Administratie
Exercițiul multinațional Anakonda 23
Un detașament din cadrul Escadrilei 713 Elicoptere a Bazei 71 Aeriană General Emanoil Ionescu a participat cu două elicoptere IAR-330 SOCAT la exercițiul multinațional Anakonda 23, desfășurat pe teritoriul Poloniei.
Pregătirea continuă a militarilor reprezintă un obiectiv determinant pentru realizarea cu succes a misiunilor primite de către aceștia, iar exercițiile sunt o componentă esențială a instruirii.
În cadrul exercițiului Anakonda 23 desfăşurat în Polonia și-a făcut simțită prezența și un detașament din cadrul Escadrilei 713 Elicoptere cu tehnica din dotare, format din personal aeronavigant și tehnic-ingineresc.
Misiunile detașamentului s-au axat pe sprijinul acțiunilor forțelor terestre sub controlul echipelor JTAC (Joint Terminal Attack Controller). Elicopteriştii de la Câmpia Turzii sunt cunoscuţi drept Pumele transilvane.
Startul misiunii a fost marcat prin survolarea zonelor de acțiune în vederea recunoașterilor pentru desfășurarea în siguranță a activităților de zbor.
Exercițiul s-a concentrat pe aplicarea măsurilor de apărare și descurajare, având ca scop integrarea acțiunilor forțelor NATO în ceea ce privește reacția rapidă în fața unor agresiuni, fiind unul dintre evenimentele majore de instruire în cadrul alianței transatlantice.
Colaborarea este un factor cheie al succesului oricărei misiuni, având la bază un scop bine definit, realizabil doar printr-o comunicare constantă și transparentă. Această premisă a caracterizat activitatea detașamentului pe perioada dislocării în Polonia, eveniment care pentru unii militari a reprezentat prima misiune externă.
Pe sublocotenentul inginer Elena-Cristina Matei vestea primei misiuni în afara țării a luat-o puțin prin surprindere, având în vedere scurta sa carieră în domeniu.
A venit în escadrilă anul trecut în toamnă. Consideră că această misiune a ajutat-o să se descopere, să-şi cunoască și să-şi depășească limitele, ba chiar şi fricile și să-şi îmbunătățească versiunea sa anterioară.

Această participare a noastră la exercițiul Anakonda 23 a fost una de bun augur, din mai multe puncte de vedere. Ne-am dislocat în zbor cu elicopterele, pe un traiect respectând normativele civile internaționale, apoi am acționat în Polonia într-un mediu militar și întrunit. Fie la sol sau în zbor, detașamentul dislocat a acționat foarte bine, conform tehnicilor, tacticilor și procedurilor NATO. A fost un efort mare, dar toți participanții și-au adus contribuția la reușita misiunii. Am văzut că felul cum ne instruim în țară este pe drumul cel bun și ne bucurăm că am adunat încă o experiență valoroasă. Am avut mulți tineri în detașament, iar în Polonia au simțit că toată instrucția din țară are o finalitate reală și au demonstrat că sunt o parte integrantă și eficientă a echipei noastre. Încă un plus valoare pentru Escadrila 713 Elicoptere și Baza 71 Aeriană.
Comandor Nicolae Rusu
Dacă ieri eram reținută în ceea ce privește noul, neprevăzutul, acum pot susține că acesta este de fapt o provocare benefică pentru dezvoltare atât pe parte profesională, cât și pe parte personală.
În urma acestei experiențe minunate am constatat că pot face față cu brio situațiilor mai puțin confortabile, având parte de sprijinul echipei tehnice, care prin experiență și implicare a dus la mobilizarea exemplară a întregii activități, indiferent de locația în care ne aflam.
Prin astfel de experiențe cunoști mai bine oamenii cu care lucrezi, îți testezi limitele și cu siguranță nu-ți mai impui altele. De asemenea, ne-am demonstrat că indiferent cât de departe de casă am fi, reușim să ne desfășurăm activitatea la fel de bine, poate chiar mai ambițioși, reprezentându-ne cu mândrie țara într-o misiune internațională, a spus sublocotenentul inginer Elena-Cristina Matei.
