 10 milioane de dolari pe unitate, fără echipamentele de misiune.
Documentația oficială a programului stabilește, printre altele, ca viitoarea platformă să poată efectua o redislocare autonomă pe o distanță de 8.000 de mile marine și să transporte o încărcătură de cel puțin 2.800 de livre.
General Atomics afirmă că Wildfire îndeplinește sau depășește toate cerințele, oferind o rază de ferry de peste 8.000 de mile marine și capacitatea de a transporta simultan două rachete antinavă cu rază lungă de acțiune.
O platformă pregătită pentru arme, senzori și sisteme autonome
Potrivit producătorului, Wildfire poate transporta combinații variate de muniții, efecte lansate, senzori și alte echipamente de misiune.
Drona este proiectată de la început pentru un grad ridicat de autonomie și pentru operațiuni colaborative cu alte platforme aeriene. Această abordare ar permite integrarea aparatului în rețele de luptă distribuite și în misiuni desfășurate de grupuri mixte de drone și aeronave pilotate.
General Atomics promite livrări înainte de 2031
Planul inițial al Pentagonului prevedea ca sistemul Massed Modular Aircraft să devină operațional până în anul fiscal 2031, cu cel puțin 20 de drone pregătite pentru misiuni.
General Atomics afirmă însă că Wildfire ar putea fi livrat cu mai mulți ani înainte de acest termen. Compania susține, de asemenea, că în același interval ar putea produce de peste două ori mai multe aparate decât obiectivul minim stabilit inițial.
Programul ar putea urma modelul „wingmanilor” autonomi
Oficialii americani se așteaptă ca programul Massed Modular Aircraft să adopte o structură asemănătoare celei utilizate în cadrul inițiativei Collaborative Combat Aircraft, dedicată dezvoltării unor drone capabile să opereze alături de aeronave pilotate.
În acest model, platformele sunt construite pe arhitecturi deschise și dezvoltate succesiv prin mai multe „incrementuri”, care permit introducerea treptată a unor noi capabilități.
Christopher Niemi a sugerat că viitoarea aeronavă nu va integra neapărat tehnologii de ultimă generație. Cel mai probabil, aceasta va utiliza un motor turbopropulsor și o aripă cu alungire mare, soluții menite să reducă prețul și să sporească autonomia.
-
Exclusivacum 2 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
-
Exclusivacum 4 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
-
Exclusivacum 2 zileMAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
-
Exclusivacum 5 zileCum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
-
Exclusivacum 12 oreOrganigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum 4 zileBâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
-
Featuredacum 4 zileCând sindicatul tace și muncește: de ce au apărut ‘misterios’ cursurile de cercetare disciplinară în MAI
-
Exclusivacum 12 ore„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri



