O nouă dispută instituțională prinde contur în sistemul judiciar românesc, vizând direct activitatea Procurorului General al României, Cristina Chiriac. Potrivit publicației Lumea Justiției, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) urmează să decidă, în ședința de azi, 16 septembrie 2026, dacă va sesiza Inspecția Judiciară (IJ) pentru a efectua verificări privind o pretinsă încălcare a independenței procurorilor.

Miza unei decizii controversate

Subiectul disputei îl reprezintă formularea de către Procurorul General a unei cereri de strămutare într-un dosar aflat pe rolul Curții de Apel Craiova. Publicația Lumea Justiției subliniază caracterul neobișnuit al acestei intenții a Secției pentru procurori a CSM, ridicând semne de întrebare cu privire la oportunitatea unei astfel de intervenții împotriva unui demers care, în opinia sursei citate, reprezintă exercitarea unei atribuții legale a Procurorului General.

Contextul juridic: Strămutarea și incompatibilitatea judecătorului

Conflicul a pornit de la o cauză în care judecătoarea Sorina Marinaș, de la Curtea de Apel Craiova, a pus în discuția părților sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Subiectele vizate au inclus competența Direcției Naționale Anticorupție (DNA) de a ancheta magistrați, precum și compatibilitatea judecătorilor care aleg să sesizeze CJUE pentru a evita aplicarea deciziilor Curții Constituționale a României (CCR) și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind prescripția.

Demersul Procurorului General de a cere strămutarea dosarului a fost validat marți, 15 septembrie 2026, de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța supremă a admis cererea, constatând incompatibilitatea judecătoarei Sorina Marinaș în gestionarea acelei cauze.

Critici virulente la adresa inițiativei CSM

Publicația Lumea Justiției critică în termeni duri posibilitatea ca CSM să sesizeze Inspecția Judiciară în acest caz, catalogând demersul drept unul „stupefiant”. Autorii articolului argumentează că sesizarea IJ este problematică, având în vedere că aceasta ar viza o decizie definitivă a Înaltei Curți, care beneficiază de autoritate de lucru judecat.

Mai mult, Lumea Justiției avertizează că acest tip de reacții din partea unor grupări din interiorul justiției ar putea fi un semn al dorinței de a influența echilibrul instituțional și independența actului de justiție, interpretând contextul actual ca pe un efort de „reinstaurare a unor vremuri trecute”. (Irinel I.).

Înalta Curte îi mai trage o dată oblonul lui „Portocală”

Fostul procuror de la Ploiești, Mircea Negulescu, cunoscut în spațiul public drept „Portocală”, primește încă o porție de justiție rece, la pachet cu un cartonaș roșu definitiv din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Potrivit publicației Lumea Justiției, instanța supremă a menținut definitiv, în februarie, a doua excludere disciplinară a acestuia din magistratură, sancțiune pronunțată pentru modul în care a fost „fabricat” celebrul dosar supranumit „Tigăile lui Sebastian Ghiță”.

Dacă prima excludere definitivă din 2019 l-a dat deja afară din sistem, a doua vine ca o lovitură de siguranță: nu schimbă trecutul, dar îi mai pune un lacăt pe viitor, amânând cu încă trei ani orice eventuală tentativă de întoarcere în magistratură. Cu alte cuvinte: ieșirea din scenă a avut loc demult, dar acum i s-au stins și luminile de la culise.

Dosarul „Tigăile lui Ghiță”: improvizație penală după rețetă proprie

Conform dezvăluirilor din Lumea Justiției, cariera lui Negulescu a trosnit zgomotos în momentul în care a ieșit la lumină felul în care ar fi fost construit dosarul „Tigăile lui Sebastian Ghiță” – un dosar care, în loc să fie un act de justiție, a semănat mai degrabă cu un scenariu de bucătărie penală, unde probele se amestecă la foc mare și se servește un rechizitoriu „bine făcut”, indiferent de ingrediente.

Această abordare l-a costat scump pe fostul procuror. Nu doar profesional, prin excluderi succesive, ci și simbolic: din vânător de dosare a ajuns el însuși personaj de manual pentru derapajele din Justiție, menționat în hotărâri judecătorești și în presa de specialitate drept exemplu negativ de „așa nu”.

Mircea Negulescu, alergic la definitiv: încă o cale extraordinară… respinsă sec

Deși a fost scos din sistem încă din 2019, Negulescu nu pare împăcat cu ideea că ușa magistraturii i s-a închis. Potrivit aceleiași surse, după decizia definitivă a Înaltei Curți din februarie 2026, el a încercat să mai forțeze o dată nota, apelând la o cale extraordinară de atac: contestația în anulare.

Luni, 14 septembrie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție i-a dat însă un răspuns limpede, de tip „nu mai insista”. Completul de 5 judecători – Mihnea-Adrian Tănase, Mirela Poliţeanu, Lucian-Ioan Gherman, Cristinel Grosu și Mihaela Glodeanu – a respins contestația în anulare ca inadmisibilă, prin decizia nr. 126/2026, pronunțată în dosarul nr. 311/1/2026.

Tradus din juridic în română: încercarea de a întoarce pe dos o hotărâre definitivă a eșuat înainte să apuce măcar să intre pe fond. Procedura nu era nici măcar deschisă pentru astfel de manevre.

Contestație în anulare: „cerere respinsă, poftim la ieșire”

Decizia instanței supreme nu lasă loc de interpretări. În hotărârea pronunțată luni, judecătorii notează că:

• contestația în anulare formulată de Mircea Negulescu împotriva deciziei civile nr. 24 din 2 februarie 2026 (pronunțată de Completul de 5 judecători al ICCJ în dosarul nr. 1298/1/2025) este respinsă ca inadmisibilă;
• cererea de suspendare a executării aceleiași decizii este respinsă ca rămasă fără obiect.

Pe scurt: nu doar că nu i se admite contestația, dar nici măcar nu mai are sens să discuți despre suspendare, fiindcă terenul procedural pe care voia să joace era deja ieșit din uz.

Hotărârea este definitivă și a fost pronunțată, conform regulilor, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, în temeiul articolului 402 din Codul de procedură civilă.

Final de carieră: de la „vedetă a dosarelor” la client permanent al deciziilor definitive

Traiectoria lui Mircea „Portocală” Negulescu, așa cum reiese din relatările Lumea Justiției și din hotărârile instanței supreme, arată un drum abrupt:

• de la procuror ultramediatizat, activ în dosare cu mize politice și publice ridicate;
• la dublu exclus din magistratură, cu nume și prenume trecute la rubrica „abateri disciplinare”;
• și, în final, la justițiabil care încearcă tot felul de căi extraordinare, doar pentru a primi, din nou și din nou, același verdict: definitiv, închis, nu se mai redeschide.

Pamfletar vorbind, Justiția română pare să-i fi transmis lui „Portocală” următorul mesaj:
ai folosit sistemul la maximum, acum sistemul te-a folosit ca exemplu. Iar la capitolul „reîncadrare în magistratură”, pentru cel puțin încă trei ani, răspunsul e clar: „nu se servește, bucătăria e închisă”. (Irinel I.).