Coeziunea participanților a fost un element decisiv în atingerea obiectivelor stabilite anterior. Activitatea Pumelor transilvane a constat în integrarea misiunilor de sprijin aerian sub comanda echipelor JTAC, în diverse scenarii tactice și operaționale ale forțelor terestre, executate atât pe uscat cât și pe terenuri mlăștinoase sau chiar lacuri și râuri.
Elicopterele au fost cele responsabile cu trecerea în siguranță a unui curs de apă a tehnicii forțelor terestre sau chiar identificarea diferitelor ținte prin sprijinul și informațiile primite de la sol prin intermediul militarilor JTAC.
Locotenentul Claudiu Argyelan este controlor de trafic aerian, iar în cadrul exercițiului Anakonda 23, principala sa sarcină şi a colegilor săi de specialitate a constat în dirijarea aeronavelor, cu aripă rotativă sau fixă, în vederea acordării de sprijin aerian apropiat simulat trupelor terestre.
Pentru ca totul să decurgă sincronizat și fără probleme, controlorii în zona finală de atac integrat, JTAC-ii, au fost responsabili și de asistarea comandantului de la sol în vederea alegerii variantei optime de atac în circumstanțele date, ei fiind legătura dintre cer și pământ.

Ne-am asigurat că viziunea comandantului de la sol le este transpusă piloților în detaliu, astfel încât atacul să fie executat cu precizie chirugicală exact la momentul dorit. Pregătirea si antrenamentele efectuate în prealabil sunt cheia succesului oricărei misiuni.
Câmpul de luptă este un mediu dinamic, plin de surprize și elemente de noutate. Trebuie să petrecem cât mai mult timp în teren, antrenându-ne, indiferent de specializare, astfel, pe de-o parte putem minimiza șansele de a fi luați prin surprindere într-o situație reală, iar pe de altă parte, maximiza șansele de reușită.
Pentru ca lucrurile să meargă bine și să fim capabili să acționăm unitar, este nevoie de exerciții internaționale complexe pentru că acestea oferă militarilor oportunități excelente de antrenament și pregătire, a afirmat locotenentul Claudiu Argyelan.
Un plus pe care ar dori să îl amintească este importanța acordată aviației în cadrul acestui exercițiu, mai ales că fiecare scenariu a inclus aeronave.
Consideră că pentru un JTAC este important să aibă oportunitatea de a lucra cu cât mai multe tipuri de aeronave, acestea din urmă folosind diferite tipuri de armament, anumite capabilități tehnico-tactice, precum și senzori sau alte echipamente care ajută la îndeplinirea obiectivelor.
Am apreciat în mod special faptul că misiunea noastră, a JTAC-ilor, nu se încheia atunci când aviația rămânea fără playtime și se întorcea la bază. Antrenamentul continua, existând posibilitatea alăturării în alte echipe din cadrul exercițiului.
Spre exemplu, în una dintre zile am fost lângă o echipă de pontonieri și am văzut exact cum traversează un lac cu ajutorul transportorului amfibiu. Da, puțin neobișuit pentru un JTAC, dar așa poți să înțelegi cum lucrează alte unități din alte categorii de forţe și cum poți să le fii de folos atunci când aviația vine în sprijin.

Pentru mine, misiunea a fost extrem de benefică, am avut foarte multe de învățat și sper doar să se organizeze cât mai des astfel de exerciții în afara granițelor țării, a declarat locotenentul Claudiu Argyelan.
Maiştrii militari, indiferent de funcție sau de specializarea deținută, trebuie să fie capabili să reacționeze cât mai corect în situații limită, să aleagă cele mai bune soluții și să își asume eventualele consecințe ale acestor decizii, fie că vorbim de activitatea de zbor sau de mentenanța aeronavelor.
Elicopterele trebuie să fie disponibile și pregătite conform cerințelor și necesităților din teren într-un mod cât mai eficient și rapid fiindcă toate activitățile se realizează în dinamică, aspect specific aviației în cele mai multe cazuri.
Pentru maistrul militar clasa a IV-a Alexandru Aioanei, realizarea zborului în condiții de maximă siguranță, mentenanța aeronavelor a fost esențială fiind executată în detaliu de către echipa tehnică din care a făcut parte.
El şi colegii săi au fost o verigă importantă în misiune. Faptul că aceasta s-a desfășurat pe teritoriul altei țări a presupus pregătiri detaliate ale tehnicii și pieselor de schimb necesare în cazul unei defecțiuni.
Faptul că ne desfășurăm activitatea în alte condiții decât cele din baza noastră nu reprezintă un impediment deoarece ne pregătim constant pentru eventualele dislocări și asta aduce beneficii în cazurile reale când sunt necesare deplasările interne sau externe.
Ca tehnic trebuie să ai calitatea de a te adapta, fie că vorbim de mentenanța executată în hangar, fie executată direct în linie, indiferent de condițiile meteo. Această s-a reflectat asupra activității noastre în Polonia fiindcă vremea nu a fost mereu prietenoasă, iar misiunile trebuiau executate conform orelor bine stabilite, lucru de altfel realizat constant pe perioada misiunii.
Așadar, ca tehnic întâmpini și situații mai puțin plăcute, când presiunea este mare și timpul este un dușman real, însă cu o bună organizare și realizare calculata a pașilor necesari reparațiilor, mentenanța este executată corespunzător astfel încât toata lumea să își bifeze la finalul zilei toate obiectivele. a spus maistrul militar clasa a IV-a Alexandru Aioanei. (Maistru militar clasa a IV-a Andreea Tabarcea, foto – Alexandru Aioanei).
Administratie
Antrenamentul și repausul câinilor de serviciu nu sunt opționale
Organizarea turelor de 12 ore ridică întrebări privind pregătirea, recuperarea și adăpostirea câinilor din Poliția de Frontieră
Conductorii canini și câinii de serviciu nu pot fi tratați ca simple resurse de planificare, susține Sindicatul Europol. Activitatea lor presupune obligații specifice, de la antrenamentul zilnic și îngrijirea animalelor până la asigurarea perioadelor de refacere după misiuni.
Sindicatul atrage atenția că organizarea activității în ture de 12 ore poate ridica probleme atunci când echipele canine sunt planificate în misiuni operative succesive sau primesc atribuții care nu țin de specializarea lor. În astfel de condiții, spune organizația, trebuie clarificat cum sunt respectate timpul de pregătire, nevoile fiziologice ale câinelui și condițiile de transport și adăpostire.
Pentru lămuriri privind aplicarea prevederilor OMAI nr. 172/2025, Sindicatul Europol a solicitat un punct de vedere Centrului Chinologic „Dr. Aurel Greblea” din Sibiu. Răspunsul instituției prezintă obligațiile referitoare la pregătirea și utilizarea câinilor de serviciu, precum și responsabilitățile structurilor care îi au în dotare.
Patru ore de antrenament pe zi, în timpul programului de lucru
Una dintre clarificările importante privește timpul de antrenament. Potrivit răspunsului Centrului Chinologic, art. 19 alin. (2) lit. b) din OMAI nr. 172/2025 prevede desfășurarea zilnică a antrenamentului, în timpul programului de lucru. Activitatea poate fi împărțită în mai multe sesiuni și se aplică indiferent de categoria de serviciu.
Articolul 20 stabilește, la rândul său, că antrenamentul se desfășoară zilnic în programul de lucru, cu excepția situațiilor în care echipa canină participă la misiuni. Pentru câinii specializați în detectarea produselor, metodologia de specialitate permite efectuarea unor antrenamente și în timpul misiunilor, în condițiile prevăzute de aceasta.
Prin urmare, planificarea unei echipe într-o tură de 12 ore nu înseamnă, de la sine, că activitățile de pregătire pot fi eliminate. Organizarea serviciului trebuie să țină cont de cerințele specifice activității canine, arată sindicatul.
Timpul pentru pregătire este și responsabilitatea conducerii
Asigurarea timpului de antrenament nu este doar responsabilitatea conductorului. Conform art. 6 lit. b) din ordin, citat în răspunsul Centrului Chinologic, structurile care dețin efective canine trebuie să dispună măsurile necesare pentru timpul dedicat îngrijirii, hrănirii, dresajului și antrenamentului câinilor, precum și pregătirii profesionale a conductorilor.
Această obligație devine cu atât mai relevantă când polițiștii sunt planificați în activități operative succesive sau primesc sarcini suplimentare, fără legătură cu specializarea canină. În opinia Sindicatului Europol, conductorul nu poate fi făcut singur răspunzător pentru menținerea nivelului de pregătire al câinelui dacă structura nu îi asigură timpul și condițiile necesare.
Refacerea câinelui face parte din capacitatea de lucru
Repausul este deosebit de important pentru câinii folosiți la detectarea substanțelor interzise, a tutunului, a urmelor olfactive și pentru alte activități bazate pe miros. Potrivit art. 33 alin. (4) din OMAI nr. 172/2025, timpul de refacere a capacității fiziologice de lucru trebuie să fie egal cu perioada de folosire efectivă în misiune.
Metodologia de specialitate stabilește, de asemenea, că activitățile de căutare nu trebuie să depășească 30 de minute. După acestea, câinele trebuie să beneficieze de intervale pentru deconectare și pentru satisfacerea nevoilor fiziologice.
Centrul Chinologic subliniază și necesitatea prevenirii suprasolicitării, astfel încât să fie menținută calitatea căutării. Sindicatul Europol spune că aceste prevederi arată că refacerea nu este un beneficiu facultativ, ci o condiție atât pentru protejarea sănătății câinelui, cât și pentru eficiența misiunilor.
Transportul în autospecială nu echivalează automat cu repausul
Un alt aspect semnalat privește câinii ținuți în cușca autospecialei în timpul patrulărilor auto. Sindicatul avertizează că simpla prezență a animalului într-un compartiment de transport nu dovedește, prin ea însăși, că acesta beneficiază de o perioadă corespunzătoare de refacere.
Răspunsul Centrului Chinologic nu prevede expres că orice interval de recuperare impune întoarcerea la sediul unității. El indică însă condiții ce trebuie respectate în timpul transportului: autospeciala trebuie să asigure ventilație, temperatură adecvată, climatizare și posibilitatea supravegherii câinelui.
În plus, metodologia comună nr. 129390 din 16 martie 2026 prevede ca, la fiecare două ore de drum, să se facă o oprire de 15–20 de minute. În acest interval trebuie asigurate apă proaspătă și posibilitatea ca animalul să își satisfacă nevoile fiziologice.
Transportul și adăpostirea sunt reglementate diferit
Potrivit prevederilor invocate în răspunsul oficial, transportul câinilor în timpul programului de lucru trebuie realizat cu mijloace special amenajate și autorizate sanitar-veterinar. Adăpostirea presupune alte cerințe: spațiu suficient, libertate de mișcare și protecție față de condițiile meteorologice, astfel încât animalul să poată sta în picioare și să se poată întoarce.
Metodologia stabilește inclusiv dimensiuni minime pentru cuștile folosite la adăpostire și prevede, potrivit formulării actului citat, interdicții privind ținerea câinilor legați sau fără harnașament în perioada în care se află în adăpost.
Centrul Chinologic nu formulează o interdicție expresă privind menținerea câinelui în autospecială pe întreaga durată a unei ture de 12 ore. Totuși, normele prezentate disting între transport și adăpostire, astfel că un compartiment de transport nu poate fi considerat automat spațiu de cazare permanentă. Orice astfel de utilizare trebuie analizată în raport cu condițiile efective de bunăstare și cu reglementările aplicabile.
Sindicatul cere organizarea activității în acord cu normele
Sindicatul Europol susține că eficiența unei echipe canine nu se măsoară doar prin timpul petrecut în teren sau prin prezența într-o autospecială. Contează și calitatea pregătirii, respectarea perioadelor de recuperare și asigurarea unor condiții adecvate de muncă și îngrijire.
Organizarea activității, afirmă sindicatul, trebuie să le permită conductorilor să își îndeplinească obligațiile fără ca întreaga răspundere pentru pregătirea și starea câinilor să le fie transferată. Sindicatul anunță că va continua să susțină aplicarea unitară a prevederilor legale și respectarea particularităților muncii echipelor canine.
„Un câine de serviciu bine pregătit, odihnit și îngrijit corespunzător” este, potrivit organizației, esențial atât pentru siguranța polițistului, cât și pentru eficiența misiunilor. (Sava N.).
Administratie
Poliția Română, partener într-un proiect de monitorizare a rețelelor radio
RMS RAN urmărește dezvoltarea unor capabilități tehnice pentru supravegherea și securizarea frontierelor
Serviciul Român de Informații, prin Unitatea Militară 0929 București, implementează proiectul „Sistem monitorizare parametri radio din rețele de acces radio – RMS RAN”, în parteneriat cu mai multe structuri ale instituției, Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.
În proiect sunt implicate și Unitățile Militare 0461 și 0991 București, precum și Unitatea Militară 0472 București, care are în coordonare unitățile 0221, 0964, 0167 și 0198 București.
Monitorizarea rețelelor de acces radio
Potrivit descrierii proiectului, obiectivul general este operaționalizarea unor capabilități tehnice de monitorizare radio în domeniul rețelelor de acces radio. Acestea urmează să sprijine activitățile specifice de supraveghere și securizare a frontierelor externe ale României. (Paul D.).
Administratie
Peste 700 de școli au aplicat pentru finanțare în cadrul programului PRIMII
Inițiativa vizează sprijinirea elevilor din ciclul primar și prevenirea abandonului școlar
Ministerul Educației și Cercetării a încheiat perioada de depunere a aplicațiilor pentru Programul pentru Reușita Învățământului primar prin Măsuri Integrate de Intervenție (PRIMII). Au fost depuse 709 cereri de finanțare, pentru intervenții în școli vulnerabile.
Programul urmărește prevenirea analfabetismului funcțional și reducerea riscului de părăsire timpurie a școlii, printr-un pachet de sprijin adaptat nevoilor elevilor și comunităților.
Sprijin educațional, hrană și consiliere
Finanțarea poate acoperi activități de tip „Școala după Școală”, lecții individualizate și programe de recuperare. Sunt eligibile, de asemenea, hrana pentru elevii participanți, activitățile extracurriculare, materialele didactice și resursele pentru învățare remedială.
Programul poate susține și servicii de consiliere și terapie pentru elevi, precum și consiliere parentală.
Abordare bazată pe date și instrumente existente
PRIMII extinde către învățământul primar logica de intervenție folosită de Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, care s-a adresat în principal ciclului gimnazial.
Implementarea va valorifica instrumente de identificare a vulnerabilităților și riscurilor educaționale: Indexul Național de Vulnerabilitate Școlară pentru Învățământul Primar și Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație, dezvoltate împreună cu Banca Mondială, precum și Indicele de Risc Comunitar, elaborat de UNICEF.
Implementare în perioada 2026–2029
Proiectul se va desfășura între 2026 și 2029. Finanțarea este asigurată din Fondul Social European Plus, prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027, în cadrul priorității privind prevenirea părăsirii timpurii a școlii și creșterea accesului grupurilor dezavantajate la educație.
-
Exclusivacum 5 zile„Cascadorii girofarului”: IPJ Prahova mai face praf o autospecială, iar Biroul Rutier Ploiești își anchetează propriul „erou accidentat”
-
Exclusivacum 3 zileBatman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)
-
Exclusivacum 2 zileI.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă: cum i-a prins Parchetul pe polițiștii din Boldești-Scăeni cu memoria varză și spray-ul la vedere! – Episodul 1 din noua investigație Incisiv de Prahova
-
Exclusivacum 4 zileDosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
-
Exclusivacum 17 oreI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 2). Agentul „Spray-Picioruș” versus propriul body-cam: când te dă pe mâna Parchetului chiar filmarea ta
-
Exclusivacum 3 zileRepublica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi




